La 15 noiembrie curent, Mănăstirea de călugărițe „Sfintele femei mironosițe Marta și Maria” din preajma satului Hagimus, raionul Cauşeni, a găzduit Simpozionul Național Ateneul de Cultură și Credință „Biserica Albă”, ediția a 3-a, 2022, cu genericul „Părinți și scriitori bisericești din spațiul românesc: secolul XIX – începutul secolului XX”.
Evenimentul a fost organizat de Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, Biblioteca Națională a Republicii Moldova în parteneriat cu Liga bibliotecarilor din Moldova „Alexe Rău” și Societatea științifică de bibliofilie și ex-libris „Paul Mihail” din Moldova.
Simpozionul a ajuns la cea de-a treia ediție, precedentele având loc în anii 2020 și 2021, respectiv, la mănăstirile Căpriana și Suruceni.
În cuvântul de deschidere, moderatorul evenimentului părintele Maxim Melinti, paroh al Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Ghidighici, municipiul Chișinău, a ținut să accentueze că este vorba de un „eveniment de o importanță națională, dar și internațională.” Bibliotecari, preoți, poeți din Republica Moldova și România „s-au intrunit în scopul descoperirii adevărului; or, Hristos este calea adevărul și viața. Și prin El aflăm și descoperim ceea ce este important în istoria, cultura și credința unui neam.” Părintele Maxim a menționat că participanții la acest simpozion, veniți de pe ambele maluri ale Prutului, sunt personalități care doresc să promoveze și să exprime adevărul. Adevărul despre mai multe personalități culturale și duhovnicești unice, care au contribuit la dezvoltarea vieții din Basarabia și România. „Vrem să exprimăm acest adevăr care ne-a făcut să ne simțim o națiune.”
Evenimentul de azi, a remarcat la rândul sau Elena Pintilei, şefa Bibliotecii Naționale din Republica Moldova, se înscrie în suita de evenimente întru promovarea culturii. „Evenimentul nostru promovează cartea, lectura. Este atât de important să vorbim despre marii cărturari ai țării noastre și suntem obligați să cercetăm viețile și activitatea lor pentru promovarea culturii și a credinței neamului”, a menționat vorbitoarea.
Protoiereul Octavian Moșin, parohul Bisericii „Întâmpinarea Domnului” pe lângă Universitatea de Stat din Moldova, a venit în sala de conferințe direct de la Mănăstirea Neamț din România, unde la 15 noiembrie se comemorează data trecerii la cele veșnice a marelui îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al monahismului ortodox, traducător al „Filocaliei” sfântul cuvios Paisie (Velicicovschi). „Mă bucur pentru gândul bun pe care îl are Biblioteca Națională referitor la organizarea unui asemenea simpozion. Biblioteca ne-a luat sub aripa sa și ne unește în fiecare an în scopul de a ne aduce aminte, a comemora marele personalități culturale și duhovnicești ale neamului nostru. Încercăm să prezentăm circa 50 de oameni ai Bisericii din spațiul basarabean în perioada țaristă, care nu doar au propovăduit credința crestin-ortodoxă, majoritară în acest teritoriu, dar au promovat cultura și spiritualitatea națională, fiind implicați și în procesul educației, în diverse domenii ale vieții sociale. Am dori să ajungem până la cea de-a 30-a aniversare a acestui Simpozion”, a mai subliniat părintele Octavian. „Au existat o mulțime de personalități luminoase, extrem de bogate în credință, în dăruire în neamul nostru, despre care se cere să vorbim și să le celebrăm”, a mai adăugat el.
