Atât pe rețelele de socializare cât și pe panourile publicitare din toată republica, pe parcursul anilor, vezi fel de fel de afișe și bannere cu multe anunțuri ale sărbătorilor de hram în diferite localități. În conținutul acestor afișe ai să vezi toate apucăturile și „tradițiile” lumești care se joacă de ochii oamenilor (fotbal, trânta, tragerea otgonului, ridicarea greutăților, fanfară, concert pe stadion, hora lui Ion și a Mărioarei etc.), numai nu tradiții și obiceiuri creștine! Mereu organizatorii principali sunt primăria și casa de cultură, numai nu biserica.
Sărbătoarea hramului este o sărbătoare sfântă, care poartă un nume sfânt, o binecuvântare cerească, când trebuie să-și spună cuvântul decesiv biserica din localitate, fie oraș sau sat și acest program trebuie să fie binecuvântat de preotul paroh. Fiindcă acest praznic trebuie să aibă un conținut religios, creștinesc, conform sărbătorii sfinte a hramului. Respectiv, în program trebuie să-și găsească loc nu plăcerile lumești, ci tradițiile și obiceiurile creștine, cele sfinte caare pornesc de la calendarul ortodox.
Anul bisericesc este foarte bogat în diferite sărbători religioase și dacă hramul satului sau al orașului este sărbătorit, de exemplu, de Crăciun, la Învierea Domnului, în Duminica Mare, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, de Sfânta Maria sau de alte sărbători, atunci în programul hramului se includ tradițiile și obiceiurile acestor sărbători. De asemenea, se pune accent pe istoria, importanța și rolul sărbătorii hramului în localitatea respectivă. În program se includ doar poezii, cântece, texte relgioase, informații despre credință, se aduce cât mai multă mulțumire și slavă lui Dumnezeu.
Categoric se exclud cântece, dansuri vulgare pe scenă, piese umoristice de orice fel. În capul mesei când se sărbătorește hramul trebuie să fie Dumnezeu și Biserica, apoi sărbătoarea creștină cu programul său sfânt.
În continuare aș vrea să dau două exemple de sărbătorire a hramurilor – atât în capitală cât și într-un sat.
Iată programul hramului unui sat din Moldova de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel”:
Programul zilei:
8.00 – Slujba divină (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel)
10.00- Fotbal (stadionul central al satului)
12.30 – Trânta la cocoş (stadionul central al satului)
– Trânta la iepure (stadionul central al satului)
– Trânta la berbec (stadionul central al satului)
15.30 – Tragerea otgonului (stadionul central al satului)
16.00 – Ridicarea greutăţilor (stadionul central al satului)
16.00 – Fanfara (în faţa Casei de Cultură)
16.30 – Parada portului popular (din faţa Bisericii satului)
17.00 – Concertul festiv (stadionul central al satului)
20.00 – Hora satului (stadionul central al satului)
Ansamblul Etnofolcloric, „Plăieşii”, Ansamblul de dans popular „Lale”, Ansamblul de dans popular„Struguraş” Vasile Moroşanu, Dorica Cebotari, Ana Brăgari-Moroşanu, Colectivul „Strugurel”.
Organizatori: Primăria, Casa de Cultură
Un alt program, de astă dată din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, care începe cu următoarele cuvinte: „Vă invităm în Piața Marii Adunări Naționale, să sărbătorim împreună istoria, cultura și tradițiile capitalei noastre – Chișinău!” (ce vulgar răsună această frază). Dar unde sunt indicate tradițiile și obiceuirile creștine ale sărbătorii hramului?
Evenimente cultural-artistice organizate cu prilejul Hramul orașului Chișinău
= 08:30 – DEPUNERE DE FLORI la Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.
= 09:00-10:30 – LITURGHIA DE HRAM de la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”.
= 11:00-11:45 – INAUGURAREA SĂRBĂTORII HRAMUL ORAȘULUI CHIȘINĂU (Piața Marii Adunări Naționale).
= 11:45 – 13:30 – TABLOU FOLCLORIC „Ca la HRAM” (Piața Marii Adunări Naționale) PARTICIPĂ: Orchestra de instrumente aerofone, Maria Iliuț și „Crenguță de Iederă”, Nicolae Gribincea și „Plăieșii”, Ansamblul etnofolcloric model „Romanița”, colective de dansuri populare etc.
