În cadrul Warsaw Human Dimension Conference 2026, desfășurată la Varșovia sub auspiciile OSCE în perioada 5-15 octombrie 2026, reprezentanții comunității drepturilor omului au atras încă o dată atenția participanților internaționali asupra situației clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe din Moldova, precum și asupra necesității ca Republica Moldova să își respecte obligațiile internaționale privind libertatea de religie sau de credință, libertatea de circulație a persoanelor, nediscriminarea și egalitatea confesiunilor religioase.
Deosebit de îngrijorătoare sunt rapoartele privind restricțiile privind libertatea de circulație a clerului și a altor credincioși, inclusiv blocarea de facto a călătoriilor religioase în străinătate de către arhierei.
Unul dintre cele mai simptomatice cazuri este cel al arhiepiscopului de Bălți și Fălești Marchel. În aprilie 2025, ierarhul nu a putut zbura din Moldova la Ierusalim pentru a participa la pelerinajul ortodox tradițional și la aducerea Focului Haric. În materialele transmise mecanismelor internaționale s-a menționat că nu a fost prezentată public nicio hotărâre judecătorească, nicio acuzație penală sau nicio interdicție individuală de călătorie pentru a explica obstrucționarea efectivă a călătoriei sale.
Problema respectivă nu se limitează doar la acest arhiereu. Materialele organizațiilor pentru drepturile omului conțin informații despre verificări suplimentare ale pelerinilor, anulări sau întreruperi ale călătoriilor, interogatorii efectuate de către organele de drept și aplicarea ulterioară a unor măsuri administrative împotriva clerului și laicilor care participă la călătorii religioase.
Organizațiile pentru drepturile omului subliniază că statul are dreptul de a exercita controlul la frontieră și de aplicare a legii. Cu toate acestea, orice restricții privind libertatea de circulație trebuie să aibă o bază juridică clară, să fie de natură individuală, să îndeplinească cerințele de necesitate și proporționalitate și să fie supuse unui control judiciar efectiv.
Bisericile și mănăstirile Bisericii Ortodoxe din Moldova
O altă problemă importantă sesizată de mecanismele internaționale pentru drepturile omului și reluată în cadrul OSCE este statutul bisericilor și mănăstirilor aflate mult timp în folosința Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Instanțele judecătorești din Moldova s-au exprimat cu privire la acordurile semnate în 2003 și 2008, în baza cărora sute de biserici și mănăstiri cu semnificație istorică și culturală au fost transferate Bisericii spre folosință și păstrare.
Conform materialelor prezentate ONU, iar acum și OSCE, după ani de proceduri judiciare, Curtea de Apel Chișinău, la 5 aprilie 2023, a anulat aceste acorduri. Hotărârile judecătorești ulterioare au deschis calea contestării și încetării drepturilor de folosire conștiincioasă pentru peste 800 de biserici cu statut de monumente istorice.
Organizațiile pentru drepturile omului își exprimă îngrijorarea că astfel de procese judiciare ar putea duce la confiscarea unui număr semnificativ de biserici și mănăstiri după folosirea lor conștiincioasă de lungă durată de către Biserica Ortodoxă a Moldovei, creând în același timp avantaje pentru o altă jurisdicție ortodoxă.
În acest sens, se subliniază faptul că accesul la biserici și mănăstiri nu este doar o problemă de proprietate. Acest acces este în mod direct legat de exercitarea colectivă a libertății religioase – de capacitatea de a săvârși slujbe religioase, de a participa la taine și de a păstra viața religioasă tradițională a comunităților.
Aceleași probleme sunt ridicate în cadrul Evaluării Periodice Universale a ONU
Problemele ridicate în timpul conferinței OSCE sunt în mod constant sesizate de alte mecanisme internaționale.
În 2026, Public Organization “Public Advocacy”, Christliche Gesellschaft für Menschenrechte e.V., și VšĮ „Žmogaus teisių apsauga” au pregătit un raport comun pentru cel de-al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale (EPU) a Republicii Moldova.
Raportul EPU abordează, printre altele, problema stigmatizării politice a Bisericii Ortodoxe din Moldova, restricțiile privind libertatea de mișcare a clerului și a credincioșilor, obstacolele în calea pelerinajelor religioase, tratamentul inegal al confesiunilor religioase, presiunea administrativă și incertitudinea juridică din jurul unui număr semnificativ de biserici și mănăstiri.
Astfel, aceste probleme sunt incluse în procedura internațională, în cadrul căreia statele membre ale ONU vor putea adresa Republicii Moldova întrebări concrete și formula recomandări cu privire la îndeplinirea obligațiilor sale în materie de drepturi ale omului.
Arhiepiscopul Marchel s-a adresat personal Consiliului ONU pentru Drepturile Omului
Anterior, problemele privind situația Bisericii Ortodoxe din Moldova au fost prezentate comunității internaționale direct de către unul dintre ierarhii acesteia.
La 22 septembrie 2026, arhiepiscopul de Bălți și Fălești Marchel a vorbit la Geneva la cea de-a 63-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în cadrul dezbaterii generale pe marginea punctului 4 de pe ordinea de zi – „Situații privind drepturile omului care necesită atenția Consiliului”.
În discursul său, arhiepiscopul a atras atenția Consiliului asupra restricțiilor privind libertatea de ciculație a clerului, obstacolelor în calea pelerinajelor, presiunii administrative, conflictelor din jurul lăcașelor ortodoxe și necesității unui tratament egal din partea statului față de toate organizațiile religioase. El a subliniat o teză fundamentală: identitatea canonică nu poate reduce un credincios la un grad mai mic de drepturi.
Totodată, la cea de-a 63-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului organizațiile pentru drepturile omului au prezentat declarația scrisă A/HRC/63/NGO/68 – “State-Sponsored Religious Intolerance and Structural Discrimination against the Orthodox Church of Moldova”, dedicată stigmatizării politice a BOM, restricțiilor privind călătoriile religioase, măsurilor administrative și litigiilor privind proprietatea bisericească.
Textul integral al documentului A/HRC/63/NGO/68 la Centrul de Documentare al ONU
Astfel, problemele privind situația Bisericii Ortodoxe din Moldova au fost ridicate în mod constant la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în procedura UPR și acum din nou la conferința OSCE.
Organizațiile pentru drepturile omului solicită instituțiilor internaționale să continue monitorizarea situației și să contribuie că Republica Moldova să asigure libertatea de circulație a clerului și credincioșilor, egalitatea în tratamentul cultelor religioase, neutralitatea confesională a statului și protejarea eficientă a drepturilor legitime ale comunităților religioase asupra bisericilor și mănăstirilor pe care le folosesc.