„Patrimoniul cultural, inclusiv cel etnografic, fiind extrem de diversificat, este în continuă extindere, dezvoltare şi prezintă o sursă permanentă de cunoaştere şi inspiraţie, de creaţie şi inovare ştiinţifică şi tehnică. Interesul pentru patrimoniul etnografic în Basarabia ce datează din secolul al XIX-lea, găsindu-şi reflectare în organizarea expoziţiilor agricole şi de industrie casnică, în demersurile expoziţionale internaţionale pe diverse categorii de piese etnografice, în practicarea meşteşugurilor vechi, în organizarea unor secţii de etnografie în primele instituţii muzeale publice din Basarabia apărute la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX.
În epoca contemporană a fost elaborat cadrul legislativ şi creată structura instituţională a patrimoniului etnografic. În secolul XXI este foarte importantă identificarea, cercetarea şi promovarea patrimoniului etnografic ca parte integrantă a patrimoniului cultural. Promovarea patrimoniului etnografic nu poate fi asumată doar de instituţiile specializate şi de specialişti. Statul trebuie să încurajeze diversele entităţi, să promoveze patrimoniul. Există o nevoie presantă de a repoziţiona politicile de patrimoniu, inclusiv o nouă abordare a rolului patrimoniului etnografic în educaţie şi instruire”, ne relatează într-un articol doctorul habilitat Elena Ploșniță, de la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Cu adevărat tradițiile și obiceirile etnografice ale strămoșilor se păstrează și în ziua de azi cu multă străduință și consecvență. Se observă chiar și în portul național zi de zi ale oamenilor din orașele și satele Moldovei, nemaivorbind de sărbători. Tot mai mult elementele naționale persistă peste tot în toate lucrurile din jur. Oamenii au înțeles, că patrimoniul etnografic e cel mai sfânt ce-a mai rămas de la părinți și bunei și astfel încearcă să-l valorifice, să-l scoată în evidență prin șezători, expoziții, diferite manifestări culturale atât în diaspora, cât și în țară.
Iată, bunăoară, zilele acestea urmăream cu atenție cum o doamnă pe nume Maria Romanciuc, fondatoarea Pensiunii „Sus pe deal” din satul Goian, raionul Criuleni, amenaja o expoziție în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, care m-a încântat foarte mult. În dialog cu ea am aflat că toate exponatele populare au fost adunate de ea prin ani de la părinți, bunei, consăteni și visul ei a fost să deschidă un muzeu de etnografie cu toate tradițiile și obiceiurile naționale. Evident că visul ei s-a realizat, ea participă la diferite manifestări culturale în cadrul bibliotecilor, caselor de cultură, diferitor organizații. Astfel, ea a expus un șir de lucruri foarte interesante: colecție de basmale înflorate, diferite bluze naționale din ie, lăicere, manechine îmbrăcate în straie naționale moldovenești, improvizarea artistică „Casa mare”, diferite rechizite vechi de casă etc.
Evident, cel mai frumos a fost punctul culminant, care avea să fie admirația acestei colecții etnografice în cadrul expoziției-eveniment „Patrimoniul cultural al Republicii Moldova – parte integrantă a moștenirii culturale europene”, care a fost inagurată în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2024 la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, la 24 septembrie 2024.
Expoziția, care a fost organizată în colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, valorifică și promovează patrimoniul cultural național, material și imaterial cu elemente ale autenticității poporului – ie, costumul tradițional, covorul moldovenesc, meșteșugurile tradiționale, muzica și arta populară, locurile pitorești precum și prin intermediul ansamblului practicilor și abilităților moștenite de-a lungul secolelor.
La inaugurrea expoziției au fost invitați mulți oaspeți. Moderatoarea manifestării Elena Pintilei, director general al BNRM, i-a prezentat pe cei care au vorbit: Sergiu Prodan, ministrul culturii, alți reprezentanți ai Ministerului Culturii; Petru Vicol, director general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală; Mariana Cocieru, cercetător științific superior, Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”; Vlad Vornic, doctor în istorie, conferențiar universitar, cercetător ştiințific superior, Centrul de Arheologie, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM; Veronica Bantaș-Văluță, interpretă; Victor Botnaru, solist instrumentist, cobzar și violonist, Maestru în Artă; Maria Romanciuc, fondatoarea pensiunii „Sus pe deal”.
La expoziție au fost expuse circa 300 de documente din colecțiile BNRM, care valorifică și promovează patrimoniul cultural național. Toate cărțile expuse au fost împărțite și sistematizate în 10 compartimente de patrimoniu. Expoziția integrală a fost organizată și expusă de secția „Marketing și comunicare socioculturală” de la BNRM.
Cititorii și vizitatorii vor avea posibilitatea să studieze și să vadă expoziția care va fi deschisă pentru vizitatori în perioada 24 septembrie-30 decembrie 2024, spațiul expozițional, parter, blocul central, str. 31 August 1989, nr. 78 A, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.
Raisa Plăieșu, pentru Traditia.md
