La 6 septembrie 2023 arhiepiscopul de Bălți și Fălești Marchel s-a adresat preoților și credincioșilor eparhiei pe care o păstorește cu un apel, dezmințind învinuirile aduse Bisericii Ortodoxe din Moldova de către schismatici și chemând la păstrarea unității bisericești.
Cinstiți părinți parohi ai bisericilor Eparhiei de Bălți și Fălești a Bisericii Ortodoxe din Moldova, fraților, surorilor.
Mă văd nevoit să vă rog, să vă solicit atenția întru deslușirea sau întru înlesnirea înțelegerii tumultului de informație nu întotdeauna tocmai corectă, care în ultima vreme a umplut spațiul informativ, încât dă peste margină.
Vorba e că mama noastră cea duhovnicească Biserica Ortodoxă din Moldova, unica Biserică purtătoare de har, de putere a Duhului Sfânt în societatea moldovenească este bănuită de cele mai negre păcate. Precum că am fi Biserică ocupantă, precum că am fi Biserică necanonică, precum că am căzut în erezii păgubitoare de suflete, de parcă noi nu predicăm evanghelia lui Hristos, dar o altă învățătura. S-a ajuns până la aceea că s-a inventat, în special pentru învinovățirea noastră, un termen nou bisericesc, până astăzi neauzit, care se numește „erezia războiului” – erezie fiind, pe bună dreptate, o învățătură religioasă, dar care se abate de la adevăr.
Aceste învinovățiri absolut nefondate vin din partea celor care până mai ieri – mai ieri, mai bine zis – au jurat credincioșie și fidelitate Bisericii Ortodoxe din Moldova, dar pe care astăzi au trădat-o. Au vândut-o pe treizeci de arginți ca și Iuda, cel care l-a vândut pe Hristos. Primul printre ei fiind Petru (Păduraru), care mâne-poimâne, bătrân fiind de vârstă, va fi chemat la Dreapta Judecată a lui Hristos. De altfel, ca și noi. Oare ce vom spune, ce vom răspunde acolo?
Fraților, vă îndemn să vă grijiți pentru a avea răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată a lui Hristos, pentru că strașnic, înfricoșător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu, mai ales cu sufletul împovărat de păcatul dezbinului.
Dar să le luăm pe toate la rând. Învinovățirile acestea vin în adresa noastră din partea așa-zisei Mitropolii a Basarabiei, pseudoslujitorii cărei „Mitropolii a Basarabiei” în marea lor majoritate au început activitatea lor preoțească în Mitropolia noastră, în Mitropolia Moldovei. Apoi, pentru unele încâlcări disciplinare au fost pedepsiți și, nevrând să ducă pedeapsa până la urmă pentru a se corecta, se declară „mari patrioți români” și plini de dorința de a sluji în „Mitropolia Basarabiei” sau în „Biserica neamului”, cum o mai numesc ei – care adună tot ce aruncăm noi peste gard. Pentru asemenea eroism „de rigoare”, „creștinesc și patriotic”, statul român plătește bani grei. Bani cu care, probabil, au de ghând să cumpere „Țarina Olarului” (Mt. 27:7,10).
Cine ne învinovățește pe noi, precum că am fi Biserică ocupantă? Cei care în 1918 au fost, după cum zic ei, poftiți. Tare poftiți de moldoveni, încât le rupeau mâneca să vină în Moldova, pe atunci numită Basarabia, „în ospeție”. Și ei au venit. Cu „nahaica” și cu mitralierile. Și au uitat să se întoarcă înapoi din „ospeție”, până când nu le-a amintit Stalin. Adică, oameni buni, aveți obraz, aveți măsură.
Dar le-a plăcut, după cum se vede, în Moldova, că peste un an după ce i-a petrecut Stalin, ei au venit iar în „ospeție”. De data aceasta au venit cu baionetele fasciste. Și ca tot Stalin peste trei ani să-i petreacă, arătându-le unde le este țara lor.
Și uitați-vă, oameni buni, cât cinism. Aceștea ne învinovățesc pe noi, precum că noi am fi Biserică ocupantă. Măcar un pic de cântar în gândire, măcar un pic de deșteaptă socotință, de dreaptă socotință. Se sfidează orice umbră de bun simț.
Alte învinovățiri, precum că Biserica noastră ar fi necanonică. Să fie știut de toți, că acești «patrioți pentru treizeci de arginți» până mai ieri slujeau în Biserica Ortodoxă din Moldova, de care au fost botezați, de care au fost cununați, împărtășiți și hirotoniți. Pe care ei astăzi o numesc necanonică, dar, ca să vedeți, nu refuză nici la hirotonie și nici la distincțiile pe care le-au primit în această Biserica, numită de ei necanonică.
