Așa și-a întitulat scrisoarea deschisă către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, din 10 februarie 2025, protopopul de Orhei, președintele Sectorului Sinodal pentru Activitate Misionară al Bisericii Ortodoxe din Moldova, profesorul Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova preotul Iulian Rață. Drept motiv pentru adresare, după cum menționează autorul, au servit „recentele decizii ce privesc viața bisericească din Republica Moldova”, avându-se în vedere în primul rând numirea unui „episcop vicar” pentru organizația schismatică „Mitropolia Basarabiei”.
Părintele Iulian își începe mesajul cu mențiunea că „Biserica este chemată să fie izvor de pace, unitate și comuniune, iar orice decizie trebuie să fie luată cu responsabilitate pastorală și discernământ duhovnicesc. Contextul actual ridică serioase preocupări referitoare la posibilele efecte ale unor astfel de hotărâri asupra stabilității și unității Ortodoxiei în regiune” și accentuează că „unitatea Bisericii este asemenea cămășii lui Hristos – un întreg ce nu trebuie sfâșiat. Orice acțiune care duce la dezbinare contravine învățăturilor evanghelice și principiilor canonice.”
Autorul scrisorii deschise dezaprobă tentativa de legitimizare canonică a „Mitropoliei Basarabiei” prin alegerea pentru „episcopatul” acesteia, din cuprinsul Patriarhiei Române, a persoanelor cu nume și reputație ireproșabilă, cum ar fi, în ultimul caz, persona starețului cunoscutei mănăstiri Sihăstria Putnei. „Părintele Arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci, – subliniază preotul Iulian Rață, – are statutul canonic și este cleric universal recunoscut, cu reputație ireproșabilă exact până în momentul Hirotoniei de Episcop pentru o entitate necanonică, la care va participa unul sau mai mulți episcopi necanonici (Petru Păduraru, Veneamin Goreanu sau Antonie Telembici – este vorba de actualii „ierarhi” ai „Mitropoliei Basarabiei”, nota red.). Ca să nu fie loc de interpretare, citez Canonul 11 apostolic (Osândirea comuniunii cu cei caterisiţi): Dacă cineva, cleric fiind, s-ar ruga împreună cu un cleric caterisit, să se caterisească şi el.”
În continuare autorul se adresează direct nou numitului „episcop vicar”, citând o frază din cuvântarea acestuia de la ședința Sinodului Bisericii Române (”Slujirea dincolo de Prut reprezintă o misiune sfântă și plină de provocări, dar sunt conștient de importanța acestei responsabilități și de nevoia de a răspunde cu devotament și dragoste chemării lui Dumnezeu”): „Părinte, …sunteți gata să vă pierdeți statutul canonic? Dar înțelegeți foarte bine faptul că nu veniți în Republica Moldova ca să uniți, ci ca să dezbinați Biserica Lui Hristos! Vi se pare că veniți într-o țară de musulmani sau de budiști?”
Preotul Iulian Rață se referă la datele ultimului recensământ care „arată foarte clar 95 % de populație ortodoxă în Republica Moldova! Nu are România așa procentaj, cu toată valuta de la Stat, cu toată Biserica de Stat și chiar și cu ora de religie obligatorie! Republica Moldova a știut să-și păstreze credința sa, în pofida la toată lupta comunistă din secolul trecut. Erau deschise doar 200 de Biserici și o mănăstire, acuma avem peste 1400 de Biserici și în jur de 100 mănăstiri și schituri. Redeschise, reparate și întreținute doar și doar pe seama creștinilor noștri, fără Stat, fără Uniunea Europeană, fără salarii pentru preoți sau episcopi, doar cu Dumnezeu! Evident că, în lumina celor spuse mai sus, mă întreb ce fel de ”misiune sfântă”, vedeți Dumneavoastră în Republica Moldova: cea de a dezbina? Cea de a mai rupe din Cămașa lui Hristos? De a mai scoate câteva biserici din ascultare față de Mitropolitul și Episcopii săi și de a le rupe din unitate cu Biserica Lui Hristos ceea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească?”
„Sincer să fiu, – continue autorul, – nu am înțeles niciodată bucuria de a rupe din clerul și bisericile Mitropoliei Chișinăului și a le trece la “Mitropolia Basarabiei”… Eu sunt fericit când un ateist vine la Hristos, sau un musulman, sau un budist… Faptul că l-am trecut pe cineva de la Hristos la Hristos mi se pare cel puțin absurd. Ca și afirmația de ”misiune sfântă” în Țara care are cel mai mare procentaj de creștini ortodocși de pe fața globului pământesc și în unitatea cărora astăzi cu ardoare țintește Patriarhia Română. Cuvioșia Voastră, părinte Nectarie, ați fost ales pe rol de instrument, executor al dezbinării”, – cu aceste cuvinte se încheie fragmentul scrisorii adresat starețului mănăstirii Sihăstria Putnei.
