În dialog cu protoiereul mitrofor Pavel Borșevschi, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din orașul Chișinău scriitoarea Raisa Plăieșu, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Raisa Plăieșu: Ce este Biserica în viziunea vieții preacucernicului protoiereu mitrofor Pavel Borșevschi, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”? Care a fost prima acțiune întreprinsă în biserică din primele zile de la anul 1990 încoace?
Protoiereul Pavel Borșevschi: Sfântul Apostol Pavel ne spune că Biserica este Trupul lui Hristos și fiecare dintre noi suntem mădulare în parte al acestui Trup (I Cor. 12:27) și însuși Hristos „este capul trupului, al Bisericii” (Col. 1:18). Această mărturisire a Sfâtului Apostol Pavel ne face să vorbim despre Biserică nu doar din perspectiva unei clădiri la care venim duminical și de sărbători pentru a săvârși ritualurile liturgice, dar, mai ales, să vorbim despre Biserică ca adunare de oameni întruniți în jurul lui Hristos și angajați să trăiască după Cuvântul Evangheliei în vederea dobândirii vieții veșnice. Din acest punct de vedere, Biserica ne descoperă taina Împărăției lui Dumnezeu și în Biserică pregustăm, prin lucrarea Duhului Sfânt, din bucuria de a trăi veșnic în dragostea jertfelnică a Ziditorului, adică într-o continuă Duminică Mare în intimitatea familiei lui Hristos.
Aceste cuvinte nu sunt vorbe goale, ci constituie fundamentul pentru organizarea vieții religioase a tuturor comunităților creștin-ortodoxe, inclusiv a parohiei noastre. După ani triști de prigoană, în anul 1989 împreună cu un grup de credincioși de aici, din sectorul Botanica al Chișinăului, am reușit să redeschidem Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” și să reînsuflețim parohia.
Alături de reconstrucția și restaurea clădirii bisericii, ne-am îngrijit, de la bun început, de organizarea școlii duminicale, a unei biblioteci de carte religioasă și a unui centru social. Astfel, pe lângă cărămidă și mortar, de primă importanță au fost activitățile cultural-educative și cele social-filantropice, iar azi putem vorbi de câteva generații de copii care au fost instruți în cadrul școlii duminicale și al Centrului social „Agapis”.
Raisa Plăieșu: Primul paroh al Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a fost Nicolae Druganov (1890-1893). Ce v-a inspirat cel mai mult din activitatea bisericească a acestei personalități care a stat la cârma bisericii?
Protoiereul Pavel Borșevschi: Părintele Petru Donici, care slujea la biserica Ciuflea din Chișinău, în 1889 hotărăște să zidească o biserică, pe pământul său și din banii săi, în satul Mălina Mare, pe atunci suburbie a Chișinăului, astăzi sectorul Botanica al capitalei. Părintele avea trei hectare și jumătate de pământ pe care le-a dăruit comunității pentru ridicarea unei biserici și înființarea unui cimitir. Doar că părintele din cauza unei boli decedează și nici măcar nu reușește să înceapă construcția.
Biserica va fi edificată până în anul 1902, avându-i în calitate de parohi pe preoții Nicolae Druganov, Gheorghe Cijevschi și Efimie Chișcuță. Cel mai mult, sigur, impresionează actul de danie pe care-l face părintele Petru Donici și în acest sens părintele Petru este model de preoție și, în același timp, exemplu pentru ctitoria locașurilor sfinte într-o epocă în care zidirea și restaurarea bisericilor se face cu foarte multă trudă.
Raisa Plăieșu: Ce activități creștine se organizează la sărbătoarea în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel?
Protoiereul Pavel Borșevschi: Să ne aducem aminte că, de la bun început, această biserică a pornit să fie contruită în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Sfântul Apostol Petru fiind ocrotitorul ceresc al părintelui Petru Donici. Însă trebuie să menționăm că și construcția bisericii, din lispă de bani, decurgea foarte anevoios. Astfel, în 1899, negustorul Dumitru Ciolacu este de acrord să ctitorească construcția clădirii cu condiția ca hramul bisericii să fie schimbat din Sfinții Apostoli Petru și Pavel în cel al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic. În anul 1899 Consistoriul Bisericesc de la Chișinău acceptă această condiție, astfel încât până în prezent această biserică poartă hramul în cinstea Sfântului Mare Muceniuc Dimitrie.
