Creștinii ortodocși cinstesc astăzi, la 11 septembrie s.n. / 29 august s.v., tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.
Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, cel ce a anunţat venirea lui Hristos, propovăduind „vestea cea bună” a Întrupării Sale, este singurul sfânt căruia Biserica i-a închinat o zi specială de post.
Sfântul Ioan, Înaintemergător al Domnului, a fost înaintea Mântuitorului Hristos atât în viaţă, cât şi în moarte. Astfel, a făcut cunoscută venirea Domnului şi sufletelor care erau ţinute în iad ale sfinţilor strămoşi, căci se arătase în lume Mesia cel aşteptat. La fel cum Iisus Hristos avea să pătimească pentru păcatele oamenilor, tot aşa şi Mergătorul Său înainte a suferit moarte mucenicească pentru fărădelegea lui Irod.
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergător al Domnului propovăduia în pustia Iordanului rugăciunea şi postul, pocăinţa sinceră şi mărturisirea greşelilor. „Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimii de iudei” (Mt. 3:6). Acest botez, simbolizând şi consfinţind curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu, deschide şi pregăteşte calea Mântuitorului: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Mt. 3:2).
Tot el vesteşte însă că „Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc” (Mt. 3:11). Şi mărturiseşte că Acela este Mesia cel profeţit de toţi proorocii Legii Vechi, Iisus Hristos Domnul.
Galileea, condusă de regele Irod Antipa în vremea Prorocului Ioan Botezătorul
În vremea Sfântului Proroc Ioan, Galileea era condusă de Irod Antipa, care fiind căsătorit cu fiica emirului Arabiei, a îndepărtat-o pe aceasta şi s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip, Irodiada. Legătura se pare că dura încă de când fratele său, Filip, era în viaţă, făcându-se Irod „ca un răpitor desfrânat şi amestecător de sânge” (Vieţile Sfinţilor).
Sfântul Ioan, după ce i-a înfruntat pe farisei şi pe cărturari, nu s-a sfiit să-l înfrunte şi pe rege, spunând că nu îi este îngăduit să ia pe femeia fratelui său. Dată fiind influenţa Botezătorului asupra mulţimilor, Irod îi pune gând rău, mai ales că proorocul condamna în auzul tuturor legătura nelegiuită dintre el şi soţia fratelui său. Temându-se totuşi de furia pe care ar fi putut-o isca în rândul poporului uciderea lui, acesta se mulţumeşte să-l închidă pe Sfântul Ioan într-una din cetăţile lui.
În ziua aniversării sale, Irod dă o petrecere la care invită mulţi demnitari. După ce se ameţesc de vin, Irodiada o pune pe fiica ei, Salomeea, să danseze în faţa invitaţilor. Pentru spectacolul oferit de aceasta, Irod îi oferă un mare dar: să-şi aleagă până la jumătate din împărăţie. La sugestia mamei sale ea refuză însă averile şi cere să i se dea pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul. În miezul nopţii, regele porunceşte tăierea capului Sfântului Ioan, care i-a fost adus pe o tipsie lui Irod cu sângele care încă mai picura.
După această crimă, Irod a suferit o înfrângere într-un conflict cu arabii şi a pierdut conducerea regatului, fiind trimis în surghiun, în Spania, împreună cu Irodiada şi fiica acesteia, unde au avut un sfârşit pe măsura faptelor lor. Mai întâi Salomeea şi-a pierdut viaţa, fiind decapitată prin strângerea gheţii în jurul capului, după ce a încercat să traverseze un râu îngheţat, iar gheaţa s-a rupt. Capul i-a fost adus lui Irod şi Irodiadei, aşa cum odată se adusese capul Mergătorului Înainte; dar nu tăiat de sabie, ci de gheaţă. Despre Irod şi Irodiada se spune că au pierit cu zgomot, căci i-a înghiţit pământul de vii.
Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul a sfârşit muceniceşte, plătind cu viaţa curajul de a fi incriminat păcatele contemporanilor săi. Sfântul Prooroc Ioan a avut tăria de a condamna fariseismul şi împietrirea inimii, propovăduind în schimb întoarcerea sinceră către Dumnezeu şi către sine, în pocăinţă şi curăţie sufletească.
Superstiţii la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
În memoria sângelui vărsat de către Sântion sau Sântion de toamnă (cum mai e numit, în popor, Sfântul Ioan Botezătorul), tradiţia cere să nu se consume vin roşu, nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: pepene roşu, ardei roşii, sos de tomate, carne roşie – nici atât, pentru că e zi de post.
Potrivit superstițiilor, nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului. Totoodată, în această zi nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.
Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei.
Surse: Digi24.ro, Adevărul.ro