În continuare părintele Iulian prezină un șir de date ale deja pomenitului recensământ, comentându-le pe bună dreptate ca eșec al politicii de românizare a Republicii Moldova:
„Recensământul din 2024 lasă tot niște gânduri pentru Sinodul Patriarhiei Române! Din totalul populației care a declarat etnia… persoanele care s-au declarat moldoveni constituie 77,2 %, iar români 7,9 %. Dintre minoritățile etnice, s-au declarat ucraineni 4,9 %, găgăuzi 4,2 %, ruși 3,2 %, bulgari 1,6 % și romi/țigani 0,4 %. Biserica Ortodoxă din Moldova a fost, este și rămâne Biserica tuturor, nu doar a românilor! În genere, despre o Biserică etnofiletistă în Republica Moldova nu poate fi vorba datorită mai multor considerente: Transnistria, Găgăuzia, Briceni sau Cahul sunt raioane preponderent vorbitoare de limbă rusă, găgăuză sau a romilor, spre exemplu la Soroca. Preoții din Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove au știut să rămână exact preoții Întregii Moldove, slujind tuturor în graiul lor, așa încât limba să nu constituie un impediment în unirea lor cu Hristos.”
„Pentru 7,9 % din populație, nu vă pare c-am mult 4 episcopi? – se întreabă retoric autorul. – Cu tot cu investițiile de milioane de euro în structura numită ”Mitropolia Basarabiei”, rezultatul este departe de cel așteptat, nu? Fraților, mie mi se pare josnică antrenarea Bisericii lui Hristos în astfel de jocuri. Misiunea noastră e alta în această lume.”
Preotul Iulian Rață se referă și la unele decizii al Patriarhiei Române care urmăresc calea schismei. De exemplu: „ În cadrul aceluiași sinod, (eu îl numesc tâlhăresc), punctul 12 exprimă reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în “Mitropolia Basarabiei” sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992. O Biserică Ortodoxă poate declara nule deciziile unei alte Biserici Ortodoxe? E nulă doar decizia de oprire/caterisire, sau nule sunt și decretul de hirotonire, de numire în parohie, decorațiile? Sau deja așa numita Mitropolie a Basarabiei decide ea singură ce e nul și ce nu? Canonuul 33 apostolic (Cărţile sau scrisorile canonice de preoţie): Nici unul dintre episcopii și presbiterii sau diaconii străini să nu se primească fără scrisori de încredințare (recomandare), şi aducându-le pe acestea, să fie ispitiți (verificați), şi dacă vor fi propovăduitori ai dreptei credințe, să fie primiți, iar de nu, dându-li-se lor cele de trebuință, să nu-i primiți pe ei în biserică (comunitate), fiindcă multe se fac prin vicleană răpire (amăgire).
În partea finală a scrisorii autorul a formulat câteva concluzii din care vom cita două:
„Respectarea principiilor canonice – Orice decizie trebuie să fie luată în conformitate cu Canoanele Bisericii Universale, evitând inițiative ce pot slăbi unitatea Ortodoxiei, care pot duce la ruperea Cămășii lui Hristos: Biserica, câștigată cu scump sângele Său;
Evitarea expansionismului ecleziastic – Acțiunile percepute ca intervenții într-o altă jurisdicție trebuie să fie evitate pentru a preveni posibile conflicte, atât la nivel de Republica Moldova, cât și Ucraina. Sunt suficiente terenuri unde se dorește propovăduirea Evangheliei: Iran, Afganistan, China sau India! Să fie cu Doamne ajută! Dar nu semănați, acolo unde deja se seamănă de către o Biserică pe care și Sinodalii Patriarhiei Române o recunosc în unanimitate.”
Preotul Iulian Rață își încheiea scrisoare cu următoarea concluzie: „Biserica Ortodoxă are o responsabilitate sfântă de a păstra unitatea credincioșilor săi. Rugăm Sinodul Bisericii Ortodoxe Române să analizeze cu discernământ aceste aspecte spre binele Bisericii lui Hristos. Zice Sfântul Apostol Pavel: Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci – dornici să-şi desfăteze auzul – îşi vor grămădi învăţători după poftele lor, și îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme. (II Timotei 4; 3-4). Tare mult îmi doresc ca în Republica Moldova să avem parte de Unitate, iar acțiunile confraților ortodocși din România să nu fie spre dezbinare, ci credința noastră, dragostea noastră cea dintâi să rămână intactă de setea de expansionism și dezbinare!”