De la 1 septembrie 2026 să se întoarcă în școlile din Moldova predarea Religiei de la ciclul primar până la cel universitar.
Vacanța de vară reprezintă una dintre cele mai frumoase perioade din viața copiilor. Dincolo de odihnă și joc, aceasta poate deveni un timp prețios pentru formarea spirituală și morală a celor mici. În Republica Moldova, disciplina Religie nu este predată în mod obligatoriu în școli, fiind studiată doar la solicitarea și cu acordul părinților. Cine a inventat această ipoteză banală prin timp la „discreția părinților”? Cine sunt părinții în fața Lui Dumnezeu?… Dumnezeu decide totul, dar nu părinții. Iisus Hristos ne spune: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața voastră pe pământ”.
Dar cred că, deoarece populația Republicii Moldova este în proporție de circa 94 % ortodoxă, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove trebuie să-și spună cuvântul și în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării să introducă predarea religiei de la 1 septembrie 2026, de la clasele primare și până în ciclul liceal sau chiar cel universitar. Și să fie un obiect de bază ca și matematica, și limba română, și alte obiecte și în fiecare an elevii să susțină un examen de trecere dintr-un an în alt an de studiu.
În acest context, taberele de vară organizate de parohii, mănăstiri și alte comunități creștine capătă o importanță deosebită, oferind copiilor posibilitatea de a cunoaște și de a trăi valorile credinței creștine într-un mod atractiv și educativ, dar asta e puțin pentru un copil ortodox. Taberele de vară nu sunt doar locuri de recreere, ci adevărate școli ale caracterului și ale credinței. Prin activități variate, copiii învață să fie mai buni, mai responsabili, mai atenți față de cei din jur și mai apropiați de Dumnezeu.
Într-un mediu prietenos și plin de căldură sufletească, ei descoperă frumusețea rugăciunii, a comuniunii și a vieții creștine. Un loc important în programul acestor tabere îl ocupă participarea la Sfânta Liturghie și la momentele de rugăciune. Copiii învață rugăciunile de bază ale Bisericii, înțeleg semnificația sărbătorilor religioase și dobândesc respect față de valorile spirituale care au modelat identitatea și cultura poporului nostru. De asemenea, vacanța de vară oferă prilejul organizării lansărilor de carte creștină dedicate copiilor și adolescenților. Întâlnirile cu autori, preoți, profesori sau cateheți stimulează interesul pentru lectură și contribuie la dezvoltarea unei culturi religioase solide, adaptate vârstei.
Educația creștină se realizează și prin fapte. Implicarea copiilor în acțiuni de caritate – vizitarea persoanelor vârstnice, colectarea de alimente, haine sau rechizite pentru familiile aflate în dificultate, participarea la campanii de voluntariat – îi învață compasiunea, generozitatea și responsabilitatea față de aproapele. Astfel, ei înțeleg că iubirea creștină nu se exprimă doar prin cuvinte, ci mai ales prin fapte bune.
Creativitatea ocupă și ea un loc aparte în cadrul taberelor. Organizarea expozițiilor de lucrări manuale cu tematică religioasă, a desenelor inspirate din Sfânta Scriptură sau din viețile sfinților, precum și desfășurarea concursurilor literare și muzicale contribuie la dezvoltarea talentelor copiilor și la exprimarea credinței prin artă. Aceste activități îmbină armonios educația estetică cu cea spirituală, oferindu-le copiilor posibilitatea de a-și manifesta imaginația și sensibilitatea. Prin jocuri educative, excursii, ateliere de creație, cântece religioase și activități în echipă, copiii învață să colaboreze, să respecte regulile, să își ajute colegii și să prețuiască prietenia. În același timp, ei își dezvoltă încrederea în sine și capacitatea de a face alegeri inspirate de valorile Evangheliei.
Într-o societate în care copiii sunt tot mai expuși influențelor mediului virtual și modelelor care promovează individualismul și consumul, taberele de vară cu profil creștin oferă un cadru sănătos de formare morală și spirituală. Ele contribuie la consolidarea legăturii dintre familie, Biserică și comunitate, sprijinind părinții în misiunea de a-și educa copiii în spiritul credinței, al iubirii și al respectului față de semeni. Dar ce poate un copil să învețe, să cunoască în trei luni de vară sensul și rolul credinței în viața sa?
Investiția în educația creștină a copiilor este o investiție în viitorul societății. Copiii care cresc în lumina valorilor Evangheliei vor deveni adulți responsabili, integri și solidari, capabili să contribuie la binele comun. De aceea, organizarea și susținerea taberelor de vară creștine rămân o prioritate mica pentru parohii, instituțiile educaționale, autorități și întreaga comunitate, astfel încât fiecare copil să aibă șansa de a-și petrece vacanța într-un mod folositor, educativ și binecuvântat.