Știut să fie, oameni buni, că canon înseamnă regulă. Dogmă bisericească, în cazul nostru – regulă de conduită bisericească, de care trebuie să se țină cont mai ales în relațiile interbisericești, interpatriarhale. În sensul acesta, Mântuitorul Hristos spune în Sfânta Evanghelie tuturor slujitorilor, că trebuie să stee fiecare dintre noi la straja turmei care ne-a fost încredințată spre păstorire. Și spune: păstorul cel bun întră în staulul oilor pe ușă și nu sare pe aiurea (vezi In. 10:1)
Vă întreb: cine dă buzna pe nepoftite peste noi? Noi peste români sau românii peste noi? Cine încalcă regulile de comuniune interbisericească, cine încalcă jurământul dublu de la hirotonie, dar cineva, arhiereii, chiar triplu de la hirotonie?
Mă adresez către cei care au aderat la „Mitropolia Basarabiei”: ori chiar ați uitat că ați călcat jurământul de credincioșie, sărutând Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, și acum renunțați la ele? V-ați făcut călcători de jurământ, ați batjocorit sfintele canoane și în felul acesta singuri pe voi v-ați lipsit de harul preoției. Și acum mai aveți îndrăzneala, ca să nu zic nasul, ca să bănuiți pe cineva de necanonicitate? Doamne, ce se întâmplă în lumea asta! Uitați-vă la voi în oglindă și vă veți observa cu pufușor pe botișor.
Zilele trecute în municipiul nostru Bălți am avut o mulțime de preoți, slujitori din România. Pe nepoftite au venit și în felul acesta s-au năpustit, au sărit pe aiurea într-o grădină canonica aparținută altei Biserici. Au încălcat canoanele. Așa că încălcarea canoanelor sfinte pentru ei parcă a devenit o normalitate.
E cazul să vă amintesc tuturor, dar deosebit celor care se cred că au trecut pe dreptate, pe dreptatea dumnezeiască în „Mitropolia Basarabiei”, ce spun sfintele canoane. Bunăoară, numărul 12 al Sfinților Apostoli spune: „Dacă vreun cleric, ducându-se în altă cetate” sau în altă eparhie, „se va primi fără scrisori de recomandare, să se afurisească și cel ce l-a primit, și cel ce s-a primit.” Canonul 15 al Sfinților Apostoli spune: „Dacă vreun preot sau diacon, părăsind eparhia sa, mutându-se, va petrece în altă eparhie împotriva socotinței episcopului său, poruncim”, zic Sfinții Apostoli, „ca acela să nu mai liturghisească, mai ales dacă episcopul său, chemândul să se întoarcă, nu l-a ascultat; rămânând într-o nesupunere, să se împărtășească doar cu laicii.”
Despre cei care își permit multă volnicie în rânduielile bisericești, în rânduielile liturgice iată ce spun și Sfinții Părinți. Bunăoară, Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Dacă preotul are o credință stricată, chiar înger din cer să fie, tu nu te supune.”
Despre aceștea ne avertizează și Sfântul Apostol Iuda, nu cel care l-a vândut pe Hristos, ci Iuda canonicul Apostol și ucenic al Mântuitorului spune: „Aceștea sunt cei ce fac dezbinări, oameni sufletești care nu au Duhul Sfânt.”
Dar Sfântul Dionisie Alexandrinul spune: „Se cuvine a pătimi cuiva orice patima, orice chin rău, numai să păstreze unitatea bisericească.” Și că „este mai slăvită mucenicia ce ar suferi cineva pentru a nu dezbina Biserica, decât mucenicia ce ar răbda-o pentru a nu sluji idolilor. Fiindcă în mucenicia cea pentru a nu sluji idolilor mărturesește pentru folosul sufletului său propriu. Iar întru mucenicia cea pentru a nu dezbina Biserica mărturisește spre folosul obștesc și spre unitatea bisericească.”
Iată, fraților rătăciți, până la urmă ați încălcat și Sfintele Canoane, și sfintele învățături ale Sfinților Părinți.
Să știți că dezbinul bisericesc lipsește pe vinovat, pe cel care provoacă dezbin bisericesc nu doar de harul preoțesc, dar și de cel primit la Sfânta Taină a Botezului. Prin aceasta se lămurește de ce preoții Bisericii Ortodox din Moldova săvârșesc din nou toate tainele bisericești care, chipurile, au fost slujite de «preoții» de rigoare ai „Mitropoliei Basarabiei”. Către care mă adresez: fraților, desi a-ți călcat pe alăturea, nu vă jucați de-a mântuirea. Nu vă jucați de-a Biserica. Țineți minte, pocăința este forța capabilă să spele consecințele celor mai grave căderi. Nu încercați răbdarea lui Dumnezeu. Pocăiți-vă cât mai e timp de pocăință.
Încă o învinovățire din partea oponenților noștri e precum că noi am fi căzut în erezie. Să se știe, erezia este o doctrină sau o învățătură abătută de la dogmele bisericești, de la dogmele sfinte. Adică o învățătură care nu poartă în sine adevărul Dumnezeesc.