Din 1989, de când am redeschis biserica, noi serbăm două hramuri – de vară, în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel și cel de toamnă, în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Pentru că suntem în preajma zilei de 12 iulie, când îi pomenim pe apostoli, ne pregătim de primul hram al bisericii. În această zi, întâi vom săvârși Sfânta Liturghie, după care vom viziona expoziția lucrărilor realizate de copii în cadrul atelierelor de pictură, de broderie și de prelucrare artistică a lemnului, ateliere care funcționează în cadrul Centrului social „Agapis”. Lucrările vor fi expuse în paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din clădirea în construcție a Centrului social „Agapis” de pe lângă biserica noastră. La final, vom participa la o agapă creștină.
Raisa Plăieșu: În activitatea bisericii ființează sau se editează vreun ziar sau revistă creștină? Care este destinul și misiunea acestei ediții de presă și rolul ei în viața enoriașilor?
Protoiereul Pavel Borșevschi: Timp de peste două decenii, fără de întrerupere, biserica noastră a editat „Curierul Ortodox”, unul dintre cele mai importante ziare din presa bisericească din Republica Moldova. „Curierul Ortodox” a pus în dezbatere, prin articolele publicate, cele mai importante probleme religioase ale societății noastre, printre care și introducerea studierii religiei în școală, și relația bisericii cu statul. De asemenea, în „Curierul Ortodox” au fost abordate subiecte de cultură și istorie și, mai ales, publicate cateheze și studii de învățătură, și de explicare a credinței creștin-ortodoxe. Redactorul acestui ziar a fost recunoscutul teolog, doctor în științe istorice, părintele diacon Nicolae Fuștei.
Actualmente, datorită tehnologiilor, suntem prezenți în mediul online printr-o pagină pe Faceebok și un canal pe Youtube.
Raisa Plăieșu: Caritatea Casei Domnului este o alinare, o activitate deosebită în viața oamenilor. Actualmente, ce ne spuneți despre fondarea Centrului social care mai întâi s-a numit „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, iar mai apoi „Agapis”? Care e scopul acestui centru și semnificația lui în activitatea pastorală a bisericii? În aceste vremuri grele, ce categorii de oameni cuprindeți în diferite activități de caritate?
Protoiereul Pavel Borșevschi: „Credința fără fapte moartă este”, ne spune Sfântul Apostol Iacob (Iac. 2:17). Din acest punct de vedere, filantropia este una dintre principalele activități ale Bisericii și în acest sens credem că e de folos să activeze pe lângă parohia noastră Asociația Obștească Centrul Social pentru Copii și Tineri cu Dizabilități „Agapis”, pe care noi, prescurtat, îl numim Centrul social „Agapis”.
Obiectivele de bază ale „Agapis”-ului sunt de a preveni abandonul şcolar, delicvenţa juvenilă, conflictele în relaţia copil-familie. De asemenea, Centrul mai urmăreşte scopul de a dezvolta capacităţile relaţionare, de comunicare ale copiilor, precum şi pregătirea lor pentru viaţa de zi cu zi. Grupul ţintă sunt copiii şi tinerii cu dizabilităţi fizice şi psihice, precum şi copiii şi adolescenţii din familiile social vulnerabile.
În prezent, numărul de beneficiari ai Centrului este de circa 150 de persoane. Pentru realizarea scopurilor propuse, în cadrul „Agapis”-ului sunt organizate trei ateliere de creaţie: de pictură, de croitorie şi broderie și de prelucare artistică a lemnului. De asemenea, beneficiarilor li se acorda asistenţă psihologică, precum şi li se oferă produse alimentare şi de igienă. Pentru buna desfăşurare a activităţilor sunt angajaţi profesori, specialişti în domeniu. În cadrul Centrului mai activează şi un grup de voluntari, care se implică în activităţile organizate cu persoanele cu dizabilităţi.
Raisa Plăieșu: Ce încă nu ați făcut și vreți să mai realizați în viața Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”?
Protoiereul Pavel Borșevschi: În prezent, activităţile Centrului social se desfăşoară într-o clădire cu dimensiuni mici şi cu încăperi neadaptate cerinţelor prevăzute de standardele moderne. În special, întâmpină dificultăţi persoanele cu dizabilităţi fizice, pentru că nu sunt create condiţiile pe potriva necesităţilor lor. Pentru a înlătura dificultăţile enumerate mai sus, dar şi pentru a extinde activităţile Centrului, actualmente construim o clădire cu o suprafaţă totatală de 3600 m2. Finisarea acestei clădiri constituie o prioritate la zi. De asemenea, ne dorim înființarea unui post de radio creștin-ortodox…
Raisa Plăieșu: Ce mesaj le transmiteți tuturor oamenilor de credință la sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel”?
