PARTEA 1. „Identitatea europeană” ca etnocid
PARTEA 2. Integrare ireversibilă în care UE?
Mai este un aspect crucial. Acest referendum, aşa după cum el este conceput, adoptat şi promovat reprezintă un act profund anticonstituţional, un atac direct împotriva suveranităţii poporului şi a suveranităţii statului. Este un act descris în Codul Penal în mai multe articole. În aceste articole se prevăd dintre cele mai mari sancţiuni.
Fiind un act criminal, participarea la el este la fel un act criminal. Este, cel puţin, un act de complicitate la cea mai gravă crimă într-o societate democratică, într-o societate în care puterea de stat îşi trage legitimitatea din suveranitatea poporului, iar din aceasta decurge suveranitatea statului ca principalul instrument de asigurare a suveranităţii poporului.
Suveranitatea poporului este (1) dreptul şi (2) capacitatea unui popor de a-şi hotărî soarta, viitorul copiilor, nepoţilor şi urmaşilor acestora. Bineînţeles, nimeni nu vrea ca copiii şi, în general, toţi urmaşii lor să fie nenorociţi. Pe planeta Pămînt sînt destul de puţine popoare din cele circa 2500-3000 care dispun de propria suveranitate. Şi această suveranitate nu se reduce la dreptul generaţiilor în viaţă de a hotărî în nume propriu soarta întregului popor.
Generaţiile în viaţă îşi datorează viaţa tuturor generaţiilor premergătoare. Acelor generaţii care, unele mai bine, altele mai puţin bine, au asigurat dăinuirea poporului concret, în cazul nostru, dăinuirea noastră ca popor. Tot aşa şi generaţiile în viaţă, în numele tuturor generaţiilor premergătoare, au datoria morală şi, prin Constituţie – anume în virtutea apărării suveranităţii poporului, şi o datorie juridică, să asigure dăinuirea poporului respectiv.
Dar cum, în ce mod generaţiile în viaţă pot să hotărască ceva în numele tuturor generaţiilor premergătoare? Foarte simplu: în cazul în care hotărîrile generaţiilor în viaţă asigură consolidarea valorilor identitare de care s-au condus toate generaţiile de pînă la ei şi asigură transmiterea acestor valori prin educaţie, prin aşezămintele (instituţiile) prin care funcţionează societatea dată, generaţiilor imediat următoare – copiilor şi nepoţilor, şi, după caz, strănepoţilor. Bineînţeles că, pentru a transmite aceste valori, mai întîi trebuie să le ai, adică să le fi cunoscut, însuşit şi împărtăşit prin modul de viaţă asumat.
Astfel, atacul la suveranitatea poporului este un atac la existenţa însăşi a poporului, este cea mai mare crimă care poate fi săvîrşită de către cineva, persoană sau grup de persoane, inclusiv de persoane organizate în formă de partid şi/sau de grup criminal organizat. Căci generaţiile de astăzi, mai exact cei care se vor încumeta să iasă la referendum, îşi asumă nelegiuirea morală şi juridică de a scuipa pe toate generaţiile premergătoare, de a le respinge, de a se lepăda de ele în schimbul unor minciuni sfruntate, neghioabe, ucigătoare în care potenţialii votanţi au avut iresponsabilitatea de a crede şi de a se încrede.
Complicitatea la un asemenea act este extrem de gravă. Iar regimul PAS amăgeşte, manipulează cetăţenii, în special pe adepţii săi care, de obicei, sînt oameni creduli, fără a-şi pune întrebări privind legitimitatea actelor înfăptuite de către cei în care ei au încredere. Dar pe cine este cel mai uşor să îi minţi? Sigur, pe cei care au încredere în mincinos, în cel viclean, în manipulator. Deci minciuna regimului este îndreptată înainte de toate tocmai împotriva adepţilor PAS şi, mai general, împotriva tuturor care doresc integrarea în UE, aşa-numita integrare europeană.
Prin această viclenie de referendum regimul PAS vrea să îi facă complici pe toţi adepţii săi şi pe toţi cei care se lasă ademeniţi de expresia mincinoasă „în vederea aderării Republicii Moldova la UE”. Făcîndu-i pe adepţii săi complici la crimele sale anticonstituţionale, împotriva suveranităţii noastre ca popor şi ca stat, regimul PAS vrea să se ascundă în dosul celor amăgiţi de el. Vrea, prin aceasta, să îşi decline răspunderea pentru crimă, Iar cînd va pierde alegerile va da vina pe „popor”, pe cei care, avînd încredere în PAS şi/sau în „integrarea europeană”, se vor lăsa amăgiţi.
