Cu sărbătoarea sfintei zile a nașterii Bisericii!
„Credința creștină nu este doar învățătură ci și putere.”
Sfântul Ierarh Nicolae (Velimirovici)
În Ziua Cincizecimii sărbătorim pogorârea Sfântului Duh asupra acelora care au format primul nucleu ecleziastic creștin. Apostolii galileeni, pescarii ucenici care au primit cu abundență și dărnicie puterea harică de a înmulți comunitatea credincioșilor, de a împărtăși adevărul întrupat și a propaga taina mântuitoare în lume, până la Venirea cea de-a Doua întru slavă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Ei au primit ceea ce li s-a promis de către Cel care a Înviat a treia zi din morți și s-a Înălțat cu trup la ceruri (Ioan 7:39, Fapte 1:4-8), și anume „făgăduința Tatălui” (Luca 24:49).
De la început, la Cincizecimea iudaică se sărbătorea primul seceriș, primul snop de grâu cules (Ieșirea 23:16, 34:22), dar și coborârea sau dăruirea Legii sfinte pe muntele Sinai, care reprezintă o prefigurare a Cincizecimii creștine împlinitoare, când s-a dat omenirii Legea cea nouă, scrisă cu „Duhul Dumnezeului celui viu nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii” (II Corinteni 3:3). Și când a început să fie adunat grâul, adică sufletele coapte, în jitnița Domnului (Matei 13:30). Eveniment central eshatologic care se va încheia la Sărbătoarea universală a corturilor, la recolta generală (Zaharia 14:16-19).
Nu degeaba sărbătoarea menționată în pericopa evanghelică ce se citește astăzi la Sfânta Liturghie este Sucot-ul, Sărbătoarea corturilor (a treia mare sărbătoare iudaică), care dura șapte zile, iar în a opta se făcea o adunare sărbătorească (Neemia 8:18), anume atunci în a opta zi, care la rândul său prefigurează sfințirea universală a zilei de Duminică: „Iisus a stat între ei şi a strigat, zicând: Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui. (…) Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” (Ioan 7:37-38, 8:12).
În această zi iudeii mutau apa din scăldatoarea Siloamului în Templu, prilej bun pentru Hristos de a vorbi poporului despre Sfântul Duh „pe care aveau să-L primească acei ce cred în El” (Ioan 7:39). Aceeași scăldătoare o întâlnim la vindecarea orbului din naștere – Siloam, care se tâlcuiește „trimis” (Ioan 9:7), ceea ce nu este o coincidență, căci aceluiași orb Mântuitorul îi arată Lumina lumii, deschizându-i ochii asupra Adevărului, Căii și Vieții. Iar despre apa ce curge spre viață veșnică, Iisus îi vorbea și femeii samarinence (Ioan 4:14), numai că de această dată este anunțată o abundență de ape – râuri de apă vie vor curge din pântecele credincioșilor, ceea ce ne duce cu gândul la prorocirea lui Ioil privind Duhul lui Dumnezeu care va fi vărsat peste tot trupul (Ioil 2:28 sau 3:1).
Când a dat „în pârgă” lucrarea mântuitoare a lumii (căci Cincizecimea la iudei a fost numită „Sărbătoarea pârgei”, Ieșirea 34:22), a început istoria activă și apostolică a Bisericii creștine, care din acel moment a început să se „coace”, iar maturizarea deplină a Bisericii-Mirese se va încheia cu Venirea Mirelui – la Parusia. Deci Biserica este o Cincizecime perpetuă, iar Sfântul Duh este liantul lucrător în ea, fără de care ar fi o „literă moartă” (2 Corinteni 3:6). Fiind o comuniune istorică a Împărăției lui Dumnezeu, ea redă în mod anticipat adunarea eshatologică.
„Scopul Întrupării era acela de a da Celui Întrupat un trup care este Biserica.” (Sfântul Ioan Gură de Aur). De aceea Biserica într-o ultimă instanță este identificată cu Maica noastră Precista –Fecioara Maria, asupra Căreia s-a pogorât Duhul Sfânt (Luca 1:35), săvârșindu-se taina minunată a Întrupării, și care în schimb a primit plinătatea vieții dumnezeiești, pentru toată făptura iubitoare.
Deschideți stăvilarele din inimă, să curgă râurile veșniciei!
Slăvit să fie Tatăl nostru, Fiul Său iubit și Duhul Său cel Sfânt, făgăduința mângâietoare și de viață dătătoare – Treime Sfântă, cea de o ființă și nedespărțită, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Iereu Anatolie Juraveli