Cât de greu să crești azi un copil și să-i dai cei șapte ani de acasă! Pentru cine se cresc acești copii? Părinții se bucură de fericirea copiilor doar în anii de grădiniță și de școală. Apoi, ca și puii cei de pasăre, ei își desfac aripioarele și zboară în zările albastre…
Cât costă să pregătești un copil de școală? Pentru cine îl pregătim?.. De scumpirile înregistrate nu doar la nivel național, dar și internațional a fost afectat și bugetul pe care familiile îl alocă pentru pregătirile de școală, acesta dovedindu-se a fi insuficient pe ultima sută de metri. Unii părinți vânează prețuri mai mici, în timp ce preferința altora este îndreptată către spațiile organizate, care îi scutesc de mai multe drumuri. Produse de birotică, papetărie, dar și haine pot fi găsite, în această perioadă, atât la târgurile pentru școală, la piață, cât și în supermarketuri, iar în funcție de locație diferă varietatea produselor și calitatea lor.
În urma unei analize a prețurilor pe piață s-a estimat că pentru a pregăti un copil de școală cu strictul necesar și de la zero este nevoie de foarte mulți bani. Nu vreau să vorbim în cifre, că-s mari de tot, dar e altceva la mijloc. Și apoi, pe parcursul timpului, părinții trebuie să se gândească de unde să ia acești bani timp de 12 ani, cât copilul face studii primare, gimnaziale și liceale. Dar ce cheltuieli mari au părinții când copiii lor învață mai departe, în instituțiile superioare?..
Pe lângă toate acestea, părinții suportă cheltuieli mari financiare adăugătoare în timpul anului școlar: fondul clasei, salarii adăgătoare pentru profesori, manuale noi, sărbătorile școlare în timpul anului, lecții adăugătoare, cercuri educaționale, cheltuieli pentru sănătatea copilului etc., etc. Unii părinți, ca să acopere toate aceste cheltuieli, sunt nevoiți ori să plece peste hotare ca să facă bani, ori să lucreze în Republica Moldova la mai multe locuri de muncă, ori să ia permanent credite de la bănci, numai ca să-și vadă copilul sănătos, hrănit și învățat.
Sărmanii părinți, cât efort fizic și spiritual depun pentru copiii lor ca să-i crească și să-i învețe? Părinții nu se alimentează cum trebuie la timp, nu se îmbracă cum ar fi trebuit, nu se gândesc la sănătatea lor – tot ce adună le dau copiilor, numai să-i vadă aranjați în viață.
Și ce folos din toate aceste străduințe, eforturi peste puteri, nopți nedormite ale părinților pentru copii? Trec anii și părinții se trezesc cu buchete de boli, se îmbolnăvesc, iar copiii ori după liceu, ori după absolvirea instituțiilor superioare pleacă peste hotare să lucreze sau să învețe mai departe, uitând de părinți și de țara în care au crescut și au învățat! Atunci ne întrebăm: pentru cine au fost crescuți și au fost învățați acești copii?..
Practic rezultă că copiii noștri se educă și învață pentru ca să fie pregătiți în folosul prosperării și dezvoltării altor țări! Alte țări se folosesc de mințile cele mai deștepte și luminate ale copiilor noștri, fiindcă pleacă peste hotare cei mai talentați și înțelepti copii din Republica Moldova, pleacă într-acolo unde le promit și le dau salarii mai mari.

De ce copiii noștri, cei pe care i-au crescut și i-au învățat părinții și școala, să nu rămână în țara lor, să nu aplice cele învățate la dezvoltarea și prosperarea Republicii Moldova? Ce se întâmplă? Oare conducerea de sus nu observă aceste probleme? Ce fel de legi adoptă Parlamentul, dacă copiii sunt nevoiți să plece unde il duc ochii? Și această emigrație nu numai a copiilor, dar și a părinților se tot repetă de la recunoașterea independenței țării și până în zilele noastre. Ce fel de oameni și cu ce mentalități votăm pentru fotoliile din Parlament? Când copiii noștri vor fi ei însăși stăpâni în țara lor, ca să nu mai plece peste hotare?
De ce Olanda, o țară mai mica ca Moldova, poate să fie atât de dezvoltată și să prospere în toate domeniile? Unde, când, cum și cine poate găsi cheia de succes pentru Republica Moldova?!
Dumnezeu ne-a dat un loc sfânt de trai pe pământ, un neam, o limbă ca s-o vorbim, o țară ca să contribuim la prosperarea ei, ne-a dat pâinea pe masă și ne ajută ca să pășim și să lucrăm pe pământul în care ne-am născut. Dar noi ce facem?
Cum Îi mulțumim pentru toate acestea, pe care El ni le pregătește din timp și ni le dăruiește? Cum Îl prețuim pentru grija care ne poartă, că nu vin toate de undeva, din neștire?
Este puterea Domnului peste noi, El mereu ne poartă de grijă și totul se face doar prin voia Tatălui Ceresc.
Să luăm aminte deci în tot ce facem și unde ne ducem! Domnul ne rabdă până la o vreme, dar mai departe ce va fi, cum va fi, nimeni nu știe!
Raisa Plăieșu,
pentru Taditia. md
