Interviu cu Igor Paladi, clopotar din orășelul Durlești al municipiului Chișinău.
Raisa Plăieșu: Cine v-a altoit această dragoste sfântă de a trage clopotele la biserică? La care biserică pentru prima oară ați început să dați glas clopotului?
Igor Paladi: Frecventând de mic copil sfânta biserică, de fiecare dată auzind dangătul clopotelor mi s-a deschis o mare dragoste de așa sunet impunător. Primul meu dangăt a urmat la biserică cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din orăselul Durlești.
R.P.: Clopotele sunt parte integrantă a cultului creștin, din cele mai vechi timpuri. Ce semnificație are pentru viața Dumneavoastră clopotul? De cât timp vă preocupă această pasiune?
I.P.: În primele secole după Hristos, pe când creștinii erau prigoniți și nu se puteau aduna decât pe ascuns pentru a se ruga, ei erau chemați în locurile de taină bătând cu ciocănelul într-o bucată de lemn. Mult mai târziu, au fost preluate clopotele și folosite la fiecare biserică, atunci când creștinismul devenise deja o religie oficială și ocrotită de conducători. Prima menționare a clopotelor datează abia de secolul al VII-lea, când ele au apărut la sfintele lăcașe din Orleans și Roma.
Clopotele din biserici întăresc credința în ritualul creștin. E glasul Domnului, chemarea crestinilor la rugāciune. Cel care se roagā primul este clopotul. Anii mei de clopotar sunt 25 ani slujiti Domnului.
R.P.: Există adevărate game de clopot ce sună dupa o tehnică asemănătoare a cântatului din orgă. Ce simbolică are îmbinarea mai multor clopote? Fiecare Sfântă Liturghie are una și acceași clopotire sau sunt diferite?
I.P.: Fiecare clopot este cu o notā și tonalitate personalizată de la producerea sa. Da, sunt adevarate game cu note și melodii de a forma sunete asemănătoare cu cele din orgă. Îmbinarea a multor clopote este de o frumusețe nemaipomenită și cu o gamă bogată, în frumoase sunete de dangăte pascale. Cu adevărat, fiecare liturghie e împărțită în diferite dangăte de săbătoare.
R.P.: Această pasiune sfântă ați încercat să o transmiteți și altor discipoli ai Dumneavoastră? Cine sunt acești discipoli?
I.P.: Această pasiune sfântă prezintă ceva deosebit și trebuie să ai un dar de la Dumnezeu ca să poți intercala îmbinările diferitor clopote. Această pasiune am transmis-o și altor generații, persoanelor mele dragi: Andrian Chirtoacă, Maxim Vornicescu, care sunt niște clopotari virtuoși.
R.P.: Spre deosebire de toacă, clopotele au intrat mai târziu în întrebuințarea liturgică. Știți să cântați și la toacă?
I.P.: Simbolic se vorbește și de lemnul în care a bătut Noe când a făcut corabia, chemând animalele la salvare de potop. Tot un fel de toacă a fost.
Toaca este privită ca o jertfă de rugăciune adusă lui Dumnezeu, în primul rând este osteneala omului pentru rodirea trupului, iar mai apoi, înălțarea duhului pe culmile prezenței lui Hristos în inimile fiecăruia. Toaca este folosită de creștini încă din secolul al IV-lea, de asemenea sfântul Sofronie al Ierusalimului, în anul 638, amintește de două tipuri de toacă, cea de lemn și cea de fier, supranumind acest instrument „trâmbiță a îngerilor”.
Da, cu adevărat am încercat să cânt și la toacă. Toaca este lemnul dătător de viață duhovnicească. Ceva timp în urmă am cântat și la toacă la Drumul Crucii prin Țară!
R.P.: Cum credeți, care este cel mai mare clopot din lume?
I.P.: Clopotul cel mai mare din lume, cântărind 216 tone ăi având înălțimea de 6,14 m și diametrul de 6,6 m, a fost construit din bronz, în anii 1733–1735, de către meseriașii Ivan Motorin, fiul său Mihail și încă 200 de oameni. Ornamentele, portretele și inscripțiile au fost făcute de către V. Kobelev.
Mai sunt două clopote țariste ce se află in Federatia Rusā, unul are masa de 203 tone, e monument istoric pe teritoriul Kremlinului din Moscova, iar al doilea este de 72,5 tone, clopot activ ce sunā doar la sărbătorile împărătești la Lavra „Sfânta Treime” din Serghiev Posad.
R.P.: Ce studii ați făcut și unde?
I.P.: Studiile le-am realizat din propria inițiativă și din inspirația dragostei pentru Dumnezeu si clopote, pe parcursul vieții.
R.P.: Ce sfaturi ați putea să le dați celor care bat clopotele la biserici?
I.P.: Eu le doresc clopotarilor sa o facă cu dragoste, ci nu pentru bani.
R.P.: Vă mulțumesc pentru interviu. Vă doresc multă sănătate, perseverență, izbândă și mulți ani de viață! Doamne ajută în toate!
I.P.: Și eu vă mulțumesc pentru interviu! Așa să ne ajute Dumnezeu în toate! Să fie numai pace pe pământ!
Consemnare: Raisa Plăieșu, scriitoare
