Preotul Bisericii Ortodoxe Sârbe protoiereul stavrofor Darko Djogo, doctor în științe teologice, profesor al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Vasile de Ostrog” a Universității din Sarajevo de Est, avertizează despre acest risc în revista „Pecat”
Invitația Patriarhului României Daniel de a vizita așa-numita „Mitropolie a Basarabiei” – structura bisericească a Bucureștiului de pe teritoriul Republicii Moldova – arată că naționalismul românesc modern și planurile geopolitice ale NATO sunt apte să găsească interese comune.
Deși de la începutul secolului al XIX-lea Moldova face parte din Patriarhia Moscovei, conștiința românească percepe această țară ca parte integrantă a spațiului său național, lingvistic și cultural. Există argumente pro și contra acestui punct de vedere, însă niciuul din ele nu trebuie să afecteze ordinea canonică a Bisericii.
Până acum, Biserica Ortodoxă Română de cele mai dese ori a ignorat protestele Moscovei cu privire la Republica Moldova, precum și protestele Patriarhiei Sârbe privind extinderea necanonică a Bisericii Ortodoxe Române în estul Serbiei. Nici Biserica Ortodoxă Sârbă și nici Patriarhia Moscovei nu au vrut să agraveze structura Bisericii Universale, deja profund divizată, prin ruperea comunicării cu Bucureștiul, dar vizita Preafericitului Patriarh Daniel ar putea fi un pas serios în această direcție. Și anume, făcând acest pas, Bucureștiul ar demonstra clar întregii Biserici Ortodoxe că include Moldova în jurisdicția sa canonică exclusivă, fapt care, pe lângă aspectele bisericești, ar avea pentru această țară, și așa divizată, și consecințe politice.
Mitropolitul Luca de Zaporojie vede într-o asemenea desfășurare a evenimentelor sursa unei posibile catastrofe, invocând o opinie perspicace a mitropolitului Irineu de Bac, precum că situația din Moldova „nu este dictată de vreo problemă reală, cu atât mai mult de vreo necesitate reală.” Aceasta înseamnă că acțiunile Bucureștiului în direcția moldovenească sunt de fapt o încercare de a folosi situația geopolitică instabilă din Moldova și Ucraina pentru a legaliza definitiv „achizițiile teritoriale” ale Bucureștiului prin unirea mai întâi bisericească a Moldovei cu România, iar mai apoi și unificarea celor două state.
În viziunea strategilor NATO, această posibilă confruntare între Moscova și București la Chișinău poate alimenta speranța în faptul că, din motive pragmatice, Patriarhul Daniel va recunoaște structurile necanonice din Ucraina ca fiind canonice. Deocamdată însă acest lucru nu este cert. A le recunoaște înseamnă a recunoaște ca atare încălcarea canoanelor și puterea papală a Fanarului. Iar românii nu sunt încă pregătiți să facă acest pas. Dacă nu dintr-un careva alt motiv, atunci cel puțin din cauza naționalismului său.