Arhiepiscopul de Bălți și Fălești Marchel a solicitat Organizației Națiunilor Unite să atragă atenție la încălcările libertății religioase în Moldova. Declarația a fost făcută pe 25 martie în timpul unei dezbateri a Consiliului ONU privind rasismul, xenofobia și intoleranța.
Potrivit ierarhului, Biserica Ortodoxă din Moldova este sub presiune, iar retorica mai multor politicieni, inclusiv a unor înalți oficiali, încurajează o atitudine negativă față de credincioși. El a menționat cazuri când enoriașii sunt trași la răspundere administrativă pentru așa-numita „corupție electorală pasivă”, precum și cazurile privind controalele nefondate la frontieră ale clerului, care adesea durează ore întregi.
De asemenea, arhiepiscopul Marchel a vorbit despre riscul de a pierde aproximativ 800 de biserici și mănăstiri în folosul organizației schismatice „Mitropolia Basarabiei”. El a adus ca exemplu incidentul din satul Dereneu, unde forțele de ordine au fost mobilizate pentru a susține predarea bisericii locale schismaticilor.
Ierarhul a subliniat că aceste evoluții contribuie la creșterea intoleranței și la îngrădirea libertăților religioase.
Precum era de așteptat, discursul arhiepiscopului Marchel de la ONU a provocat nemulțumire în rândul unor trubaduri chișinăuieni ai regimului anticreștin al Maiei Sandu. S-au găsit voci care au început să afirme că nu există încălcări reale, că ele au fost, chipurile, „manipulate” și că afirmațiile arhiepiscopului de Bălți privind încălcările sistemice ale drepturilor religioase în Moldova nu sunt susținute de fapte.
Nimic nou pentru creștinii moldoveni într-o astfel de reacție. Credincioșii mai în vârstă, care au fost martori la reprimarea religiei în perioada sovietică, își amintesc cum propagandiștii așa-numitului ateism științific stigmatizau Biserica ca pe o relicvă a trecutului întunecat ce împiedică construirea „viitorului strălucit al comunismului”, totodată citând ipocrit constituția sovietică unde se spunea de „libertatea religioasă”.
Astăzi, urmașii acestor propagandiști denigrează cu același entuziasm Biserica Ortodoxă din Moldova, afirmând că ea împiedică progresul țării spre un „viitor european strălucit” și cer interzicerea Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, considerând-o, o vom cita aici pe doamna Sandu, „un instrument al influenței rusești”.
La fel cum a supraviețuit regimului comunist ateu, Biserica va supraviețui și regimului liberal anticreștin. Și, bineînțeles, va continua să folosească orice platformă internațională pentru a face publice politicile anti-bisericești ale autorităților moldovene.
Tradiția