Mergând în troleibus, mi-a atras atenția un dialog interesant între două femei, remarcându-se faptul că cele mai frumoase cadouri pentru copii sunt cărțile. Aud cum una din ele spune:
– Eu demult nu-i mai cumpăr la al meu băiat jucărele, haine, fel de fel de chițibușuri la ziua lui de naștere. Eu i-am zis nu odată, că eu ca mamă decid ce să-ți cumpăr la ziua ta de naștere, dar nu cum mai înainte, când era mai mic, îmi comanda ce cadou să-i cumpăr cu două luni înainte. L-am debarasat de această vrere proastă și ne-am înțeles ca în fiece an o să-i cumpăr cărți care iubește el să citească. Astfel s-a născut ideea ca să facem o bibliotecă acasă și această bibliotecă s-o completăm în fiecare an cu cărți noi. Și a căzut de acord!
– Da, știi că te-ai gândit bine și e o idee bună! Da al meu, Doamne ferește, ce probleme am cu el, cadourile se țin lanț cât ține anul. Ba mobil să-i cumpăr mai performant, ba blugi și adidași, că tot se plânge că el poartă niște vechituri și rămâne în urmă față de colegii lui de clasă. Școala în ziua de azi parcă nu e școală, parcă-i o casă de modă. Fiecare, și fetele și băieții își demonstrează la școală nu cunoștințele, dar îmbrăcămintea, mobilele…
– Nu mai spune, că și eu multă vreme m-am luptat cu toate aceste apucături la al meu, dar într-o zi i-am zis: eu nu mă mai duc să lucrezi ca să dau banii pe toate prostiile lui. Și mi-am luat o săptămână pe cont propriu, fără ca el să știe și nu mă duceam la serviciu și i-am zis că m-am săturat să lucrez pentru prostiile sale! Du-te și muncește, dacă îți trebuie și dorești sa te întreci cu colegii tăi la mobile, haine, tablete, la fel de fel de chițibușuri și prostii de ale voastre!..
– Ei, nu mai spune, chiar l-ai convins până la urmă?! Ca să vezi la ce ne duc azi copiii aceștea!
– Da ce puteam face, am ajuns că nu mi-ajungea să plătesc serviciile și chiar pâine pe ce să cumpăr! L-am lăsat câteva zile și fără mâncare, motivând că a plans să-i dau bani pentru mobilul său performant, pentru fel de fel de petreceri, baruri etc.! Și i-am zis că nu mai avem bani de pâine, că tu ai vrut mobil să-ți cumpăr și bani nu mai sunt!..
A urmat o tăcere tristă între acele femei. Iar eu mă gândeam prin ce greutăți trec părinții astăzi cu copiii lor. Dar m-a bucurat faptul că una din ele și-a convins copilul că în viață mai presus de gadgeturi este cartea și s-au hotărât împreună să facă acasă o bibliotecă. Ce frumos, mai rar așa părinți!
Cu adevărat, să convingi copilul să citească în ziua de azi e un lucru mare! Este evident că tehnologiile informaționale au furat timpul liber al copiilor, mai ales după ce aceștea au constatat că și temele de acasă se pot face cu ajutorul internetului, dar nu cu manualul. Da, e bună și informația digitală, dar elevul doar o printează, o xeroxează și o trece doar prin privirea, dar nu prin creier. Și ne întrebăm, dar ce cunoștințe îi rămân în mintea sa prin timp?
Cred că pentru un elev cartea, manualul suport de hârtie e mai practic și mai eficace pentru a învăța temele de acasă comparativ cu metoda informațională, adică pe internet. Lucrul cu manualul, fiind o metodă practică axată pe elev, se aplică cel mai frecvent la etapa realizării sensului și reflecției. Munca elevilor cu manualul școlar reprezintă o metodă eficientă de îmbogățire individual a cunoștințelor, ea putând fi utilizată atât în grup, atunci când mijloacele de învățământ respective sunt insuficiente.
Se zice că manualul este un document de executare pentru profesor și un instrument de lucru pentru elevi. Astfel, manualul școlar îndeplinește un șir de funcții: de informare – orice manual cuprinde un sistem de cunoștințe prezentate și ordonate în baza principiilor pedagogice; formativă – orice manual școlar include în sine un sistem de sarcini didactice, îndreptate spre formarea capacităților (competenților); stimulativă – manualul trebuie să trezească și să mențină atenția și interesul, să stimuleze curiozitatea și să dezvolte efortul creator din partea elevului; de autoinstruire – prin conținutul său, manualele trebuie să pregătească condițiile pentru realizarea autoeducației. Am vorbit doar de funcțiile de bază ale manualului, adică de importanța cărții când se află zi de zi în atenția copilului.
Cred că rolul cărții în viața educației unui copil, mai ales dacă mai are și o bibliotecă acasă sau împrumută cărți de la o bibliotecă publică din sat sau oraș, îi deschide copilului drumul de lumină al cărții, drumul vieții copilului. S-a constatat că timpul petrecut în compania cărților nu presupune de fiecare dată lectură. Beneficiile pe care le aduce cartea sunt fundamentale pentru o dezvoltare armonioasă a organismului și a structurii creierului copilului. Familiarizarea cu universul cărților ajută la dezvoltarea timpurie a copilului în numeroase moduri. Cititul îl familiarizează pe copil cu sunetele și cuvintele, promovează dezvoltarea creierului și imaginația, îl învață ce prezintă lumea din jurul său, îi dezvoltă vocabularul și, în cele din urmă, îi cultivă dragostea pentru literatură și îl încurajează să fie curios și să continue să citească în continuare, cât va crește.
O prioritate în viața copiilor este că, prin carte, copilul poate să se roage lui Dumnezeu și să aibă o legătură cu Tatăl Ceresc. Cărțile de rugăciuni, Biblia și altă literatură religioasă îi vor ajuta copilului să aleagă o cale sfântă și dreaptă în viață, să cunoască cele zece porunci și cele șapte virtuți creștine, să-l iubească pe Domnul.
Cărțile creștin-ortodoxe joacă un rol esențial în educația spirituală a copiilor, oferindu-le o bază solidă pentru înțelegerea și trăirea credinței creștine. Aceste cărți speciale sunt concepute pentru a transmite valorile și învățăturile Bisericii Ortodoxe într-un mod accesibil și atractiv pentru copii. Ele nu doar că îi ajută pe cei mici să descopere povestea mântuirii, dar le oferă și instrumente pentru a-și dezvolta relația personală cu Dumnezeu.
Raisa Plăieșu,
pentru Traditia.md