Protoiereul Pavel Borșevschi: De sărbătoare Sfinților Apostoli Petru și Pavel vă invităm să veniți la hramul bisericii noastre, la primul hram al bisericii noastre, să săvârșim împreună Sfânta Liturghie și să ne împărtășim cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Ca și îndemn, în contextul acestei sărbători în care-i cinstim pe corifeii apostolilor și de la care am primit credința în Hristos: să le citim epistolele, paisprezece ale Sfântului Apostol Pavel și două ale Sfântului Apostol Petru, pentru a cunoaște dreapta credință și pentru a deveni mădulare lucrătoare și cinstite ale Trupului lui Hristos.
* * *
Schiță despre Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din orașul Chișinău, având și cel de-al doilea hram în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel
În inima sectorului Botanicii din Chișinău, printre copacii seculari și blocuri de piatră se înalță spre cer Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, un locaș de cult și monument de arhitectură și istorie de importanță națională, care este introdus în Registrul municipal al monumentelor de istorie și cultură. Biserica este situată în mahalaua Malina Mare a oraşului Chişinău, pe Bulevardul Traian 3/1.
Scurt istoric
De la începutul istoriei sale proiectul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” (așa a fost numită la ființare) a fost aprobat în 1890, dar din lipsa mijloacelor, construcţia a fost stopată până în 1899, când negustorul Dumitru Ciolacu acceptă finanţarea doar dacă va fi construit cavoul familiei, iar hramul locașului să fie în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Conducerea eparhială acceptă, astfel că în anul 1902 biserica este finisată, fiind costruită pe drumul Băcioiului, la periferia orașului Chișinău, pentru mahale formate la marginea orașului. Arhitectura a fost determinată de dominarea stilului eclectic, în baza clasicismului cu elemente din arhitectura rusă. Planimetria este dictată de o navă amplă, cu absida altarului la est și un pridvor, cu o clopotniță la vest.
În timpul cutremurului de pămînt din 1940, dar şi în urma distrugerilor provocate de regimul comunist instaurat după ziua de 28 iunie a aceluiași an biserica a fost avariată, din care cauză în anii 1942-1943 au fost efectuate lucrări de reparaţie.
A fost desfiinţată ca locaş sfânt în anul 1962. Aspectul arhitectonic a fost schimbat în aşa mod, încât să nu se mai cunoască că aici a fost о biserică. Turnul de la clopotniţă a fost tras cu tancurile, iar cupola a fost distrusă.
A fost redeschisă în anul 1990 cu ajutorul unui grup de credincioşi. Aspectul actual se datorează reconstrucţiei. Stilul bisericii îmbină tradiţia religioasă română cu cea bizantină-moldovenească. Construcţia se impune prin monumentalitatea faţadei şi prin turnul înalt de 28 metri. Edificiul are patru încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, naosul şi altarul. Intrarea în pridvorul închis se face printr-o uşă masivă în două canaturi frumos sculptate. Pe pronaos se află turnul clopotniței, înalt de 19 metri, în formă patrată, cu câte două ferestre pe fiecare faţă. În partea de miază-noapte a pronaosului se află uşile scărilor ce duc în turn şi la tainiţa de sub acoperiş. Din pridvorul închis se intră în naos. Naosul este separat de altar de Iconostas. Altarul are două mari ferestre, câte una spre miazăzi şi miazănoapte.
Pe parcurs biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a avut о pleiadă întreagă de personalităţi marcante, unul dintre ei fiind chiar primul paroh Nicolae Druganov (1890 – 7 ianuarie 1893).
Din anul 1989, de când s-a redeschis, şi până în prezent preot paroh al bisericii este protoiereul Pavel Borşevschi.
Tot din anul 1989 aici se serbează două hramuri – de vară, la 12 iulie, în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel și hramul de toamnă, la 8 noiembrie, în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
Viața parohiei în prezent
Pe lângă Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din anul 1990 funcţionează o bibliotecă, precum și școala duminicală, iar din 2004 şi un Centru social.
