La 21 octombrie 2022 președintele Departamentului sinodal pentru relațiile Bisericii cu societatea și mass-media, profesorul MGIMO Vladimir Legoida, a participat la lucrările mesei rotunde privind folosirea religiei în scopuri politice în țările Occidentului. Evenimentul a avut loc la Centrul de presă „Rusia azi” în or. Moscova. În cadrul ședinței a fost prezentat raportul Institutului de cercetări internaționale al MGIMO al MAE al Rusiei „Biserica și politica. Încercarea prin noua realitate”.
Vladimir Legoida a apreciat înalt raportul Institutului de cercetări internaționale, menționând că el „într-adevăr ne ajută să înțelegem realitatea contemporană” și a venit cu un comentariu la tema mesei rotunde, plasând datele din raport într-un context mai larg filosofic și conceptual.
Șeful Departamentului sinodal pentru relațiile Bisericii cu societatea și mass-media a menționat, în primul rând, că revenirea religiei în spațiul public și cel politic este legată de așa-numitul „prohod” al Iluminismului, conform caracteristicii politologului britanic Jon Gray. Concepția epocii Iluminismului care afirma că oamenii își vor pierde relațiile lor tradiționale, inclusiv cele religioase, originalitatea lor și se vor contopi într-o nouă civilizație, bazată pe valorile general-umane și pe morala rațională, după opinia lui Legoida, s-au dovedit a fi greșite, „proiectul Iluminismului” a suferit eșec.
Reprezentantul Bisericii a menționat că după terminarea „războiului rece” și dezmembrarea Uniunii Sovietice nu a survenit în niciun fel „sfârșitul istoriei”, după cum a prezis-o Francis Fukuyama. Lumea nu doar că nu a devenit mai stabilă, mai transparentă și mai sigură, dar mai degrabă viceversa. Miza pe rațiunea omului, conform spuselor lui Vladimir Legoida, s-a dovedit a fi mult mai idealistă și ruptă de realitate decât imaginea despre lume a oricărei religii tradiționale dezvoltate.
În continuarea celor spuse, profesorul MGIMO a propus propria viziune asupra posibilităților și pericolelor legate de revenirea religiei în spațiul socio-politic.
Vorbind despre posibilitățile apărute, Legoida s-a referit la necesitatea revizuirii tezei că religia ar fi o chestie particulară. Această idee este legată, de asemenea, de epoca Iluminismului și a contribuit la faptul că în condițiile separării Bisericii de stat a fost posibil ca omul, care se afla în câmpul social, să-și motiveze gândurile, faptele, propunerile prin propriile opinii religioase. În același timp, „să-l privezi pe om de dreptul la motivația religioasă – înseamnă să îl privezi de ceea ce e cel mai important în viața lui”, a subliniat dumnealui.
Absurditatea situației date a fost menționată de sociologul Pitirim Sorokin care a exprimat-o în celebrul său aforism „duminicile puritanul crede în Dumnezeu, iar în celelalte zile – în bursa de valori”. Vladimir Legoida a atras o atenție deosebită asupra faptului că astfel de procese nu au avut loc în spațiul din afara Europei, de aceea este extrem de greu, de exemplu, să găsești la musulmani postulatul că religia e o chestiune particulară a omului.
Referitor la pericole, șeful Departamentului sinodal pentru relațiile Bisericii cu societatea și mass-media a numit încercările de a „închista” religia cu contextul ei extrem de bogat istoric, axiologic și soteriologic în parametrii noii etici care sunt nu atât raționali, cât convenționali și destul de des se transformă, spre deosebire de baza morală a religiilor tradiționale care nu sunt supuse unei astfel de eroziuni.
Anume datorită siguranței înalte a dogmatelor religioase, Legoida consideră că adresarea statului la valorile religioase poate fi destul de productivă. În confirmarea celor menționate, dumnealui a amintit cuvintele filozofului sovietic Merab Mamardașvili: „ideologia este cleiul societății” și spusele istoricului rus Vasilii Kliucevski care afirma că nu există vreo societate să nu aibă idei, deoarece „însăși societatea este deja o idee”.
Cu toate acestea, a continuat Vladimir Legoida, pericolul apare atunci când statul încearcă să transforme religia într-un instrument ideologic. În acest sens un exemplu viu al celor menționate sunt evenimentele din ultima perioadă din Ucraina, când ex-președintele Piotr Poroșenko a făcut ca tema „autocefaliei” să fie unul din „așii” companiei sale prezidențiale.
Conform opiniei profesorului MGIMO, țările Occidentului colectiv încearcă să folosească tema religiei în felul acesta, efectuând atacuri asupra Bisericii Ortodoxe Ruse și a Sanctității Sale Patriarhul Chiril. Astfel de acțiuni ca, de pildă, introducerea pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse în listele de sancțiuni, conform afirmațiilor președintelui Departamentului sinodal pentru relațiile Bisericii cu societatea și mass-media, nu sunt nimic altceva decât o absurditate diplomatică și politică, o distrugere a „puterii blânde”, a ultimilor poduri ce ar permite comunicarea.
„Nimicirea conștientă de către țările Occidentului colectiv a ultimei posibilități de comunicare, după opinia mea, este o sinucidere”, a încheiat Legoida.
Sursa: Patriarchia.ru