După ziua de Paște și Învierea Domnului, începe Săptămâna Luminată. Aceasta se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Aceasta este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților.
Conform unei tradiții populare, în această perioadă Raiul este deschis, iar cei adormiți sunt primiți în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut de-a lungul vieții.
Credincioșii ortodocși nu țin post până duminică, iar tradiția spune că, după cel mai lung post de peste an, urmează cea mai puțin restrictivă săptămână pentru creștini.
În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a învierii Domnului. În noaptea Sfintelor Paști, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte.
Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.
Începând din Duminica Paștelui și până la înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire ”Hristos a înviat”, urmată de răspunsul ”Adevărat a înviat”.
Și fiindcă se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.
În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.
În Lunea Luminată este bine ca finii să le dea nașilor daruri. Aceștia le vor oferi colaci, un covor țesut în casa, precum și un ulcior.
În cea de-a doua zi de Paște se formează mai multe grupuri care vor merge pe la fiecare casă pentru a face urări de Paște. În fruntea acestui grup va fi pusă o năframă albă, pusă pe o prajină.
Alba24.ro
Crestinortodox.ro
Foto: Mihai Vengher