Evenimente culturale de o astfel de anvergură sunt rare la Chişinău în ultimul timp, trebuie să recunoaştem. Miercuri, 26 februarie curent, la Biblioteca municipală „B.P. Hasdeu” în Sala cu coloane, s-a desfășurat Colocviul naţional cu participare internațională cu denumirea „SPIRITUS LOCI” Ediţia I, dedicat marelui cărturar Bogdan Petriceicu Hasdeu, al cărui nume Biblioteca îl poartă cu mândrie.
La eveniment au participat filologi, cercetători, bibliografi, bibliotecari din Republica Moldova şi România, care au analizat opera, contribuțiile și impactul cultural al lui B.P. Hasdeu.
În acest an, la 26 februarie sărbătorim 187de ani de la naşterea marelui cărturar. Chişinăul păstrează multe urme de-ale lui Hasdeu, deoarece el se naşte în partea stângă a Prutului, la Cristineşti, Judeţul Hotin şi îşi petrece o parte din viaţă aici. Până şi actuala clădire a B.M. „B. P. Hasdeu” poartă memoria scriitorului, aici pe timpul lui Hasdeu se afla Gimnaziul regional Chişinau pentru băieţi, unde savantul a fost elev. Nu întâmplător în anul 1988 bibliotecii i se conferă numele lui Hasdeu. Iar în anul 1998 este creat Centrul naţional de hasdeologie.
Ideea organizării acestui eveniment revine Elenei Ungureanu, doctor habilitat, şefa Secţiei Studii şi Cercetări din cadrul B. M. „B.P. Hasdeu”. În cuvântul de deschidere dumneaei a menţionat importanţa personalităţii lui Hasdeu pentru cultura şi literatura noastră. „B.P. Hasdeu a fost nu doar un scriitor, ci un spirit enciclopedic, o personalitate ieșită din comun : cercetător istoric, folclorist, bibliotecar, spiritist, economist, jurist, profesor universitar şi om politic, membru al Academiei Române. A făcut studii lingvistice şi istoriografice asupra istoriei române, a susţinut foarte mult educaţia şi s-a implicat în mai multe domenii ale vieţii. Ideile lui sunt relevante şi astăzi. Hasdeu a fost un om înaintea timpului său”. Dumneaei a apreciat acest colocviu ca „o relevantă şi importantă platformă pentru schimbul de idei”.
Conferenţiarii au mai subliniat că Hasdeu a deschis foarte multe drumuri în literatura și cultura poporului nostru. „Începutul e Hasdeu, spune Constantin Nemeș”, au mai subliniat participanţii. El figurează printre personalităţi române ca Dimitrie Cantemir, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Iorga, George Călinescu şi Eugen Coseriu.
La şedinţa în plen a colocviului au răsunat alocuţiunile susţinute de reprezentanţi ai mediului academic și ai comunității bibliotecare.: Elena Ungureanu – „ 3 decenii de apropiere de Hasdeu”; Cristinel Munteanu, dr. habilitat, Universitatea internaţională „Danubius”, România – „ B.P. Hașdeu : un veritabil deschizător de drumuri în teoria limbajului”, Adriana Ungureanu, scriitoare, Bucureşti – „B. P. Hasdeu şi Carl Gustav Iung – o întâlnire în prezent”, Lidia Kulikovski, autoare de proiecte de cercetare bibliografică, formator „B.P.Hasdeu” – ” Preocupări și contribuţii ale Bibliotecii municipale „B.P.Hasdeu” la valorificarea operei hasdeiene”.
In cadrul Colocviului s-au desfăşurat şi două ateliere cu temele : „B.P.Hasdeu în oglinda posterităţii: relecturi, receptări, reflectări”şi cel de-al doilea având ca temă: „B.P.Hasdeu: dramele destinului, aventuri ale cunoaşterii”.
Au intervenit cu referate Mariana Harjevschi, dr., directror général al B.M „B.P. Hasdeu” – „B.P.Hasdeu şi spiritul civic”.
Anişoara Budui şi Adriana Florentina Malanciuc, bibliotecare, Biblioteca Universităţii din Suceava – „Opera lui B.P.Hasdeu reflectată în colecţiile Bibliotecii Universităţii din Suceava”.
Evelina Bocancea, şef serviciu, Secţia tehnologia informaţiei, B.M. „B.P.Hasdeu” – „Constelaţia Hasdeu: vedete de subiect pentru articole despre marele savant şi familia lui”.
Anastasia Moldovanu, Biblioteca de arte Tudor Arghezi – „Hasdeu în paginile presei de odinioară”.
Elena Taragan, Secţia Studii şi Cercetări a Bibliotecii municipale a intervenit cu alocuţiunea -„Iulia Hasdeu – aspirație spre nemurire”.
Ştefan Sofronovici de la Centrul Academic „Mihai Eminescu” s-a referit în luarea sa de cuvânt la Hasdeu ca folcorist. Alocuţiunea sa poartă denumirea „B. P. Hasdeu – întemeietor al metodei ştiinţifice de studiere a folclorului”.
De asemenea, vorbitorii s-au referit la activitatea importantă și vastă de valorificare a operei lui Hasdeu a hasdeologilor Pavel Balmuș și Nicolae Romanenco, trecuți în lumea celor drepți.
