Propunem atenției cititorilor câteva gânduri ale Sfântului Luca (Voino-Iasenețki):
* Îmi zic să-mi scot rasa, dar nu voi face asta niciodată. Rasa va rămâne pe mine până la moarte (…) nu ştiu ce vor de la mine. Cred în Dumnezeu. Îi ajut pe oameni ca medic, îi ajut şi ca păstor al Bisericii. Pe cine vatăm?
* Inima preotului este o inimă deosebită, care trebuie să strălucească mereu de credinţa în Iisus Hristos. Inima preotului trebuie să ardă ca un foc, să strălucească de la lumina Evangheliei, de la iubirea crucii lui Iisus Hristos.
* Pe voi toți câți credeți în El, Domnul vă cheamă să-L urmați, să ridicați povara Lui, crucea Lui. Nu vă temeți, deci! Înaintați cu îndrăzneală! Să nu vă înspăimânte atacurile diavolilor, care vă împiedică să mergeți pe acest drum. Scuipați-l pe diavol, alungați-l cu crucea Domnului, în numele Lui. Priviți în înălțime și Îl veți vedea pe Însuși Domnul Iisus Hristos, care umblă împreună cu voi și ușurează drumul vostru. Amin.
* Credincioşii nu neagă niciodată datele ştiinţifice, dar consideră că deasupra lor stăpâneşte o putere superioară – Dumnezeu.
* Dumnezeu v-a vindecat cu mâinile mele. Acestuia să vă rugați întotdeauna.
* Trupul omenesc este îngropat în pământ şi încetează să mai existe ca trup. Însă din elementele în care s-a descompus, asemenea celulelor seminţei de grâu, prin puterea lui Dumnezeu va învia un nou trup, nu unul stricăcios, neputincios şi fără de vlagă, ci un nou trup duhovnicesc, plin de putere, de nestricăciune şi de slavă.
Sursa: Citateortodoxe.ro