Ziua de 2 decembrie 2022, moment când se împlinesc 24 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa (Ilie), va rămâne întipărită în sufletele și în inimile celor care au fost prezenți la punerea pietrei de temelie pentru Mănăstirea Vadu Negrilesei, unde a sihăstrit renumitul duhovnic. Ierarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților au sfințit locul în care va fi ridicat sfântul locaș, în apropiere de chilia în care a sihăstrit părintele Cleopa în anii ’50, fiind astfel cinstită memoria unuia dintre cei mai mari duhovnici pe care i-a odrăslit țara noastră.
Ziua a început cu Utrenia și a continuat cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în poiana din apropierea bordeiului părintelui Cleopa de către un sobor de preoți și diaconi condus de arhimandritul Mihail (Bălan), exarh de zonă.
În continuare, cei prezenți, în frunte cu preotul Filaret Ruscan, consilier eparhial al Sectorului misiune pastorală și actualitate creștină, au plecat în pelerinaj până la chilie, unde a fost oficiat Parastasul în memoria părintelui Cleopa (Ilie) și a părintelui Paisie (Olaru).
Începând cu ora 16:00, ierarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul părinte arhiepiscop Calinic și Preasfințitul părinte Damaschin Dorneanul, episcop-vicar, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, au așezat piatra de temelie pentru sfântul locaș de cult cu hramul Pogorârea Sfântului Duh. Din sobor au făcut parte slujitori ai bisericilor și mănăstirilor din împrejurimi, clerici de la Centrul Eparhial, între care arhimamdritul Paraschiv (Dabija), vicar administrativ, și arhimandritul Melchisedec (Velnic), exarh al mănăstirilor, precum și preotul Aurel Goraș, protoiereu al protopopiatului Câmpulung Moldovenesc.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale, reprezentanți ai Direcției Silvice Suceava, precum și numeroși credincioși care au venit cu mare bucurie în mijlocul pădurii, în Munții Stânișoarei, să-i pomenească pe părinții Cleopa și Paisie.
A urmat cuvântul de învățătură rostit de Înaltpreasfințitul părinte Calinic, intitulat „Troiță de cuvioși: Paisie, Cleopa și Ioanichie”. Ierarhul a adus în atenție faptul că aceste modelele ale spiritualității ortodoxe sunt vii, demne de urmat, mai cu seamă în zilele noastre.
„Părinții Paisie, Cleopa și Ioanichie au fost trei cuvioși prin excelență, demni, verticali și morali, împăciuitori, plini de bunătate și neispitiți de orgolii deșarte. Misiunea și trăirea lor i-a obligat la un comportament similar Sfinților Părinți, sau chiar, de ce nu, Sfinților Apostoli. Au trăit și experiat viața monahală în autenticitatea ei.
Este interesant faptul că asceza nu era pentru ei un deziderat sau o regulă impusă, ci un mod de viață. Făcea parte integrantă din viața lor. Era modul lor de a fi.
Cei trei își înțelegeau vocația ca pe o chemare sfântă la a trăi în Hristos. De altfel, toate le puteau doar în Hristos.
Exemplele oamenilor sfinți și sfinții deopotrivă le-au însoțit drumul vocațional până la strămutarea lor la cele veșnice. Tăifăsuiau adesea cu Sfinții prin scrierile lor și se întâlneau zilnic cu ei liturgic. De altfel, vorbeau despre ei cu o intimitate plină de sfială ca despre niște prieteni ai lor apropiați.
Încercările și ispitele cauzate de Decretul 410/1959, și nu numai, i-au întărit. Dumnezeu i-a ajutat pentru că avea nevoie, mai ales în acele vremuri, de oameni care să își îndeplinească cu conștiinciozitate și sfințenie îndatoririle față de Biserică și neam. În momentele de cumpănă, sfințiile lor au stat jertfă, îndemn și certitudine. Nu au abdicat de la principii.
Pentru credincioși, au fost izvor de apă vie. Împărțeau cu dărnicie, ca merinde pentru sufletul fiecăruia, cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lor avea miez și forță. Au fost adevărate trâmbițe ale lui Dumnezeu.
Părinții Paisie, Cleopa și Ioanichie au fost daruri duhovnicești pentru viața monahală; au fost pilde nemuritoare de fidelitate față de Dumnezeu și față de voturile monahale, cărora le-au dat sens. (…)
Mireasma sfințeniei cuvioșilor Paisie, Cleopa și Ioanichie va izbucni, ca să parafrazez pe un teolog al Bisericii, precum irupe mireasma florilor de tei din copacul ce stă dezgolit de frigul iernii.”
Mănăstirea Vadu Negrilesei este înființată „din dorința de a marca aceste zile memorabile pentru spiritualitatea poporului român, dar, mai ales, pentru a pregăti cum se cuvine momentul mult așteptat al canonizării acestor cuvioși”, anul acesta împlinindu-se 125 de ani de la nașterea părintelui Paisie și 110 ani de la nașterea părintelui Cleopa.
Având în vedere anunțul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a începe lucrarea de canonizare a părintelui Cleopa Ilie, în anul 2021 s-a semnat un parteneriat între Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, păstorită de Înaltpreasfințitul părinte arhiepiscop Calinic, și Direcția Silvică Suceava, prin care au fost începute lucrări de amenajare a chiliei, a locului dimprejur și a drumului de acces spre aceasta. La data de 2 decembrie 2021 au fost sfințite chilia și izvorul părintelui Cleopa din Munții Stânișoarei.
Pentru a pune în valoare locul în care a sihăstrit părintele Cleopa (Ilie), în anul 2015, la inițiativa pădurarului Vasile Popa s-a început restaurarea bordeiului părintelui, iar prin implicarea părintelui paroh Marius Drelciuc, a domnului inginer Cezar Tulbure și a altor credincioși din împrejurimi s-au adăugat troițe și alte lucruri pentru înfrumusețarea chiliei și a locului dimprejur. Totodată, s-au săvârșit și slujbe de pomenire pentru părintele care s-a nevoit în aceste locuri în anii `50 ai secolului al XX-lea.
Părintele Cleopa a viețuit ca pustnic în locuri diferite din zona Moldovei din cauza prigonirii monahismului de către regimul comunist, fiind ajutat de oameni de bună credință. Cea mai mare parte a timpului a petrecut-o părintele Cleopa în adâncul pădurii; cele mai însemnate retrageri sunt cele din anii 1948; 1952-1954; 1959-1964.
Întâlnirea părintelui Cleopa cu oamenii credincioși din Bucovina, dar și cu pădurile primitoare ale Țării de Fagi avea să se întâmple în perioada în care a fost stareț la Mănăstirea Slatina unde, în scurt timp, a reușit să organizeze o viață călugărească pilduitoare.
Înființarea mănăstirii care se va ridica în apropierea locului ostenelilor sihăstrești tainic lucrate de marele rugător și predicator al neamului românesc a fost hotărâtă în cadrul Permanenței Consiliului Eparhial din 18 februarie 2022.
Sursa: Arhiepiscopiasucevei.ro