Astfel, regimul cotropitor, uzurpator şi nelegitim nu numai îi amăgeşte pe adepţii săi, nu numai îi face criminali prin atragerea lor la complicitatea în această crimă, dar şi îi lipseşte pe adepţii săi, ca şi pe noi toţi, de suveranitatea noastră. Ne lipseşte de Ţară, de viitor, pentru noi şi pentru copiii şi nepoţii noştri. Şi o face aceasta prin crimă şi cu mîinile celor pe care regimul poate să îi mintă.
Listele participanţilor la referendum se păstrează cu toate semnăturile celor care au semnat să îşi primească buletinul de alegător pentru a participa prin vot la referendum. Prin această semnătură, vrea omul dat sau nu vrea, el devine complice la crimă şi intră sub autoritatea Codului Penal. Nu se ştie ce fel de guvernare va veni, şi s-ar putea să fie una neprincipială. O asemenea guvernare va folosi selectiv listele semnatarilor pentru primirea buletinului de vot la referendum şi în mod foarte legal, în temeiul legii, îi va putea atrage pe aceşti semnatari la răspundere penală care, pentru crimă împotriva suveranităţii poporului, este de la 20 de ani de puşcărie în sus.
Participînd la această farsă anticonstituţională, cetăţenii respectivi devin mult mai corupţi, mai criminali decît acei funcţionari şi/sau judecători, poliţişti, procurori etc. care sînt corupţi. Acei funcţionari care sînt criticaţi şi condamnaţi moral de către majoritatea celor care intenţionează să ia buletinul de vot pentru referendum. Luînd acest buletin nelegitim, aceşti cetăţeni nu mai au nici un drept moral sau politic să critice funcţionarii corupţi, căci aceşti cetăţeni devin mult mai periculoşi pentru societate decît orice corupţi.
Este extrem de important ca toţi să ştie că participarea anume la acest referendum este crimă. Este crimă chiar dacă se votează împotriva acelei întrebări josnice şi viclene. Căci votul înseamnă participare, participare la crimă. Este, conform Constituţiei şi Codului Penal, cea mai gravă crimă care poate fi comisă pe teritoriul Moldovei.
În cine loveşte rezultatul referendumului promovat de către guvernare?
Din această scurtă analiză rezultă clar primejdia existenţială pentru noi toţi ca cetăţeni ai acestei Ţări – inclusiv pentru cei care vor participa la referendum, inclusiv pentru cei care doresc integrarea europeană şi/sau sînt adepţii PAS – că ni se fură Ţara din mîinile noastre ca popor al ei: se lichidează suveranitatea noastră care este consfinţită în Constituţie şi care a fost declarată ca cel mai important principiu al vieţuirii noastre pe acest pămînt încă pe 23 iunie 1990. Anume în temeiul acestei suveranităţi a şi fost declarată independenţa Ţării pe 27 august 1991.
Iar prin acest referendum ni se anulează acea suveranitate, acea temelie a independenţei noastre, a statului nostru, a Moldovei noastre. Şi odată cu anularea suveranităţii, independenţa devine o lozincă deşartă, după cum devenise lozincă deşartă lozinca construcţiei comunismului în ultimii ani ai existenţei Uniunii Sovietice. De altfel, lozinca integrării europene a înlocuit lozinca construcţiei comunismului, fără a deveni mai realistă sub aspect de oferire a celor promise de implementarea comunismului/a integrării europene.
Primejdia este mortală pentru noi ca locuitori ai acestui pămînt că ni se fură dreptul de a trăi pe el, de a dispune de el, de a fi stăpîni pe el. Acest drept ni se ia prin acest referendum criminal şi se dă unor străini, celor care finanţează ONG-urile din care sînt recrutaţi toţi funcţionarii de frunte ai PAS – cei din Legislativ, cei din Executiv şi cei/cea de la Preşedinţie.
Regimul PAS, ca şi cel al predecesorilor lor – coaliţia uzurpatoare PLDM-PD-PL din anii 2011-2019 – este un regim uzurpator care a uzurpat puterea de stat, mai exact a capturat statul şi abuzează în cel mai anticonstituţional mod în exercitarea puterii sale.
Acum, din perspectiva normelor constituţionale de astăzi, regimul PAS este uzurpator şi abuzator. Pentru a scăpa de răspunderea penală şi pentru a-şi permanentiza aflarea anticonstituţională la putere, pentru a elimina orice fel de opoziţie politică, ideologică, economică, socială, regimul PAS vrea, prin acest referendum anticonstituţional să legalizeze crimele sale împotriva suveranităţii poporului şi a suveranităţii statului, crime care sînt declarate în Constituţia actuală ca cele mai mari crime împotriva poporului.