Prima personalitate, despre care a conferențiat scriitorul Traian Vasilcău, a fost călugărul Ioan Zlotea. O personalitate unică în felul său, căreia scriitorul i-a dedicat o carte întreagă de poezii, iar una nouă fiind in pregătire. „Nici literatura, nici cultura, nici politica nu trebuie sa fie separate de credință”, a spus scriitorul în preambul. Părintele Ioan Zlotea, născut la Sălcuța și călugărit la Vlădiceni, arestat în nenumărate ori, fiind clevetit, inclusiv de clerici invidioși, n-a urmat nici o școală teologică, dar a fost instruit la școala divină a învățăturii dumnezeiești. „El a fost tată a toată lumea, căci cine nu a primit milă de la el? A vindecat orbi, muți, surzi. De asemenea, strălucește și prin poezie.” În referatul său, Traian Vasilcău a ținut să amintească numeroasele studii care s-au făcut despre viața și activitatea părintelui Ioan Zlotea. Dintre acestea sunt mărturiile lui Vasile Șerban Neagu „Tâlcuirea Evangheliilor și învățăturile Părintelui Ioan Zlotea”, Gheorghe Mârza-Enache „Viața, faptele, minunile și cuvintele de învățătură ale părintelui Ioan Zlotea de la Sălcuța” și altele.
Preotul Aurel Florin Țuscanu de la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, România, a vorbit despre viața și activitatea episcopului Melhisedec Ştefănescu. Raportul părintelui era ìntitulat „Episcopul academician Melhisedec Ştefănescu, 1823-1892. Un ierarh erudit și un dascăl iscusit.” Melhisedec Ştefănescu a fost ministru al cultelor, fiind călugăr. S-a ocupat de cercetarea trecutului nostru, de editarea manualelor școlare. „Melhisedec Stefanescu, cel mai învățat episcop al românilor”, dupa cum îl aprecia mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu, s-a angajat intr-o amplă opera de cercetare si promovare a valorilor culturale și spirituale – operă cu peste 120 de titluri (cărți, manuale de seminar, memorii, comunicări, predici etc.) Era un vizionar, vedea lucrurile peste timp. „Melhisedec a fost atât de mare că mormântul lui e ca un altar”, a remarcat părintele Țuscanu. De menționat că pentru contribuții speciale la dezvoltarea culturii neamului părintelui Aurel Florin Țuscanu i-a fost decernată medalia comemorativă „Vatra limbii noastre”.
Practic nu există domeniu în istorie care să nu fi fost exploarat de ilustrul istoric și om de știință Nicolae Iorga. „De sub pana sa au ieșit 90 de titluri și volume de culegeri de documente și 14 titluri de izvoare narative – cronici, jurnale de călătorie. Va publica și însemnări, și manuscrise”, aceste date au fost menționate de la tribuna simpozionului de catre istoricul Ion Gumenâi în relatarea „Nicolae Iorga – editor, interpretator și critic al izvoarelor istorice, inedite și editate.”
Preotul Viorel Cojocaru, doctor în teologie, a vorbit despre revista „Luminătorul” si despre contribuția părintelui Constantin Popovici la apariția acestei publicații. Tot în acest context s-a remarcat lansarea în ajun, la Biblioteca municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău, a studiului despre Mitropolitul Gurie (Grosu) și revista „Luminătorul” îngrijit de Silvia Grosu și Viorel Cojocaru.
Informațiile despre revista „Luminatorul” au fost completate cu alte detalii de studiu de către protoiereul Eugen Onicov, profesor la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova. Vorbitorul s-a axat îndeosebi pe știrile despre viața monahală apărute în sec. XIX – începutul sec.XX în paginile revistei „Luminătorul” și semnate de scriitori bisericești din Basarabia. Părintele profesor a catalogat revista drept „o realizare monumentală”. A fost prima revistă în limba română din Basarabia, care era difuzată în 731 parohii, 19 mănăstiri și 13 biserici orășenești.
Ziarista, poeta si teologul Inga Dohotaru a relatat despre viața și activitatea primului mitropolit al Basarabiei trecut în ceata sfinților, sfântul ierarh Gavriil (Bănulescu-Bodoni). Cu aportul acestui mare ierarh în Basarabia au fost construite peste 200 de biserici, iar la Chișinău a fost deschis seminarul teologic și o tipografie care tipărea cărți bisericești. „Acest ilustru ierarh a contribuit enorm la alfabetizarea clericilor și copiilor acestora”, a mai adăugat Inga Dohotaru. „El și astăzi veghează asupra spiritualității țării noastre”.
