Din clipa în care deschidem ochii și până seara târziu, sufletul nostru citește neîncetat. Nu doar cărțile ne vorbesc, ci tot ce lecturează ochii noștri: imaginile, oamenii, întâlnirile noastre, călătoriile, problemele de serviciu, știrile, ecranele, natura, priveliștile, gesturile și faptele celor din jur. Toate acestea alcătuiesc o adevărată „lectură vizuală” care, în tăcere, ne modelează gândirea, simțirea și felul de a trăi.
Așa cum trupul se hrănește cu ceea ce mănâncă, sufletul se hrănește cu ceea ce privește. De aceea, lectura vizuală poate deveni o terapie spirituală sau uneori chiar și o otravă lăuntrică. Dacă omul își umple privirea cu imagini ale frumuseții, ale bunătății, ale credinței, ale naturii și ale iubirii dintre oameni, sufletul se luminează, se liniștește și capătă putere pentru lupta cu greutățile vieții. Dacă însă își hrănește ochii cu violență, ură, invidie, bogăție, desfrâu, minciună și scandal, în interiorul său se adună neliniștea, tulburarea și întunericul.
Ochii sunt una dintre cele mai importante porți ale sufletului. Prin ei intră nu doar informația, ci și stări, dorințe și influențe care ne însoțesc mult timp. „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva”, ne amintește Sfântul Apostol Pavel (1 Cor. 6:12). De aceea, omul înțelept nu privește orice și nu ascultă orice, ci selectează cu grijă ceea ce lasă să pătrundă în inima sa. El știe că nu orice lucru interesant este și folositor și că nu orice lucru atrăgător este și ziditor pentru suflet.
În fiecare zi avem de făcut o alegere: ce privim, ce citim, ce urmărim și pe cine ascultăm. Putem alege să contemplăm frumusețea unei flori, zâmbetul unui copil, liniștea unei biserici, măreția cerului sau chipul unui om aflat în nevoie. Aceste imagini devin medicamente tainice pentru suflet, vindecând oboseala, tristețea și deznădejdea.
Seara, înainte de a adormi, este bine să ne întrebăm: „Cu ce mi-am hrănit astăzi sufletul prin ochii mei?” Dacă răspunsul este unul bun, vom simți pace. Dacă nu, ziua următoare ne oferă șansa unei selecții mai înțelepte. Căci adevărata sănătate spirituală începe atunci când omul învață să aleagă nu doar ce pune pe masa trupului, ci și ce pune înaintea ochilor săi.
Într-o lume plină de imagini, comunicări, diferite conexiuni și mesaje, discernământul devine o virtute esențială. Nu putem opri toate lucrurile care ne ies în cale, dar putem decide ce păstrăm în inimă. Iar atunci când alegem ceea ce este curat, frumos și adevărat, lectura vizuală de fiecare zi se transformă într-o binecuvântată terapie spirituală, care ne apropie mai mult de oameni, de noi înșine și de Dumnezeu. Viața e un dar de la Dumnezeu, să avem grijă de sănătatea noastră zi de zi!
Raisa Plăieșu,
pentru Traditia.md