În Ajunul Crăciunului, ziua ce precede ziua Nașterii Domnului, creștinii ortodocși țin un post mai aspru, ajunând pentru primirea Domnului. Ajunul Crăciunului este ultima zi din Postul Crăciunului, care a început pe data de 28 noiembrie (15 decembrie stil nou) și se încheie la 7 ianuarie (25 decembrie stil nou), în ziua praznicului Nașterii Domnului după Sfânta Liturghie.
Dacă primele săptămâni ale acestui post sunt mai ușoare, din punct de vedere alimentar, în ultima săptămână a lui se recomandă să se țină un post mai intens, cu mâncare mai putină și mai simplă.
Pentru a înțelege în ce constă această sărbătoare trebuie să vedem ce înseamnă a ajuna. Verbul „a ajuna”, potrivit dexonline, are ca definiție pentru acest cuvânt „a se abține de la orice mâncare, a ține post complet”, adică post negru.
Obiceiul de a ajuna în aceasta ultima zi a postului este consemnat încă din secolul al IV-lea. Drept urmare în această zi fiecare încearcă să ajuneze, mai mult decât în celelalte zile ale acestei ultime săptămâni de post. În Ajunul Crăciunului, credincioșii ajunează după putere. Se recomandă să se țină post negru până la Ceasul al IX după ora bizantină (ora 15.00). Unii credincioși mai în putere și cu dragoste de Dumnezeu, ajunează până mai târziu, așteptând răsăritul luceafărului de seara (ora 18), în amintirea stelei care a vestit magilor Nașterea Domnului.
La finalul acestei ajunări se obișnuiește să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului proorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16). Această zi de post aspru mai amintește și de postul ținut odinioară de catehumenii (cei care urmau să devină creștini) care, în seara acestei zile, erau botezați și împărtășiți 
pentru prima dată cu Sfintele Taine (Taina Botezului și cea a Sfintei Euharistii – Împărtășania cu Sfintele Daruri), în cadrul Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare.
În seara zilei de Ajunul Crăciunului, credincioșii obișnuiesc să mănânce o mâncare dulce, numita în popor „Scutecelele lui Iisus”. Acestea sunt făcute din făină, apă și sare din care se frământa niște lipii subțiri care se coc pe plită. Acestea se înmoaie într-un sirop dulce (apă cu miere sau zahăr) și se presară cu nuca măcinata, în așteptarea Nașterii Domnului.
Această zi ne amintește de patriarhii și drepții Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat, în post și rugăciune, așteptând venirea lui Mesia, Mântuitorul Lumii.
Sursa: Pravila.ro