Despre influenta operei cuviosului Paisie (Velicicovschi) asupra spiritualității slave a vorbit Veronica Cosovan, șefa Secției de carte veche și rară de la Biblioteca Națională. Ea a relatat că opera cuviosului Paisie a avut o mare influența atât în țările românești, cât și în cele slave. Ucenicii săi de origine slavă au răspândit învățătura lui Paisie în peste 100 de localități din cadrul a 35 de eparhii ale Bisericii Ortodoxe Ruse, inclusiv la mănăstirile Optina, Simonov etc. Călugărul Platon Mihai, ieromonahul Ignatie, călugărul slav Spiridon au fost unii dintre ucenicii cuviosului Paisie care au răspândit scrierile sale. O buna parte din monografii se găsesc în Rusia. În Biblioteca din Sankt-Petersburg se păstrează 10 manuscrise, arhiva Bibliotecii de Stat din Moscova conține 8 manuscrise cu învățăturile sfântului, scrieri care s-au răspândit sub formă de maniscrise sau cărți tipărite.
Despre un alt mare ierarh al Bisericii și anume sfântul ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolit al Moldovei și Sucevei, a povestit părintele Maxim Melinti. „Bun, blând, îngăduitor” sunt calitățile care îl incununau pe acest mare ierarh. S-a născut în județul Soroca, satul Răzălăi, azi raionul Sîngerei. S-a ocupat de renovarea Catedralei Mitropolitane din Iași, a mănăstirii „Trei Ierarhi”. A patronat diverse proiecte culturale. Dăruiește bogata sa bibliotecă cu peste 10 mii de volume Academiei Române. A rămas în conștiința contemporanilor și urmașilor ca un mare filantrop. In anul 2017 a fost adoptată hotărârea de canonizare a ierarhului cu data de prăznuire 26 ianuarie.
Sefa Secției lectură publică de la Biblioteca Națională, Tatiana Gheiceanu, a susținut o relatare despre teologul, pedagogul, istoricul, jurnalistul, ierarh al Bisericii Ortodoxe Ruse mitropolitul Arsenie Stadnițchi.
Ion Găină, scriitor, directorul Casei-muzeu ”Alexei Mateevici” din satul Zaim, Cauşeni, a venit la întâlnire cu mai multe volume de cărți, printre care operele complete ale poetului, o monografie a părintelui Vasile Ţepordei despre Mateevici, cartea „Dorul împlinirii” care conține 29 de cântece pe versurile poetului, compozitor Ion Melnic. „Împreună cu maica Teoctista, conducătoarea artistică a corului Liceului de arte «Gheorghe Grigoriu» de la mănăstirea «Sfintele Marta și Maria», vom încerca să introducem aceste piese în repertoriul corului.”
„Vorbesc despre părintele și poetul Alexei Mateevici în Zaim deja de 44 de ani și tot îmi pare că n-am spus totul”, a mai menționat Ion Găină. El a remarcat, de asemenea, că Mateevici nu și-a văzut cărțile tipărite. În cei 29 de ani de viață pământească a reușit sa fie un om foarte erudit și cu mare dragoste pentru neam. „De la întemeierea neamului nostru tocmai în 1917 vine în sânul nostru un poet care vorbește atât de frumos despre limbă. El spune pentru prima dată «limba noastra-i limba sfânta». «Limba noastră» e un imn al neamului”, a concluzionat vorbitorul.
Scriitorul a mai marturisit că intenționează să aducă în lumină și viața arhiepiscopului Sebastian Veste de la Zaim, care a fost ierarh în Rusia.
Arhimandritul Andrei (Cotruță), duhovnicul mănăstirii „Sfintele Marta și Maria”, a ținut să le mulțumească organizatorilor acestui eveniment, subliniind în încheiere că simpozionul dedicat părinților și scriitorilor bisericești a fost o lecție suplimentară și ne-a învățat ceva nou. Este vorba despre o zi de bucurie și de binecuvântare. „Este pentru prima dată când s-a organizat o astfel de lecție de cultură și morală creștină în cadrul mănăstirii”, a accentuat preacuvioșia sa. „Luați seama la înaintașii voștri care au semănat credință prin cuvânt”, ne-a indemnat părintele. „Prin cuvântul Evangheliei inclusiv. Dintre aceștia fac parte Ioanichie Bălan, Dumitru Staniloaie, Ilie Cleopa și mulți alții. Ei au adus lumina cunoașterii și a credinței în sufletul neamului nostru”, a încheiat părintele arhimandrit.