Un rol deosebit în organizarea activităților estivale îl au și bibliotecile publice din municipiul Chișinău, care devin, pe durata vacanței de vară, adevărate centre de educație, cultură și socializare pentru copii. Prin intermediul programelor de lectură, atelierelor de creație, întâlnirilor cu scriitori, lansărilor de carte, concursurilor literare și artistice, expozițiilor tematice și activităților interactive, bibliotecile contribuie la dezvoltarea intelectuală, morală și spirituală a tinerei generații. În colaborare cu parohiile, instituțiile de învățământ și organizațiile culturale, acestea ar fi putut organiza și activități cu tematică creștină, precum prezentări de carte religioasă pentru copii, ateliere inspirate din valorile Evangheliei, concursuri de desen și eseuri cu subiecte biblice, precum și acțiuni de voluntariat și caritate. Astfel, biblioteca publică ar fi putut să-și consolideze rolul de spațiu educațional deschis comunității, unde copiii își pot petrece vacanța într-un mod util, creativ și formativ, cultivând atât dragostea pentru lectură, cât și valorile morale și spirituale care stau la baza unei societăți responsabile.
Cu toate că știam că bibliotecile publice nu au un plan concret la educația creștină am hotărât în perioada estivală să le propun un program individual concret de activitate la educația moral-spirituală și creștină, urmat de câteva popasuri creștine în câteva biblioteci. Astfel am vrut să văd reacția copiilor la această temă creștină, să văd ce cunosc ei la această temă și la care răscruce de drum se află copiii noștri.
Din cele câtevai popasuri creștine în bibliotecile publice „Nicolae Titulescu”, „Traian”, „Ștefan cel Mare și Sfânt”, „Liviu Rebreanu” și altele am constatat prin dialog că copiii sunt departe de credința ortodoxă: nu cunosc subiectele cele mai elementare ale credinței, majoritatea copiilor nu poartă cruciulițe la piept, nu înțeleg sensul creștinesc al călătoriei lor pe pământ, nu cunosc cele mai simple rugăciuni, nu cunosc semnificația lui Dumnezeu în viața lor, nu cunosc ce înseamnă să te rogi mereu și pentru ce, nu știu ce este iertarea și când trebuie să facă acest gest creștin, unii nici nu au auzit de Mărturisire, Sfintele Taine și pentru ce se săvârșesc, nu știu cine este Iisus Hristos, Maica Domnului, nu cunosc sărbătorile creștine, doar au auzit de Învierea Domnului și Nașterea Domnului.
Petreceam dialogul creștin cu lacrimi în ochi, la care o fetiță mă întrebă: „De ce plângeți?” Cu lacrimi în ochi le-am răspuns: „Îmi pare rău că voi nu-l cunoașteți pe Tatăl Ceresc care vă trezește în fiece zi și vă pune pâinea pe masă, pe Cel care vă duce pașii la școală, care vă ajută în toate!…”. Unul din copii îmi răspunse că „noi avem un tată acasă, numai că este peste plecat peste hotare, nu este acasă, dar el face bani pentru noi, ne trimite cadouri mereu.” Ce puteam să le răspund mai departe dacă sufletele acestor copii sunt seci, dacă ei privesc doar în telefoane mobile și cred în lumea virtuală, dar nu în cea pământească, că în mobil ei îl văd pe tata, mama care sunt plecați de acasă, jocuri distractive, diferite filmulețe care îi atarag tot mai mult…
Bibliotecile publice din municipiul Chișinău, dar și celelalte – teritoriale, raionale, sătești – pot constitui parteneri valoroși în promovarea educației creștine a copiilor în perioada vacanței de vară. În colaborare cu parohiile, instituțiile de învățământ și organizațiile culturale, acestea ar putea găzdui expoziții de carte creștină, prezentări ale Bibliei pentru copii și ale literaturii hagiografice, întâlniri cu preoți, teologi, scriitori și autori de literatură religioasă, precum și lansări de carte cu tematică spirituală. De asemenea, pot fi organizate ore de lectură din literatura creștină pentru copii, ateliere de pictare a icoanelor pe sticlă, concursuri de desen și creație literară inspirate din pildele evanghelice, audiții de muzică corală și psaltică, expoziții dedicate marilor sărbători creștine, precum și activități de voluntariat și caritate, prin care copiii ar învăța să transforme valorile Evangheliei în fapte concrete.
Prin asemenea inițiative, biblioteca devine un spațiu al dialogului dintre cultură și spiritualitate, contribuind la formarea morală și civică a tinerei generații. Ar fi bine ca peste tot să fie o colaborare între: Biserică, Bibliotecă, Școală, dar nu se face. De aceea este nevoie urgent de predarea religiei în școală de la ciclul primar și până la cel universitar! Și nu părinții copiilor, care au plecat peste hotare decid să se citească ori nu religia în școli, ci Părintele Ceresc care ne binecuvântează în fiece zi în toate.
Iisus Hristos spune: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu.” (Evanghelia după Marcu 10:14). Acest îndemn este înțeles de creștini ca o chemare de a nu-i împiedica pe copii să se apropie de Dumnezeu. El exprimă dragostea lui Hristos pentru copii și valoarea pe care le-o acordă.
Raisa Plăieșu,
pentru Traditia.md