La 22 august Biblioteca Națională a Republicii Moldova împlinește 190 ani de la fondare. Cu prilejul acestei aniversări colectivul bibliotecii este în prag de sărbătoare și muncește zi de zi, astfel pregătindu-se să-și întâmpine oaspeții, cititorii prin diferite manifestări culturale organizând expoziții, lansări de cărți aniversare, o Conferință Științifică Internațională, excursii ale cititorilr în spațiile bibliotecii etc.
Biografia Bibliotecii Naționale începe în august 1832, odată cu inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale. La baza fondului iniţial de carte a stat biblioteca particulară de 428 de volume a colonelului rus I.P. Liprandi.
Mâinile trudite și neobosite ale sutelor de bibliotecari prin ani de la Biblioteca Națională cu mare grijă și responsabilitate au șters praful de pe milioanele de cronici, deschizând coperțile lor au revărsat lumina Cuvântului prin timp în sufletele oamenilor.
La răscrucea anilor 1989-1990, corabia Cărții Bibliotecii Naționale și-a schimbat cursul spre un nou răsărit al vremii, unde a rămas să staționeze pe țărmul Independenței Republicii Moldova. Anume în această perioadă Biblioteca Națională și-a restructurat din rădăcini activitatea biblioteconomică, bibliografică și științifică prin noua sa structură și valorificare a metodologiilor noi de activitate.
Biblioteca este amplasată în 2 blocuri. Primul bloc a fost proiectat de arhitectul armean Agaki Ambarţumean și este construit în așa fel că în interior, în partea din față, are trei etaje, iar în partea din spate are 9 etaje, locul unde este depozitul de cărți. Blocul doi al BNRM este monument istoric, fostul seminar teologic, prima școală din Gubernia Basarabia, locul unde a învățat Alexe Mateevici.
Actualmente Biblioteca Națională are mai mult de 2,5 mln cărți. Cele mai vechi cărți sunt cele din sec XVII-XX și sunt considerate monumente ale culturii scrise. Cea mai veche carte din Bibliotecă este “Kategoriile lui Aristotel comentate de Simplicius”, a fost tipărită la Veneţia în 1551. Cea mai mică carte este de 11 mm.
Cu prilejul aniversării instituția organizează o serie de expoziții importante:
= Expoziția de documente și dosare de colecție cu genericul „Biblioteca Națională – dimensiune identitară a țării – 190 de ani de la fondare” (în comun cu Agenția Națională a Arhivelor), care va fi deschisă publicului larg în perioada 15 august – 15 octombrie.
= Expoziția „Istoria memoriei prin «ceața» timpurilor”. Ea cuprinde un spectru variat de documente secretizate din colecțiile bibliotecii. Expoziția reflectă colecțiile speciale secretizate denumite Fond Secret (Секретное хранение), interzise sub eticheta de fascist, cum ar fi: lucrările de istorie și geografie care vizau problema Basarabiei, calendarele, almanahurile populare din perioada 1918-1944, lucrările personalităților devenite indezirabile pentru noul regim politic și alte materiale care puteau aduce prejudicii regimului comunist. Odată cu obținerea independenței Republicii Moldova și a statutului de Bibliotecă Națională, s-a trecut la integrarea colecțiilor interzise în cele cu acces liber pentru public, în așa fel cărțile care odinioară reprezentau modul de gândire al vechiului regim au devenit accesibile tuturor utilizatorilor. Expoziția poate fi vizitată în perioada 17 august – 17 septembrie.
= Expoziția de documente „Personalitate proeminentă a culturii naționale – Mihai Cimpoi la 80 de ani de la naștere” consacrată remarcabilului critic şi istoric al literaturii naţionale, eminescolog, academicianului Mihai Cimpoi. Expoziția poate fi vizitată în blocul central al Bibliotecii Naționale (str. 31 August 1989, 78 „A”, etajul II, spațiul expozițional) până la 15 septembrie.
Paralel cu aceste expoziții, la 22-23 august va avea loc Conferința Internațională „Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare”, ediția a IV-a, 2022, consacrată aniversării a 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și a trei decenii de la atribuirea statutului de bibliotecă națională (loc de desfășurare: Secția Arte și Hărți, bl. 2, BNRM, str. 31 august 1989, nr. 78).
Raisa Plăieșu pentru „Tradiția”