„Bine este a lăuda pe Domnul şi a cânta numele Tău, Preaînalte,
a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea,
în psaltire cu zece strune, cu cântece din alăută.”
(Ps. 91:1-4)
Născut în 1673 și decedat în 1723 – Dimitrie Cantemir – voievod și diplomat moldovean, prinț rus, compozitor turc, academician berlinez, cărturar, enciclopedist, istoric, lingvist (cunoștea peste zece limbi), filosof, scriitor, dar și muzicolog și muzician, a fost un om de o vastă erudiție și o personalitate proeminentă în cultura mondială. Dar și tată a zece copii, dintre care băiatul său cel mai mic, Antioh, ajunge să fie recunoscut drept „primul poet modern al Rusiei”.
Constantin Cantemir, părintele său („neștiutor de carte”, după G. Călinescu), a educat pe băiatul său mai mic, Dimitrie, într-un mediu propice dezvoltării sale intelectuale, inclusiv în domeniul artei sonore. Constantin, bunăoară, „doinea cu multă măiestrie din caval și – domnitor fiind –, scârbit de uneltirile boierilor puși pe pricopseală, punea cavalul la gură și își căuta aleanul, tânjind după tinerețea pe care și-a petrecut-o în sânul naturii, liber și fericit.” (Victor Ghilaș, „Dimitrie Cantemir în istoria culturii muzicale”, Chișinău, Ed. Epigraf, 2004, p. 15).
„Atmosfera muzical-artistică din casa părintească era întregită de studierea culturii greco-latine. La Iași, prin grija părintelui său, tânărul principe Dimitrie va lua cunoștință, pe parcursul a doi ani (1691-1693), de muzica bizantină și cea gregoriană, sub îndrumarea lui Ieremia Cacavelas (grec de obârșie cretană adus de Constantin Cantemir din Țara Românească), învățând, de asemenea, limbile greacă și slavonă…” (ibidem, p. 15).
Pe timpul aflării sale în fosta capitală a Bizanțului (aproape 22 de ani, cu mici întreruperi), devenită capitală a Imperiului Otoman – loc de confluență a culturii orientale și occidentale, trăia atât printre literații turci cât și printre ambasadorii creștini, îmbrăcat într-un „costum jumătate european, jumătate oriental” (G. Călinescu), fapt ce ar descrie această intersecție culturală din sufletul său. „Influența creației precursorilor și a contemporanilor, dar și tezaurul sonor de tradiție orală al civilizației musulmane fuzionează și îi alimentează puterea de creație.” ( V. Ghilaș „Creația muzicală cantemiriană” – studiu din volumul „Dimitrie Cantemir: Dimensiuni ale universalitații: studii, sinteze, eseuri” al Acad. de Științe a Moldovei, Inst. de Filologie, Chișinău, Ed. Gunivas, p.189).
Prieten cu diferiți învățați, filosofi, scriitori, astrologi, matematicieni și muzicanți aflați la momentul respectiv în capitala otomană, Cantemir, printre multe altele, reușește să inventeze un sistem de notație muzicală (bazată pe 33 de semne, după felul literelor arabe), compunând muzici, ba chiar și cântând la ospețe (din tamburină).
Tratatul său teoretic asupra muzicii turcești – numit Edvâr-i Kantemir-oghlu – conține un vast și valoros material instrumental focloric cât și compoziții proprii, fixate prin acest propriu său sistem de notație. A consemnat sute de melodii instrumentale (numite în mare parte peșrevuri), cât și creații originale proprii, identificate drept 43 la număr (deși unii cercetători consideră că în realitate numărul lor este mult mai mare).
Ce a făcut Cantemir cu muzica turcească e probabil ceea ce a făcut oarecum Alecsandri cu „Miorița”, adică a înregistrat, a curățit și a transpus pe foaie. Deși, cu siguranță, spiritul creștin natal și, respectiv, bizantin al lui Cantemir și-a adus aportul original în acest act de „pritocire”, devenind astfel unul din cei mai de vază teoreticieni și compozitori de muzică clasică turcească.
Iereu Anatolie Juraveli
Mai jos vă prezentăm un interesant video concert al unei trupe canadiene, Constantinople – ce intepretează piese cantemiriene, sub direcțiunea lui Kiya Tabassian, muzician și compozitor iranian.
În program:
00:00 — Peșrev Zengule, ritmul devr-i kebîr, Dimitrie Cantemir
4:37 – Kanun solo, Didem Basar
6:58 – Peșrev Ussak Asîrânî, ritmul darb-i fetih, Dimitrie Cantemir
10:11 – Setar solo, Kiya Tabassian
11:22 – Peșrev Bestenigiar, ritmul berefsan, Dimitrie Cantemir
17:29 – Peșrev Mukhayyer, ritmul muhammes, Dimitrie Cantemir
20:56 – Ney solo, Kianoush Khalilian
22:41 – Peșrev Buzurk, ritmul darbeyn-i djedid, Dimitrie Cantemir
27:09 – Peșrev Mâhur, ritmul darbeyn, Dimitrie Cantemir
31:20 – Peșrev Buselik, ritmul devr-i revan, Dimitrie Cantemir
36:04 – viola d’amore solo (folias), Tanya Laperrière
37:04 – Sâz Semâ Îsi Gevest, Dimitrie Cantemir
41:00 – Percussion duo, Hamin Honari & Patrick Graham
44:54 – Sâz Semâ’îsi Buselik Asîrânî, Dimitrie Cantemir