Cântarea cea mai plină de bucurie în cercul slujbelor bisericești este Troparul Învierii, care răsună în Ziua Luminoasei Învieri a lui Hristos, precum și în toate zilele pascale până la sărbătoarea Înălțării.
Îl cântă creștinii și în alte situații din viață, în timpul pelerinajului la cele sfinte, când sufletul se bucură, cu această cântare creștinii plecau în lumea de apoi.
Este greu de supraapreciat importanța Troparului Învierii pentru creștinii ortodocși, deoarece nu este doar o cântare triumfală și un imn plin de bucurie, nu este doar o rugăciune de mulțumire. În această cântare care constă din câteva cuvinte (în slavona bisericească sunt zece) se conține și semnificația învățăturii Bisericii, întreaga esență a credinței creștine. A Înviat Hristos! Prin urmare, vom învia și noi, moartea este biruită. Și această Bună vestire creștinii o declară lumii pe parcursul a două mii de ani. Nu se știe cine este autorul acestei cântări vechi, se consideră că a apărut în Grecia, este clar doar un singur lucru: apariția troparului nu este întâmplătoare. Nu este doar poezia și inspirația unui om, ci revelația Duhului Sfânt și această înțelegere survine de pe urma faptului cum reacționează sufletul omului la această cântare.
Troparul învierii sună frumos în orice limbă, însă fiecare popor își are specificul său, în fiecare limbă propria melodie și bucuria Paștelui sună în alt mod. Orice suflare să laude pe Domnul, fiecare popor Îl slăvește pe Dumnezeu în limba sa, în limba în care gândește, vorbește și cântă. Semnificația sărbătorii Paștelui este aceeași la toți și bucuria creștinilor este una pentru toți, însă expresia acestei bucurii este redată în mod diferit, inclusiv și în cultura cântării și în tradițiile fiecărei Biserici Locale.
„Hristos a Înviat din morți…” astăzi se cântă în diferite limbi ale lumii, în fiecare popor există specificul și diversificarea proprie și totul împreună alcătuiește un mozaic splendid. Rugăciunea dată, diferită prin sonoritate, dar unică prin duh, se deosebește și totodată se completează reciproc. Pentru a simți aceasta, este suficient să ascultăm cântarea troparului Învierii interpretată de alți creștini. Cu atât mai mult, în vremurile noastre nu este complicat de făcut acest lucru și în rețele există multe înregistrări ale Troparului Învierii, interpretat de frații noștri întru Hristos din alte țări, deseori ele răsună împreună în culegerile de cântece și în concerte, la slujba dumnezeiască a Învierii în bisericile noastre. Astfel de cântări, precum și citirea Evangheliei în diferite limbi, subliniază caracterul ecumenic și sobornicesc al credinței creștine.
Χριστὸς ἀνέστη ἐκ νεκρῶν, θανάτῳ θάνατον πατήσας, καὶ τοῖς ἐν τοῖς μνήμασι, ζωὴν χαρισάμενος!
Dacă e să ascultăm pe greci, cei care au fost printre primii în fondarea tradițiilor bisericești, în tonalitatea Troparului Învierii putem auzi imnul eliberării întregii omeniri. Grecii, ca una dintre națiunile dintre cele mai vechi și creatori ai unei civilizații aparte, au putut să exprime importanța Paștelui anume prin această modalitate solemnă. Cântarea chiar poate părea severă într-o anumită măsură, dar numai la prima vedere. Grecii ortodocși cântă despre marea taină și mântuirea omenirii și dacă e să închidem ochii, putem să ne imaginăm pe Îngerii care vestesc întregii omeniri. Ne amintim de cântarea Îngerilor la nașterea Mântuitorului: „Slavă întru cei de sus, pe pământ pace și întru oameni bună voire!” și cuvintele mesagerilor slavi care au revenit la Kiev după aflarea lor la slujba dumnezeiască din catedrala „Sfânta Sofia” din Constantinopol: „Nu știm, în Cer am fost sau pe pământ”. Pătrunzând în sunetele întortocheate și bombastice din Troparul Învierii ale cântării grecești, parcă te ridici deasupra pământului, uiți de tot ce e auxiliar și te unești cu harul lui Dumnezeu care este inclus în cuvintele și sunetele acestei cântări solemne.
ქრისტე აღსდგა მკვდრეთით, სიკვდილითა სიკვდილისა დამთრგუნველი და საფლავების შინათა ცხოვრების მიმნიჭებელი!
Una din cele mai minunate interpretări ale Troparului Pascal aparține pe drept georgienilor, etniei celei mai cântătoare. Spre deosebire de greci, în melodica georgienilor este o exprimare a unei bucurii de nedescris, dar, în același timp, este prezentă și lirica. Troparul Învierii în interpretarea georgiană începe ca murmurul unui râuleț mic cu apă vie, care trece în sunetele unui torent tumultuos al râului de munte, precum un ecou ce răsună în munți. Georgieni în strigătul lor plin de bucurie își exprimă mulțumire lui Dumnezeu, pe cât este cu putință omului. Un astfel de sentiment este exprimat cel mai bine în rugăciune, pe când prin cântare este exprimat încă și frumos.
„Христос Воскресе из мертвых, смертию смерть поправ и сущим во гробех живот даровав!
Grecii și georgienii au primit creștinismul cu mult înainte ca slavii, chiar și cântările fraților noștri mai mari sună mai îndelungat decât la succesori lor. Slavii, parcă dornici de adevărul multașteptat în epoca vremurilor, aidoma copiilor s-au grăbit să primească în sine ceea ce e cel mai important din ce a pregătit Dumnezeu omenirii. „Hristos a Înviat!” în slava bisericească taie spațiul ca o rază de lumină ce divizează întunericul, ca o sabie cu două tăișuri, ca vălul care descoperă ceea ce a fost vechi. Spre deosebire de cântările prelungi ale popoarelor sudice, cuvintele Troparului Învierii din slujbele dumnezeiești în limba slavonă se desprind de pe buzele cântăreților și fraților rugători aidoma unor păsări rapide ce își iau zborul din colivie spre libertate. Fără îndoială, că după frumusețea melodiei Troparul nostru al Învierii cedează pildelor sus menționate, dar ceea ce ne aparține este sinceritatea și simplitatea care completează ceea ce lipsește. „Hristos a Înviat” strigat în gura mare în limba slavonă se deosebește de cântările diferitor etnii prin intensitatea plină de voință și puterea mărturisirii.
Învierea Mântuitorului este proclamată în diferite graiuri în toată lumea. Minunat răsună Troparul Învierii și în limbile latină, sârbă, română, bulgară, bielorusă, engleză, chiar și în japoneză și chineză. În fiecare cântare există specificul național inedit care îmbogățește tezaurul bisericesc. În pofida diferențelor etnice și lingvistice ale fiecărui popor, pe noi pe toți ne unește bucuria comună a Învierii lui Hristos. Și în zilele pascale noi ne salutăm cu bucurie și repetăm primele cuvinte din Troparul Învierii și a vozglasului plin de bucurie – HRISTOS A ÎNVIAT!
Andrei Gherman
Pravlife.org
Traducerea în limba română Angela Savin-Zgardan
NOTA REDACȚIEI PORTALULUI „TRADIȚIA”: În încheiere vă propunem să audiați Troparul Învierii în limba română în interpretarea corului de copii de la biserica „Sfântul Dimitrie”, or. Chișinău.