Un aspect important, apreciat în cadrul forului, este şi faptul că la Editura „Ştiinţa” de la Chişinău, în colecţia „Moştenire” au apărut de sub tipar 21 de volume cu ţinut academic ale creaţiei marelui savant. Responsabil de colecţia „Moştenire”, scriitorul Mircea V. Ciobanu a insistat: „Pe Hașdeu trebuie să-l citeşti boiereşte, să-ţi faci timp să-l citeşti, are o operă foarte vastă, dar şi plină de interes şi diferite detalii care trebuie reţinute, studiate cu atenţie”.
În finalul colocviului, organizatorii au apreciat lucrările acestuia şi şi-au propus să desfăşoare şi alte întâlniri dedicate minunatei şi enormei opere a savantului român.
Am solicitat unele opinii ale participanţilor despre lucrările Colocviului „SPIRITUS LOCI”.
Elena Ungureanu, doctor habilitat, şefa Secţiei Studii şi Cercetări din cadrul B. M. „B.P. Hasdeu”:
„Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”, fiindcă poartă numele acestui mare cărturar, a decis să organizeze acest colocviu naţional, cu participare internațională pentru a readuce în atenţia publicului opera lui B.P. Hasdeu, care devine mai actuală ca niciodată. Trăim timpuri foarte grele, timpuri în care se schimbă la faţă întreaga planetă. Or, oameni mari, de talia lui B. P.Hasdeu au scris o operă care ramâne în picioare şi-n ziua de azi. Chiar politicienii sunt cei care trebuie să revină la opera politică a lui Hasdeu. Literaţii, în permanenţă, trebuie să se inspire din fibra foarte puternică, dură a operelor lui de acum 150 ani sau mai mult. Avem nevoie de Hasdeu ca să fim mai puternici şi să facem faţă provocărilor. Este important ca să atragem mai multe persoane de cultură ca să difuzăm informaţii despre asemenea evenimente importante ale culturii pentru un public mai larg. Am avut personalităţi extraordinare pe care trebuie să le cunoaştem azi şi în viitor. Şi personalităţile de azi să se inspire din opera celor trecute”.
Lidia Kulikovski, autoare de proiecte de cercetare bibliografică, ex-director al B.M. „B.P.Hasdeu”, formator.
„În organizarea întâlnirii de astăzi s-au implicat toţi colaboratorii Bibliotecii „B.P.Hasdeu”, initiativa apaţinând Secţiei studii şi cercetări. S-a constituit o celulă de criză şi toţi colaboratorii au pus umărul ca să reuşim. Nu e o conferinţă de bifă, având în vedere că este vorba de Hasdeu.
Suntem obligaţi şi onotaţi prin faptul că biblioteca noastră poartă numele lui B.P.Hasdeu. Or, grandoarea lui ne influientează. Noi trebuie să facem cercetare asupra vieţii şi operei acestui mare cărturar. Iar acum îl actualizăm. Am avut multe comunicări în cadrul colocviului de astăzi referitor la cartea veche şi rară, la ediţiile din timpul vieţii lui Hasdeu, pe care le avem la bibliotecă. Dar cel mai interesant, ajungând în această epocă de transformare digitală noi digitizăm toate volumele lui Hasdeu. Chiar de au fost scrise cu altă grafie le transliterăm cu grafie latină şi le punem la dispoziţia oamenilor. Pentru ca cititorii la 187 de ani decând a trecut în nefiinţă marele autor să le acceseze de unde pot, de pe orice planetă chiar.
B.P. Hasdeu totdeauna a fost marginalizat în Basarabia. Până la perioada interbelică nu s-a editat nimic. În perioada interbelică s-au editat câteva monografii, dar scurte, aveau vreo 40 de pagini. La fel nu a fost subiect de cercetări bibliografice nici într-o epocă decât atunci când biblioteca noastră a elaborat 3 bibliografii ale Iuliei Hasdeu, fiica sa, a dinastiei Hasdeu si o localizare a tuturor surselor din bibliotecile din Chişinău şi bibliotecile Academiei naţionale. În perioada sovietică au apărut, la fel, doar câteva cărţi şi acelea criticate şi marginalizate. Deci am organizat această conferinţă ca cititorii să găsească cât mai repede sursele despre Hasdeu. Pentru că este vorba de un scriitor foarte valoros. El ne-a trecut în secolul XX, el ne va trece şi în secolul viitor, reieşind din grandoarea operei sale academice, dar şi din diversitatea subiectelor pe care le-a abordat. Luând în considerare şi faptul că el a trăit doar 73 de ani. Biblioteca noastră are multe în comun cu patronul său – suntem creativi şi undeva ne-a unit destinul. Hasdeu a învăţat chiar în clădirea actuală a Bibliotecii municipale, căci pe timpul acela ea găzduia Gimnaziul regional Chişinău pentru băieţi. Aici, la Chişinău, Hasdeu s-a îndrăgostit prima şi a doua oară. După ce şi-a terminat studiile nu s-a mai întors aici decât pentru scurt timp…
Hasdeu ne-a trecut în secolul XX, el ne va trece şi în celălalt secol, reieşind din grandoarea operei sale academice, dar şi din diversitatea subiectelor pe care le-a abordat”.
Realizat de Inga Dohotaru,
pentru Traditia.md
