Ce poate fi mai frumos, când într-o noapte de vis sau paradis a unui muzeu se întâlnesc cele trei timpuri ale vieții: trecutul, prezentul și viitorul. Trei cugete milenare cu ridurile tâmplelor adâncite de războiae, sărăcie, de boli, deportări, cutremure… care intră în privirile omenirii și vorbesc în diferite limbi de artă: limbajul culorilor, limbajul imaginii fotografice, limbajul obiectelor și veșmintelor de epocă, limbajul cărților sfinte religioase, limbajul pietrei, limbajul fierului, limbajul muzicii, limbajul lemnului, limbajul poeziei și al prozei de-a lungul timpului…
Această casă de muzeu a timpului care a fost descoperită pentru prima data în Muzeul lui Ennigaldi, fiica regelui Nabonidus și marea preoteasă a zeului Lunii, datează din jurul anului 530 î.Hr. și este considerat cel mai vechi din lume. Găzduit în interiorul unui templu-școală pentru tinerele preotese, acesta prezenta artefacte care datau din secolul XX î.Hr. A fost descoperit în anul 1925 de arheologul britanic Leonard Woolley în timpul săpăturilor sale de zece ani în complexul de palate și zigurat al vechiului oraș mesopotamian Ur.
Dar nu vreau să mă opresc, să povestesc despre primul muzeu din lume, ci despre Ziua și Noaptea Muzeelor din Republica Moldova la cea de-a douăzecea ediție, unde sondajele arată că in anul 2024 a fost un an cu un record de vizitatori de peste 21.500 de vizitatori în muzee, comparativ cu peste 17.500 în anul 2023. Cei mai mulți vizitatori au fost anul acesta la Muzeul Național de Artă al Moldovei, peste 9500, care a ademenit lumea printr-un program cultural bogat și divers, cu ocazia Nopții Muzeelor.
Am vizitat Muzeul Național de Artă al Moldovei în noaptea de 18 mai 2024 și am rămas uimită și ademenită de programul cultural bogat și divers, cu ocazia Nopții Muzeelor, că din constatările statistice ale muzeulul am înțeles că au pășit pragul muzeului peste 9500 de vizitatori. Cu programul în mână, atât de bogat, care mi l-au dat la intrare nu știam ce să aleg și cu ce să încep vizita mea, unde să asist, ce să admir sau unde să particip. Alergam prin forfota de oameni dintr-o sală în alta sală pe etajele de lux ale acestui muzeu și încercam să le prind pe toate câte puțin, ca să-mi îmbogățesc cugetul și privirea de cele văzute și auzite în paradisul nopții acestui mezeu.
Vedeam cum vizitatorii admirau expozițiile muzeului, dar şi se bucurau de concertele și atelierele interactive (15 la număr) pentru copii și adulți: ateliere de creație – magneți multicolori, confecționarea felinarelor chinezești, caligrafie chineză, confecționarea semnelor de carte, masterclass de origami, joc psihologic cu utilizarea cărților metaforice, masterclass de dans oriental, masterclass de portret cu Sergiu, fotograf, etc.
Atmosfera era pe măsură, grație recitalurilor susținute de violonista Irina Mureșan, în cadrul Festivalului Internațional Zilele Muzicii Noi și al studenților de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, dar și de evoluarea ansamblurilor de copii de la școala de Arte „Alexei Stârcea”, Liceul Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”, Orchestra de cameră a Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”, Formația ethno-jazz „TRIGON”, Corul de Cameră condus de Ilona Stepan. Anume acest cor m-a impresionat cel mai mult, că a fost un eveniment special cu o ocazie unică de a bucura, de o prestație artistică de excepție, oferită de unul dintre cele mai apreciate coruri din Republica Moldova, ce a cucerit publicul prin măiestria sa și repertoriul vast și diversificat. Acest cor a fost fondat în anul 2001, Corul Național de Cameră, care a devenit rapid una dintre cele mai valoroase formații corale din țară, consacrându-se prin numeroase premii obținute la concursuri internaționale din Spania, Cehia și Polonia. Din anul 2006, corul activează în cadrul Sălii cu Orgă, contribuind semnificativ la viața culturală a Chișinăului.
O secvență și poate cea mai interesantă a fost, când spre miezul nopții vizitatorii MNAM au admirat o proiecție impresionantă de lumini, care a avut loc în ograda Muzeului Național de Artă al Moldovei, unde zeci de oameni urmăreau imaginile neuniforme captivante într-o muzică sumbră, clasică, care redau figuri de epocă arhitecturale trecute prin labirintele timpului, un joc de imagini fascinante care te concentrau total în așteptarea permanenă a noilor imagini ce se reflectau în culori pe clădirea muzeului din ograda sa.
A fost o noapte dintre cele mai frumoase nopți de vis, parcă ne aflam într-un minunat superb paradis! Felicitări colectivului Muzeului Național de Artă a Moldovei! Cât efort și muncă tenace au depus, ca să fie totul organizat, imaculat, bine dirijat și la timp, și totul condus datorită directorul neobosit al acestui muzeu Tudor Zbârnea, artist plastic, care de 21 de ani știe fiecare respirație a Muzeului Național de Artă al Moldovei. Sub ochii lui muzeul a trecut prin diferite transformări, astăzi funcționând în spațiile reabilitate în condiții optime, fiind dotat cu cele mai noi tehnologii ale muzeografiei moderne. În ultimii ani, muzeul a devenit un real centru cultural, unde au loc diverse evenimente: seri literare, lansări de carte, concerte, proiecții de filme, spectacole, ateliere pentru copii, toate acestea atrăgând un număr tot mai mare de vizitatori.
Cred, că muzeul e arsenalul cel mai puternic cu care un popor îşi apără originea, identitatea şi tot ce a moştenit de la străbuni. Muzeul este trecutul, prezentul și viitorul unui popor. Poate și mamutul de secole îngropat în gheaţă visează la căldura unui muzeu.
Raisa Plăieșu pentru „Tradiția”
