Prigonitorii Bisericii nu dezvăluie niciodată motivele reale ale acțiunilor lor. De obicei, acțiunile antibisericești se bazează pe temeiuri juridico-formale etc., dar adevărul iese oricum la iveală într-un fel sau altul.
Zilele trecute Ministerul Culturii al Ucrainei, care se află în fruntea presiunilor asupra Bisericii, pe paginile sale oficiale din rețelele de socializare, pe lângă mesaje despre o altă cerere de evacuare a comunității Bisericii Ortodoxe din Ucraina din mănăstirea acesteia (Lavra Pecherska din Kiev – Traditia.md) și-a publicat logo-ul în culorile „curcubeului” în cinstea „lunii mândriei”, însoțit de sloganul „Egalitatea este unul dintre fundamentele-cheie ale libertății”. Ce înseamnă aceasta?
„Luna Mândriei LGBT”, citim în cărțile de referință, „este luna, de obicei iunie, dedicată sărbătoririi mândriei lesbienelor, gaylor, bisexualilor și transgenderilor (LGBT), referitoare la mișcarea pentru drepturile LGBT și celebrarea culturii LGBT”. Și aici se pune o întrebare firească: ce fel de „cultură” promovează acest Minister al Culturii?
Dacă această instituție luptă intenționat cu Biserica, cu clerul și credincioșii, promovând în același timp „cultura” păcatului, condamnată fără echivoc în Sfânta Scriptură, atunci totul devine mai mult sau mai puțin clar. Cu alte cuvinte, Biserica nu este prigonită pentru învinuirile divagate de mass-media falsă. Biserica este persecutată pentru că rămâne Biserica lui Hristos, pentru că continuă să avertizeze împotriva păcatului, pentru faptul că propovăduiește mântuirea sufletelor omenești.
Este acel caz când nu putem tăcea, în ciuda tuturor amenințărilor și eventualelor represiuni. La urma urmei, ceea ce promovează Ministerul Culturii nu este doar un fel de imoralitate, este cu adevărat un păcat strigător la Cer: „Și Domnul a spus: Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare şi păcatul lor cumplit de greu….” (Geneza 18:20). Merită să reamintim cum s-a încheiat povestea cu aceste orașe?
Cineva ar putea obiecta: despre ce vorbiți acum? Războiul face ravagii, se varsă sânge uman, iar Dumneavoastră vorbiți despre niște logo-uri în culorile curcubeului! Dar ne amintim din Scriptură: „...Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena”. (Matei 10:28). Și aici nu vorbim despre o cruzime mitologică a Domnului – persoana care a ales păcatul de moarte se lipsește singură de protecția Dumnezeiască și adună asupra sa nenorociri și blesteme.
Avem în față și exemplul multor țări în care toate au început cu simbolurile inofensive, la prima vedere, ale „curcubeului” și unde de-a lungul timpului, chiar și Bisericile locale cedând presiunii „publicului progresist”, au început să oficieze căsătoriile cuplurilor care viețuiesc în păcat și să hirotonisească reprezentanți ai minorităților sexuale în treapta de „preoți” și „episcopi”.
Anume toate acestea doreau promotorii steagurilor „curcubeu” să facă creștinismului din întreaga lume și, din această cauză, adevărata Biserică este persecutată. De la mici concesii – la mari concesii, de la acordul tacit – la permisiunea directă pentru păcat, până la complicitate la fărădelege – acestea își doresc luptătorii „progresiști” pentru „egalitate” de la Biserică (evidențiat de noi – Traditia.md). „Egalitatea este unul dintre fundamentele-cheie ale libertății”, proclamă Ministerul Culturii. De fapt, în esență, este egalitatea în păcat și libertatea de la poruncile Domnului.
Însă de dragul viitorului copiilor noștri, ca să nu repetăm soarta Sodomei și Gomorei, nu trebuie să tăcem.
Domnul să ne ferească de toate acțiunile celui rău, să ne păzească turma în zilele încercărilor!
Mitropolitul Antonie (Pacanici),
șeful Direcției executive a Bisericii Ortodoxe din Ucraina
Sursa: ПРАВОСЛАВНАЯ ЖИЗНЬ