= 14:00-18:00 – DIVERTISMENT MUZICAL „Orașul meu, iubite Chișinău…” (parcuri / scuaruri renovate din sectoarele capitalei).
= ÎN RECITAL: Colectivele artistice ale Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural și colectivele artistice ale centrelor de creație municipale.
= 18:30–20:00 – CONCERT DE FANFARĂ „În oraș la Chișinău” (Piața Marii Adunări Naționale).
= 20:00- 23:00 – „HORA CHIȘINĂULUI” – CALEIDOSCOP MUZICAL (Piața Marii Adunări Naționale).
= 20:00-20:45 – „ZDOB și ZDUB”.
= 20:45-22:15 – Orchestra municipală de muzică populară condusă de Frații Advahov cu interpreții: Zinaida Julea, Adriana Ochișanu, Gabriel Nebunu, Maria Iliuț și „Crenguță de Iederă”, Ansamblul etnofolcloric „Ștefan-Vodă”, trupa „Brio Sonores” etc.
= 22:15-23:00 – recital al trupei „HOLOGRAF”.
Să ne întrebăm: așa ne învață Dumnezeu să cinstim hramurile care sunt sărbători religioase? Oare procedăm corect creștinește în orice mișcare, cuvânt, dans făcut de noi în ziua sfântă a sărbătorii hramului? Cred că noi ne umplem și mai mult de păcate, decăt facem cinste acestei sărbători! Ce au depunerea de flori, participarea orchestrelor, ansamblurilor folclorice, divertismentelor muzicale prin parcuri, a fanfarelor, tot soiul de artiști de doi bani care cântă cântece cu texte de pahar și de petrecere, precum și participarea altor colective: „Holograf”, „Brio Sonores”, „Zdob și zdub”, ce au toate acestea cu sărbătoarea creștină a Hramului Chișinău? În fața Clopotniței și a Catedralei mitropolitane se cântă toate prostiile lumești – în fiecare an, la diferite sărbători – nu mai vorbesc de hramul orașului, când se organizează concerte vulgare, tarabe cu băuturi alcoolice și fel de fel de vânzări, destrăbălări totale pe străzile capitalei.
Cred că e timpul să se facă regulă în privința nu numai a hramurilor, ci și a tuturor sărbătorilor religioase pe parcursul anului. Ce-i sfânt să fie cu adevărat sfânt când au loc hramurile și sărbătorile religioase. În raza de 500 de m patrați a lăcașelor sfinte nu se fac astfel de scene cu tot felul de concerte vulgare în ziua sărbătorilor sfinte, așa cum se organizează în Piața Marii Adunări Naționale din capitală și în alte orașe din republică.
Tot ce se va preconiza în viitor să se organizeze în zilele sărbătorilor religioase mari și a hramurilor doar cu binecuvântarea și acordul Mitropoliei Moldovei, al episcopiilor și al părinților protopopi din orașele și satele din întreaga republică, întocmindu-se un program special creștin-ortodox conform sărbătorii sau al hramului care poartă numele diferitor sfinți.
Sărbătorile au un rol comemorativ sau aniversar. Ele sunt destinate să păstreze în conştiinţa generaţiilor de credincioşi amintirea momentelor memorabile şi a persoanelor sfinte din istoria mântuirii, vrednice de aducere-aminte şi de cinstire. Cu atât mai mult că sărbătorile nu ne amintesc doar de evenimente din trecut, ci au în vedere viitorul, cum ar fi Duminica Înfricoşatei Judecăţi.
Sărbătorile au şi un rol latreutic, adică sunt momente când se exprimă sentimentele de adoraţie şi de veneraţie faţă de Dumnezeu şi faţă de sfinţi.
Sărbătorile religioase nu sunt doar zile de odihnă pentru trup, prin întreruperea muncii cotidiene, ci şi zile de reculegere şi întărire duhovnicească, când fiecare creştin renunţă la grijile lumeşti şi se îngrijeşte de mântuire: îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, se căieşte pentru păcatele sale, cere sprijin Maicii Domnului şi sfinţilor împotriva ispitelor vrăjmaşului.
Oamenii sunt datori să cinstească sărbătorile creştine, adică acele evenimente care privesc nu doar viaţa pământească, ci şi soarta în veşnicie – adică mântuirea.
Raisa Plăieșu, pentru Traditia.md