Proiectul curriculumului pentru 2027 stârnește un val de controverse.
Repovestim o investigație TV-6, difuzată acum 4 zile.
Ministerul Educației din Republica Moldova a lansat în dezbatere publică proiectul curriculumului pentru disciplina „Istoria românilor” și „Istoria universală”, care urmează să fie aplicat începând cu anul 2027. Deși oficialii susțin că documentul este aliniat la politicile educaționale naționale și internaționale, conținutul acestuia a generat reacții dure din partea analiștilor, istoricilor și opiniei publice.
Potrivit proiectului, elevii vor învăța că spațiul dintre Prut și Nistru este parte integrantă a istoriei românești, iar personalități precum Ștefan cel Mare sunt prezentate exclusiv ca domnitori români, fără a se face referire la identitatea moldovenească. În clasa a IV-a, copiii vor fi învățați că sunt români, iar limba vorbită este româna, iar în gimnaziu, accentul cade pe „strădania românilor pentru unire”, pe „politica imperialistă a Rusiei” și pe „colonizarea Basarabiei”.
Un punct de fierbere este modul în care sunt tratate perioadele mai recente. În clasele a VIII-a și a IX-a, timpul dedicat studierii reprimărilor regimului comunist, foametei, deportărilor și Holocaustului este extins, iar în clasa a XII-a, perioada sovietică este descrisă exclusiv prin prisma experimentelor social-economice, controlului ideologic și încălcării drepturilor omului. În același timp, regimul antonescian din România este abordat eufemistic, ca pe o perioadă de „interese naționale și presiuni externe”.
Jurnalistul și comentatorul politic Dmitri Ciubașenco a calificat documentul drept „o falsificare grandioasă”, în care nu există loc pentru Moldova, moldoveni sau limba moldovenească. „Este un manual al anulării identității noastre”, a scris el pe rețelele sociale.
La rândul său, politologul Victor Josu susține că Ministerul Educației se face vinovat de dezinformare, eliminând din istorie sintagme precum „moldovan”, „Moldova” și substituindu-le cu „Basarabia” și „român”. El consideră că aceasta este o politică dictată de la București, preluată de unii politicieni locali care și-au abandonat identitatea pentru pașapoarte românești. Josu califică o asemenea politică drept etnocid.
În apărarea identității moldovenești vin și voci din istoriografia românească. Profesorul universitar Lucian Boia, cunoscut pentru combaterea pseudohistoriei, afirmă că „Ștefan cel Mare nu era român, nu se considera român, iar identitatea sa era una moldovenească”. De asemenea, cronicarul Grigore Ureche vorbea despre limba moldovenească, nu despre cea română, amintește Boia.
Istoricul Boris Șapovalov atrage atenția că noile programe repetă metode vechi ale Războiului Rece, menite să denigreze trecutul sovietic, ignorând aspectele pozitive pe care le-au trăit generațiile mai vârstnice.
Anul trecut, un manual similar pentru clasa a XII-a a provocat un scandal uriaș, fiind găsite 137 de erori grave, inclusiv tentative de reabilitare a mareșalului Antonescu și minimalizare a Holocaustului. Comunitatea evreiască a acționat în judecată ministerul, iar Institutul „Eli Wiesel” din România a cerut retragerea manualului. Totuși, ministrul Dan Perciun a refuzat să îl scoată din procesul educațional și a anunțat că disciplina „Istoria românilor” va rămâne obligatorie, în ciuda deciziilor oficiale care o consideră discriminatorie pentru minoritățile etnice din țară.
În timp ce proiectul este încă în dezbatere, societatea civilă și istoricii avertizează că promovarea unui astfel de curriculum riscă să adâncească fracturile identitare și să denatureze trecutul comun, în loc să ofere o educație istorică echilibrată și bazată pe adevăr.
Valeriu Reniță