Și chiar îmi pun întrebarea, fraților: cine dacă nu tocmai voi, reprezentanții „Mitropoliei Basarabiei”, ați născocit un nou termen de „erezie a răzbioului”? Nu simțiți vina pentru aceasta? Cine dacă nu tocmai voi ați născocit o nouă așa-zisă „Biserică a neamului” și îndemnați preoții și credincioșii ortodocși să renunțe la Biserica canonică și să adereze la această invenție a voastră cu tentă politică și națională? Ea poate fi numită cum vrei, numai nu Biserica lui Hristos.
Voi, călcând jurământul Bisericii canonice, ați pierdut și drumul, și cărarea, și îmbrățișând cel mai greu păcat – dezbinul bisericesc, practicați și păcatul etnofiletismului. Pentru că Biserica nu poate fi a neamului moldovenesc, românesc sau a altui oarecare neam. Biserica este a lui Hristos și punctum!
Împărțirea credincioșilor după etnie, ceea ce înseamnă etnofiletism, este o răzvrătire împotriva lui Hristos, Care a venit în lume nu pentru o singură națiune aparte, ci a venit pentru întreg neamul omenesc. Preferințile noastre patriotice și naționale le putem manifesta unde vrei, numai nu în Biserica lui Hristos, pentru că acolo trebuie să primim pravilele ei și Sfintele Canoane.
Știți prea bine că etnofiletismul a fost condamnat vehement la Sinodul din Constantinopol în anul 1872 și la sinodul recent petrecut în Creta în 2016. Nu vă pare că prea repede ați dat uitării hotărârile Sfintelor Sinoade Bisericești? Ori banii primiți pentru dezbinul bisericesc trebuiesc într-un fel justificați? Vă amintesc, avem cu toții, și eu și voi, să stăm la Dreapta Judecată în fața lui Hristos Mântuitorul. Măcar de aceasta, fraților, să nu uităm.
Cu referință la război. Cinstiți părinți, slujitori ai Bisericii noastre. Prelungiți și în continuare să vă rugați la fiece Sfântă Liturghie pentru pace în Ucraina, așa cum ați făcut-o până acum și așa cum ne-au blagoslovit mai-marii noștri. Vă amintesc că Sfânta Biserică are misiunea sfântă. Nu de a dezbina lumea, ci de a uni, de a consolida poporul și de a-l chema pe Dumnezeul păcii în viața oamenilor.
Nu vă lăsați atrași în aventurile drăcești ale dezbinătorilor. Pentru că numai el, vrăjmașul neamului omenesc și tatăl minciunii, are de câștigat de pe urma dezbinului bisericesc. Găsiți cuvintele potrivite și convingeți credincioșii să rămână fideli mamei noastre duhovnicești, Bisericii Ortodoxe din Moldova sau Mitropoliei Moldovei, care totdeauna a fost cu credincioșii săi. Nu i-a părăsit nici în 1940 și nu i-a lăsat în voia soartei nici în 1944, fugind peste Prut. Ci a împărtășit cu ei și grijile, și bucuriile.
Păstorul cel bun î-și pune sufletul pentru oile sale. Dar cel năimit, văzând lupul că vine, lasă oile și fuge. Și nu-l doare inima de oi, pentru că el este nămit, este plătit (vezi In. 10: 11-13) Uitați-vă la confrații noștri, cu care până mai ieri slujeam împreună în cadrul Mitropoliei Moldovei, dar astăzi pentru interes financiar ei o batjocoresc. Ei, cei care până mai ieri o ridicau în slăvi. S-au năimit în altă slujbă cu prețul pierderii harului preoțesc. Căutați să nu aveți tangență cu ei, dar rugați-vă pentru ei, să-i miluiască Dumnezeu.
Nu uitați că oprirea pusă de arhireu nu poate fi ridicată nici măcar de Patriarh, cum încearcă să vă convingă cei de cealaltă parte. Așa că poveștile cu zmei și cu elene-cosânzene a promotorilor dezbinării, precum că vă vor primi pe toți și vă vor da și har trag la cântarul Adevărului Dumnezeesc tot atât, cât trage o ceapă degerată.
Mai întâi să știe toți: ca să dai cuiva ceva, trebuie tu să ai. Dar ei, cei care au provocat ruptura în sânul Bisericii Ortodoxe din Moldova, sunt lipsiți de har. De unde să mai dea ceva cuiva, dacă singuri ei nu au nimic, decât numai banii de care au parte doar pentru trădarea unității Bisericii lui Hristos.
Da va bunul Dumnezeu și va trece și această perioadă de încercare. Dar până atunci păstrați-vă, cinstiți părinți, și turmele voastre păstrați-le în raza și la umbra harului Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. Luați seama să nu cădeți din el, păstrați unitatea bisericească.
Doamne, ajută, blagoslovește și păstrează Biserica Ortodoxă din Moldova în pace și unitate.
Sursa: Eparhia de Bălți și Fălești