Răspunsul mitropolitului Ilarion (Alfeev)
– Din păcate se întâmplă și așa: omul vine în biserică, iar preotul nu îi acordă suficientă atenție. Sau la spovedanie începe să-l dojenească, în loc să îi acorde o susținere duhovnicească sau morală. Omul pleacă obijduit. Pentru astfel de cazuri urmează să ne cerem iertare noi, fețele bisericești.
Comparativ cu situațiile menționate mai sus este necesar să deosebim altele – când preotul trimite pe cel venit la spovedanie fără rugăciunea dezlegării din motive obiective. De pildă, dacă enoriașa a făcut avort, iar apoi vine și povestește cu ușurință despre aceasta, justificându-și fapta prin anumite circumstanțe, în acest caz preotul este în drept să îi refuze dezlegarea păcatelor și permisiunea de a se împărtăși. Dar dacă ea povestește despre aceasta cu lacrimi în ochi, cu regret sincer, cu încredere fermă să nu mai repete cele înfăptuite, atunci preotul nu este în drept să îi refuze dezlegarea păcatelor.
Dacă v-a obijduit preotul sau nu v-a acordat atenția cuvenită, nu este motiv să părăsiți Biserica. Așteptând îngăduință de la preot, fiți și singuri îngăduitori cu el, ținând seama că uneori nu poate să vă acorde atenția cuvenită din pricina oboselii sau a suprasolicitării, sau a mulțimii de oameni, sau din alte motive.
Dacă vreun preot nu vă convine categoric, în acest caz străduiți-vă să găsiți un alt preot, mai atent, mai iubitor. Până la urmă, și medicii sunt diferiți Se mai întâmplă să schimbăm medicul pentru a ne întrema mai rapid.
Sursa: Jesus-portal.ru