Această crimă este incomparabil mai mare şi mai gravă decît omorul premeditat, decît violul în grup, decît vînzarea în robie a minorilor, decît răpirea copiilor pentru organe, ritualuri satanice şi crime sexuale. Este mai mare şi mai gravă, deoarece desfiinţarea în fapt a suveranităţii unui popor condamnă acest popor în persoana generaţiilor în viaţă şi a celor viitoare la a suporta toate aceste crime individuale fără putinţa de a se apăra de ele prin propriul efort, prin propria decizie, adică prin propriul stat. O populaţie, un popor lipsit de suveranitate este întotdeauna la cheremul străinilor. Depinde de bunăvoinţa străinilor. Căci atunci străinii sînt stăpîni în casa acestui popor lipsit de suveranitate, atunci străinii hotărăsc ce este şi ce nu este crimă, împotriva cui este crimă şi împotriva cui aceleaşi fapte nu sînt crimă.
Istoria are obiceiul de a se repeta, mai ales pentru cei care o ignoră
Astfel, după referendum, regimul cotropitor va confecţiona un nou text de Constituţie. La sigur, principalele norme ale noii Constituţii sînt deja formulate de către proprietarii străini ai PAS şi care le vor fi înmînate PAS-iştilor de la guvernare spre implementare. Şi astfel ne vom pomeni cu noua „constituţie” că repetăm anul 1938.
Să reamintim că în acel an populaţia României s-a culcat pe 10 februarie 1938 într-un stat democratic, iar pe 11 februarie s-au trezit într-un stat totalitar, fascist. „În timp de zece luni, Carol al II-lea a distrus baza constituţională a vechiului regim dar nu a reuşit să creeze o alternativă a puterii. Pe 11 februarie 1938 a introdus starea de asediu pe tot cuprinsul ţării. Conform acestui Decret, autorităţile militare erau împuternicite «de a cenzura presa şi orice publicaţiuni, având dreptul de a împiedica apariţia oricărui ziar sau publicaţie». O zi mai târziu a fost revocată convocarea Parlamentului. Pe 20 martie a fost înlocuită Constituţia din 1923 cu o alta nouă bazată pe principii corporatiste şi care concentra puterea în mâinile regelui. Deşi a fost supusă unui plebiscit, Constituţia nu emana de la naţiune ci invers, de la puterea executivă. Nu s-a respectat nici modalitatea legală de revizuire a vechii Constituţii”[5].
Astfel, printr-un decret regal au fost suspendate toate legile politice şi electorale, toate partidele au fost desfiinţate, drepturile cetăţeneşti au fost suspendate. Partidele care făceau parte din sistemul politic oficial al României, acel sistem care apăra interesele corporaţiilor străine, europene, au intrat, prin decret, toate într-un singur partid al regelui – Partidul Renașterii Naţionale. Iar mişcările politice care nu făceau parte din acest sistem au fost lichidate prin executarea/omorîrea prin împuşcare în stradă sau prin gîtuire fără judecată a sute de conducători de partid, iar membrii acelor mişcări – de la 12 mii la 30 de mii, inclusiv preoţi, savanţi, ziarişti, ţărani şi alţii, au fost închişi în zeci de lagăre de concentrare.
Cu viitoarea „constituţie”, criminalii de la putere vor avea „dreptul” să facă acelaşi lucru ca şi regele României, doar că deja nu prin decret regal, ci prin decret prezidenţial. Asta e toată deosebirea. După cum regele-derbedeu de atunci, cum era el numit de către patrioţii ţării, era doar o marionetă în mîinile oligarhiei străine, tot aşa şi acum la Preşedinţia Ţării avem o marionetă a aceleiaşi oligarhii străine. Plus mai avem 56 de marionete mai mici, dar nu mai puţin docile și de primejdioase în Parlament, mai avem altele la Guvern, la conducerea tuturor ministerelor şi agenţiilor de stat, prin ambasade şi alte instituţii de stat, inclusiv prin ramura judecătorească a puterii.
Prin participarea la acest referendum votanţii respectivi se aseamănă acelor alegători din Germania anului 1933 care au votat venirea la putere a partidului nazist al lui Hitler – Partidul Naţional-Socialist Muncitoresc German. Atunci fasciştii germani au ajuns la putere prin alegeri parlamentare, iar acum, indivizii cu aceeaşi ideologie, niţel modernizată, se vor înrădăcina la cîrma Ţării prin acest referendum criminal. Deosebirea dintre aceste două categorii de alegători nu există.
______________________________________________________
B. Moldoveanu
Va urma