La 27 aprilie s-au împlinit 161 de ani de la nașterea lui Mihail Ciachir, cunoscut cleric ortodox și dascăl moldovenesc și găgăuz, inițiatorul tipăririi cărților în limbile moldovenească și găgăuză.
Pentru a reaminti cititorilor portalului primcipalele repere biografice al lui Mihail Ciachir publicăm un fragment din articolul lui Iurie Colesnic „Necesitatea de rădăcini”:
Neamul Ciachir a dat culturii române două nume de referință, pe preotul și cărturarul Mihail Ciachir și pe istoricul Nicolae Ciachir. Nu e puțin, dacă ținem cont de faptul că Basarabia n-a avut mulți istorici, dar marea lor majoritate au fost și sunt istorici adevărați.
Una dintre figurile proeminente pe care le-au dat găgăuzii culturii basarabene a fost clasicul culturii găgăuze, scriitorul Mihail Ciachir (Ceachir, Cekir) (27.IV.1861; Ceadâr-Lunga, Tighina – 8.IX.1938; Chișinău, înmormântat la Cimitirul Central Ortodox). Biografia lui este mult asemănătoare cu alte biografii ale preoților din generația sa.
A făcut studii la Școala Duhovnicească, ca mai apoi să învețe la Seminarul Teologic din Chișinău (1871-1881). În 1884 este hirotonisit preot și slujește la Biserica Seminarului Teologic, unde câțiva ani activase în calitate de profesor, predând religia, limbile greacă și rusă. Mai apoi a fost paroh la Biserica „Măzărache” (1884-1919). A fost și deputat în zemstva gubernială din 1905 până în 1908. În 1904 a tipărit un ziar în limba găgăuză, publicație din care până astăzi n-a fost depistat niciun exemplar.
Pe tărâmul cărturăresc s-a afirmat plenar ca un autor al Dicționarului găgăuzo-român, al dicționarului Rusesc și moldovenesc cuvântelnic (1907), precum și al volumelor: Evanghelia (Chișinău, 1909); Datoria și stăpânirea Blagocinilor, adecă a privighitorilor pentru buna orânduială (revista Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău, vol. XVI, Chișinău, 1925); Obiceiurile religioase ale găgăuzilor. Curbanele sau Sacrificiile (Viața Basarabiei, 1934, nr. 6); Obiceiuri religioase ale găgăuzilor din Basarabia. Obiceiuri la naștere și botez (Viața Basarabiei, 1934, nr. 7-8); Moralitatea găgăuzilor din Basarabia (Viața Basarabiei, 1935, nr. 2); Originea găgăuzilor (Viața Basarabiei, 1933, nr. 9); Dicționar găgăuzo-(tiurco)-român pentru găgăuzii din Basarabia (Chișinău, 1938) ș.a.
Opera: Russko-moldavski slovar (Chișinău, 1907); Sviașcennaia istoria Vethogo Zaveta (Istoria Sfântă a Vechiului Testament) (1911); Telo jenșcinî (Trupul femeii) (dramă în 4 părți, 1927); Priboi voinî (Valurile războiului) (tragedie-cronică, 1929); Besarabielâ Gogauzlarâu istorieas (Istoria găgăuzilor din Basarabia) (1934); Istoria găgăuzilor (1935); Chakikatyn (fără an); Bizim saabimizin Iisus Hristosun Ai (aiozlu, fără an); Dua chitabâ gagauzlar icin (1935).
Alte opere citate: Bucovina moldovenească (Chișinău, 1898); Carte de citire (1898); Ajutorul moldovenilor la învățat (1900); Cuvântelnic ruso-moldovenesc (1912); Sfânta istorie a Vechiului și Noului Testament (1913); Istoria bisericească (1916); Catehismul în scurt (1912); Viața Sf. Ioan cel Nou (1916); Viața Sf. Dumitru cel Nou (1916); Cărticică de rugăciuni (1897); Carte de rugăciuni (1901); Evanghelia bisericească (1909); Istoria Noului Testament (1912); Istoria bisericească (1912); Sfânta Liturghie (1911); Ceasurile (1911); Tedeum (1911); Acatiste Maicii Domnului (1911); Evanghelia de la Matei (1930); Evanghelia lui Marcu (1935); Viața Sf. Dumitru Basaraboi (1936); Cartea de rugăciune (1935); Psaltirea (1936).
În amintirile lui Gheorghe Chicu, depuse la Muzeul învățământului public în trei volume, am descoperit o scurtă portretizare a profesorului Mihail Ciachir: „Învățător al clasei pregătitoare era preotul M. Ciachir, om inteligent, reputat lingvist. În raporturile lui cu elevii el nu admitea pedepse fizice, nu ca învățătorii mei precedenți.”
Și tot în capitolul Școala duhovnicească a scris și un post-scriptum: „Trebuie să mai spun, preotul M. Ciachir, învățător în clasa pregătitoare, era un om și un învățător bun, energic și cu inițiativă. Era mai bun ca alții și din cauza aceasta alți preoți nu-l simpatizau.”
Părintele Mihail Ciachir a făcut parte din acea echipă de profesori care au fost inițial printre dascălii părintelui Alexe Mateevici, iar mai apoi și coleg de catedră cu el.
De aceea, modelul acestui profesor cărturar găgăuz, care foarte mult ținea la renașterea culturală, la luminarea etniei din care a ieșit, a servit drept model de comportament și de aspirații spirituale pentru Alexe Mateevici.
Bibliopolis.hasdeu.md