În pauza dintre comunicări a evoluat corul Liceului cu profil de arte „Grigore Grigoriu”.
Toate comunicatele prezentate în cadrul celui de al 3-lea Simpozion Național vor fi publicate în paginile unei culegeri.
După o agapă frățească la care au fost invitați toți participanții simpozionului aceștia au vizitat bisericile mănăstirii, apoi au efectuat excursii documentare cu următoarele trasee: Complexul memorial „Monahul Ioan Zlotea” din localitatea Sălcuța, raionul Cauşeni, și Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim.
La Complexul memorial dedicat parintelui Elisei (Ioan) Zlotea delegația a vizitat Complexul muzeal, Aleea genezei, Biserica „Sfinții neamului”, bustul părintelui realizat de Gheorghe Domente și casa de oaspeți .
Casa-muzeu „Alexei Mateevici” se află în capătul unei alei de nuci bătrâni sădiți încă de pe timpul vieții poetului.
Vizitatorii au luat cunoștință de casa în care a locuit preotul-poet cu familia, de camera sa, de clopotnița care a fost ridicată pe locul casei unui fost clopotar, unde tatăl poetului a venit să-și construiască casa, o sculptură a lui Mateevici realizată de sculptorul Mihai Iacobici, precum și Sala cu bustul poetului realizat de către sculptorul Vasile Ciobur.
Impresiile participanților au fost sincere și profunde. Iată unele dintre ele:
Elena Pintilei, șefa Bibliotecii Naționale: „Ediția a treia a Ateneului de Cultură și Credința «Biserica Albă», credem, și-a atins scopul propus. Toate comunicările prezentate astăzi au pus în valoare nume ale personalităților neamului nostru, care au avut talentul de a scrie pentru creștini. Au fost scoase în valoare noi nume cu rădăcini basarabene, care au contribuit la dezvoltarea Bisericii noastre Ortodoxe. Avem de gând să continuăm acest simpozion anual și ne propunem sa lărgim tematica lui și numărul participanților.”
Părintele Aurel Florin Țuscanu: „Ceea ce s-a întâmplat astăzi aici este un act de cultură, dar este și un act de cult. Este o armonie între cult și cultură pentru că am evocat mari personalități ale trecutului, slujitori ai Bisericii și ai neamului românesc: ierarhi, preoți, oameni care au consemnat pagini frumoase și luminoase în istoria acestui popor. Dar nu numai atât, este o zi de recunoștință, dar și de reînnoire, reangajare pentru ca văzând lumina pe care ei au lasat-o în istorie să ne luminăm și noi spre bună rodire.”
Traian Vasilcău, scriitor: „Mă bucură un asemenea Atelier de Cultură și Credință «Biserica Albă». Este o raritate în ziua de azi să organizezi un asemenea ateneu, în aceste vremi potrivnice culturii și credinței adevărate. Iar să unești aceste două cuvinte, sa le faci apropiate este un lucru și mai plăcut lui Dumnezeu. Mai că nimeni n-o face. Este o bucurie și pentru cei de la această mănăstire în frunte cu părintele Andrei Cotruță, și pentru bibliotecari, pentru elevele care au participat. Cred că și Dumnezeu s-a bucurat la fel, și sfinții pe care noi i-am pomenit. Nicolae Iorga spune că cine uită nu merită… Noi am încercat să demonstrăm că prin ceea ce am cuvântat merităm faptele de laudă și de credință ale înaintașilor noștri.”
Inga Dohotaru, pentru Traditia.md
Fotografiile au fost preluate din pagina de pe Facebook a părintelui Maxim Melinti