De mai mulți ani pe lângă parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” de rând cu școala duminicală activează și câteva cercuri de creație pentru copii și tineret. Este de menționat faptul că în cadrul acestei biserici mai activează câteva coruri bisericești, se desfășoară lecții de catehizare, cercuri de creație și funcționează Centrul social ”Agapis”. În cadrul sărbătorilor creștine se organizează diferite expoziții ale lucrărilor realizate de copii în cadrul atelierelor de pictură, de broderie și de prelucrare artistică a lemnului, ateliere care funcționează în cadrul centrului. Lucrările se expun în paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din clădirea în construcție alături de biserică.
După exemplul Mantuitorului, misiunea clerului bisericii este întreită: de a fi propovăduitor al Evangheliei, sfințitor al sufletelor credincioșilor si păstor al acestora. Este acea putere duhovnicească, având ca scop final să continuie opera de mântuire a credincioșilor si, de aceea, slujirea pe care o îndeplinește ierarhia bisericească este de origine divină atat prin instituire, cât și prin exercitarea ei.
Misiunea ierarhiei are un caracter de taină, fiind susținută continuu de Duhul Sfant. Apostolul neamurilor zice: „…Căci orice arhiereu, fiind luat dintre oameni, este pus pentru oameni spre cele ce sunt către Dumnezeu”. (Evr. 5:1). Autoritatea ierarhiei bisericești si puterea ei duhovnicească vin de la Dumnezeu ca un har. De aceea, Apostolul Petru atrage mereu și mereu atenția mai marilor Bisericii pentru a sublinia faptul că această comunitate, încredințata lor este spre a o duce pe calea mântuirii, este a Lui Dumnezeu și că la conducerea ei de către El au fost puși.
Clerul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” duce cu adevărat nu numai propovăduirea Sfintei Evanghelii și obiectivele predicilor sfintelor liturghii, dar și în văzul lor slujitorii Sfântului Altar au ca scop păstoria credincioșilor prin activitate misionară și filantropică. Componența clerului este alcătuită din următoarele fețe bisericești: protoiereul mitrofor Pavel Borșevschi, preotul Andrei Rusu, preotul Lazăr Borșevschi, preotul Veaceslav Dogotaru-Paliță și diaconul Ioan Moraru.
Cea mai mare activitate a clerului bisericii în afara săvârșirii slujbelor dumnezeiești este cea filantropică, pe care o diriguiește prin Asociația Obștească Centrul Social pentru Copii și Tineri cu Dizabilități ”Agapis” numită prescurtat Centrul social „Agapis”.
Propovăduirea misionară a clerului bisericii se efectua prin editarea ziarului „Curierul Ortodox”, care a activat timp de două decenii, redactor-șef fiind recunoscutului teolog, doctorul în științe istorice, părintele diacon Nicolae Fuștei. Editorialul a reflectat cele mai importante probleme religiose în viziunea societății de astăzi: introducerea studierii religiei în școală și relația bisericii cu statul; subiecte de cultură și istorie, publicații ale diferitor cateheze și studii de învățătură și explicare a credinței creștin-ortodoxe; despre viața și activitatea diferitor lăcașe sfinte, a mănăstirilor și bisericilor din Republica Moldova și din alte țări; despre manifestările creștine organizate în cadrul bisericii și a Centrului social „Agapis”; despre grupele de voluntari, care se implică în activităţile organizate cu persoanele cu dizabilităţi etc.
O ințiativă la fel de frumoasă și salutabilă prevede înființarea unui post de radio creștin-ortodox, unde vor fi atrași atât diferite personalități din țară, cât și preoții și enoriașii din cadrul bisericii.
În cadrul sărbătorilor religioase diferiți preoți ai bisericii, ctitori și binefăcători în semn de recunoștință au fost menționați cu distincții bisericești din partea Mitropoliei Moldovei: preotul Andrei Rusu – Cruce cu pietre scumpe; preotul Lazăr Borșevschi – ordinul mitropolitan „Sfântul Binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare” de gradul II; preotul Veaceslav Dogotaru-Paliță – Cruce cu pietre scumpe; diaconul Ioan Moraru – orar dublu, camilafcă.
Bucură faptul că peste pragul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” mereu pășesc zeci și sute de oameni, care vin să găsească calea dreaptă și adevărată a vieții, cea de mântuire și credință întru lumina Domnului Iisus Hristos.
Raisa Plăieșu