Ca exemplu al modului cum ar trebui să-i tratăm sfântul aduce următorul eveniment din Evanghelia după Luca (9:51-56):
„Şi când s-au împlinit zilele înălţării Sale, El S-a hotărât să meargă la Ierusalim. Şi a trimis vestitori înaintea Lui. Şi ei, mergând, au intrat într-un sat de samarineni, ca să facă pregătiri pentru El. Dar ei nu L-au primit, pentru că El se îndrepta spre Ierusalim.
Şi văzând aceasta, ucenicii Iacov şi Ioan I-au zis: Doamne, vrei să zicem să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut şi Ilie? Iar El, întorcându-Se, i-a certat şi le-a zis: Nu ştiţi, oare, fiii cărui duh sunteţi? Căci Fiul Omului n-a venit ca să piardă sufletele oamenilor, ci ca să le mântuiască. Şi s-au dus în alt sat.”
Cum să ne purtăm cu necredincioşii ce nu-L mărturisesc pe Domnul? La fel cum S-a purtat Domnul cu satul care nu L-a primit.
Râvna tinerească, dovedind multă înfierbântare, ar fi vrut să pogoare foc din cer asupra lor; Domnul însă o înfrânează: „Nu ştiţi fiii cărui duh sunteţi…” Domnul Mântuitorul, în a Cărui primire stă însăşi mântuirea, nu le-a făcut nimic celor care nu L-au primit; însă trecând pe lângă ei, i-a lăsat în voia lor.
Aşa se cuvine şi acum: necredincioşii să meargă în calea lor, iar credincioşii aşijderea. Este Dumnezeu, Care va pune toate în rânduială la vremea potrivită. Pentru necredincioşi trebuie să ne pară rău şi să ne rugăm; trebuie să dorim ca ei să cunoască adevărul şi să căutăm prilejuri potrivite pentru a le strecura acest adevăr; iar dacă vor grăi împotriva credinţei, să le răspundem cu dragoste, dar şi cu hotărâre, surpând părerile lor – nu e nevoie de mai mult.
Sfântul Teofan Zăvorâtul. Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an