În caz contrar, vor trebui să părăsească țara
La Riga, douăzeci de călugărițe în vârstă de la Mănăstirea „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie, care au cetățenie rusă, trebuie să susțină un examen de cunoaștere a limbii letone și aceasta până la jumătatea lunii iulie a anului curent.
Cerință se referă la călugărițele 75 de ani, în ciuda faptului că majoritatea dintre ele au trecut peste 70.
Fostul președinte leton, Vaira Vike-Freiberga, a ieșit în apărarea monahiilor, calificând drept „inumană” cerința de a studia limba letonă în șase luni. Potrivit acesteia, călugărițele practic nu au contact cu lumea exterioară, folosesc în slujbele lor limba slavonă bisericească și, în același timp, continuă să se angajeze în acțiuni de caritate, pregătind și împărțind în fiecare zi hrană celor aflați în nevoie.
Autoritățile letone s-au situat însă pe o poziție formală. Reprezentanți ai Agenției de Stat pentru Dezvoltarea Educațională și ai Oficiului pentru Cetățenie și Migrație au declarat că nu dețin informații despre apartenența religioasă a deținătorilor vizei de reședință și nu au autoritatea de a scuti de la examenul lingvistic vreo categorie de persoane.
Pentru referință: conform modificărilor operate în Legiea „Cu privire la imigrare”, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2023, cetățenii ruși cu vârsta sub 75 de ani trebuie să confirme cunoașterea limbii letone pentru a-și menține statutul de rezident permanent al UE. La Mănăstirea „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie din orașul Riga locuiesc 140 de călugărițe, dintre care cerința se aplică doar celor 20 de călugărițe cu cetățenie rusă.
Sursa: Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși