După declarațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de pe 30 iulie, când a numit biserica unul dintre instrumentele imixtiunii Rusiei în politica țării, clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM) este alarmat că autoritățile statului urmăresc țelul de a exclude BOM din viața țării și de a susține organizația ecleziastică alternativă – Mitropolia Basarabiei (MB) a Patriarhiei Române. Clericilor și mirenilor Mitropoliei Chișinăului a Patriarhiei Moscovei le sunt aplicate masiv amenzi pentru „corupție electorală”, dar de fapt pentru orice legătură cu Rusia. Arhiepiscopul de Bălți și de Fălești Marchel (MIHĂESCU) i-a împărtășit jurnalistei Anastasia KOSKELLO temerile sale în privința viitorului ortodoxiei de rit rus în Moldova.
– Înaltpreasfinția Voastră, cum interpretați cuvintele președintei Maia Sandu? Sunt o amenințare reală pentru Biserica Ortodoxă din Moldova?
– Cuvintele președintei noastre sunt cuvintele unui președinte nu prea performant. Ea găsește vinovații în alte părți – în cazul dat acuză Biserica Ortodoxă din Moldova de propriile ei eșecuri și astfel distrage atenția societății de la propriile sale nereușite. Cred că cuvintele spuse de președintă sunt doar începutul și că la toamnă, în cazul în care vor obține majoritatea la viitoarele alegeri parlamentare, autoritățile Moldovei se vor lua mai serios de biserica noastră. Așa că perspectivele noastre nu sunt prea luminoase. Ar putea fi adoptate cele mai stricte legi împotriva BOM.
– Cât de probabil este scenariul „ucrainean”?
– Se și întâmplă deja ceva de genul aceasta. Sunt luate bisericile, ce-i drept preluarea prin forță nu se produce la noi deocamdată în forma cotropirii violente, ci prin intermediul înșelăciunii și coruperii, fără încăierări. În legislația noastră cu privire la religie sunt multe breșe, astfel că autoritățile și Mitropolia Basarabiei se folosesc de ele. De obicei pur și simplu perfectează documente noi și schimbă jurisdicția parohiei. O fac prin încălcarea statutului, fără adunarea generală a enoriașilor. Pur și simplu pun semnăturile a vreo 8-9 persoane pe care le-au putut plăti în prealabil. Agenția serviciilor de stat care se ocupă de înregistrarea organizațiilor religioase este o instituție loială autorităților și de obicei „nu observă” o modificare atât de neînsemnată în documente. Și se întâmplă că într-o bună dimineață satul se trezește, iar la biserică s-a schimbat de acum firma și ea aparține altei mitropolii…
Dar în general, după părerea mea, dacă la toamnă autoritățile Moldovei vor câștiga alegerile parlamentare, ele ar putea merge în raport cu biserica noastră chiar mai departe decât autoritățile Ucrainei în raport cu BOUcr.
– Sandu și adepții ei numesc Biserica Ortodoxă din Moldova „portavoce a ideologiei lumii ruse”. O cred oare oamenii?
– Cred că în Moldova sunt în general puțini cei care au auzit această expresie. Pentru ortodocși lumea rusă este tradiția noastră bisericească. Noi cu toții, cei care purtăm nume de sfinți ruși, suntem un element component al lumii ruse în plan spiritual. Dar clasa noastră politică nu înțelege chestiunile spirituale, ea privește tot ce e rusesc exclusiv prin prisma politicii. Totodată profită de faptul că acum în Moldova oamenii pot face bani buni pentru susținerea rusofobiei. Anume de aceea autoritățile noastre înfierează biserica Moldovei, care face parte din Biserica Rusă. Anume românofilii seamănă azi frica de tot ce e rusesc. Dacă n-ar fi fost această propagandă, poporul Moldovei nu și-ar fi concentrat atenția asupra acestei teme. Avem în societatea noastră probleme mult mai primordiale decât reflecțiile despre lumea rusă.
În general, biserica noastră este o parte componentă a tradiției și instituției ortodoxe ruse cu începere din anul 1813, în bisericile noastre e o sumedenie de inscripții în limba rusă, noi păstrăm diferite semne memorabile și daruri primite de la împărații ruși, obiecte bisericești de pe vremea Imperiului Rus și pentru enoriașii noștri toate acestea sunt absolut firești.
– Există în BOM o mișcare pentru separarea de Moscova? Există parohii în care nu e pomenit Patriarhul Moscovei?
– În eparhia mea, la Bălți, numele Patriarhului este pomenit în mod obligatoriu. Ca părinte duhovnicesc am grijă cu strictețe de asta. Toți preoții știu că în cazul unor devieri vor avea probleme cu mine. Dar nu am mult de lucru sub acest aspect – preoții noștri acceptă acest lucru ca fiind ceva ce se cuvine, sunt oameni conștiincioși. încălcări
– Dar în alte eparhii există dintre cei care nu-l pomenesc?
– Există, chiar și arhierei. Masa lor principală e concentrată la Chișinău și în raioanele adiacente, în zona centrală… Dar nici chiar acolo nu toți sunt de teapa asta.
– Aveți refugiați din Ucraina în parohii? Intră în conflict ucrainenii cu rușii?
– Avem și refugiați din Ucraina, și oameni veniți din Rusia. La Bălți există chiar și o diasporă ucraineană. Din câte știu, nimeni nu intră în conflicte. Se roagă împreună cu toții – și rușii, și ucrainenii, și moldovenii. Din martie 2022 rostim o rugăciune de restabilire a păcii, alcătuită de patriarhul Chiril și pe nimeni nu deranjează faptul că în ea se vorbește de „Sfânta Rusie”
– Și totuși, tradiția bisericească moldovenească, în opinia dvs., este acum mai aproape de tradiția rusă sau de cea română?
– Viața liturgică în Biserica Ortodoxă din Moldova nu se deosebește deloc de viața liturgică din Biserica Ortodoxă Rusă. Nu se poate spune același lucru despre Biserica Română. Tradiția noastră liturgică a fost formată de arhiereii ruși care au slujit în Moldova de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Și arhiereii greci ai Bisericii de la Constantinopol au slujit formal aici, dar n-au lăsat tradiții, n-au prins rădăcini. În mare parte ei cumpărau aceste funcții de la Poarta Otomană, veneau aici în vizită câte o lună pe an, strângeau dania și se întorceau acasă la Istanbul. În schimb arhiereii ruși au pus aici o temelie foarte trainică a culturii ortodoxe, pe care Moldova stă și acum.
– Cât privește generația tânără a fețelor bisericești din Moldova: este adevărat că, fiind în fond absolvenți ai școlilor duhovnicești românești și nu rusești, preoții tineri „românizează” viața bisericească locală?
– Nu sunt de acord cu această afirmație. Fără îndoială, ei au acumulat acolo anumite idei. Dar în virtutea faptului că poporul nostru nu acceptă nimic ce e românesc, ei sunt nevoiți să-și lase această teorie în pragul bisericii. De exemplu, în tradiția rusă este obligatoriu să se recite canonul de rugăciuni înainte de împărtășanie și să se slujească vecernia înainte de liturghie. La români acestea nu sunt chiar obligatorii și dacă preotul tânăr va încerca să implementeze aceste inovații într-o parohie de la sat bunicile noastre n-au să-l înțeleagă. Nici să nu-ți dea prin gând să nu le slujești vecernia! Iar ele sunt osatura comunităților noastre…
Parohiile noastre au tradiții foarte trainice ce pot varia de la un sat la altul – se întâmplă ca un sat să se afle la distanța de vreo doi-trei kilometri de altul, dar fiecare dintre ele își are propriile tradiții deosebite. Și preotul nu poate nicidecum să schimbe această stare de lucruri. Din câte am observat, avem un grup de enoriași care manifestă cel mai mare interes față de tot ce e românesc – medicii și savanții academici. Dar și interesul lor se reduce odată cu înaintarea în vârstă.
– Cum stau lucrurile în eparhia dvs.? Câte biserici au fost preluate de Mitropolia Basarabiei?
– În eparhia noastră a Bălțiului și Făleștiului a Patriarhiei Ruse avem 136 de parohii. Și șase parohii ce fac parte din jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În privința a două din acestea șase se desfășoară un proces judiciar cu participarea noastră. Preoții acestor parohii au anunțat în anul 2024 că se transferă. Nu degeaba au vrut să se transfere – aveau multe sancțiuni disciplinare și aveau probleme cu canoanele bisericești și eu ca arhiereu le-am aplicat sancțiuni canonice și de aceea au și vrut să-și transfere parohiile.
Plus că, după câte știu, li s-au plătit bani buni pentru asta. Sinodul BOM i-a caterisit deja pe acești clerici. Sper că vom reuși să dovedim în fața instanței de judecată că transferul acestor biserici la MB a fost ilegal, deoarece a fost efectuat fără adunarea generală a enoriașilor, adică prin violarea procedurii legale. Trebuie spus că anume eparhia noastră a devenit locul în care a început schisma basarabeană, Primele trei parohii ale Mitropoliei Basarabiei au apărut anume aici încă înainte ca eu să preiau catedra. Actualul conducător al MB, mitropolitul Petru (Păduraru) a fost episcop de Bălți, predecesorul meu. Ne dăm seama că orașul Bălți este cel mai râvnit obiectiv pentru Mitropolia Basarabiei.
În prezent ea nu are nicio parohie la Bălți. Pentru comparație: la Chișinău are câteva zeci de parohii. Niciun preot din Bălți n-a vrut să se transfere la ea. De aceea MB și-a cumpărat la Bălți un lot mare de pământ și a anunțat că va construi pe el un ”centru ortodox” cu hotel și sală de conferințe. Din câte știu din surse sigure, autoritățile României investesc în această construcție mulți bani.
– Bisericile trecute în subordinea Mitropoliei Basarabiei au enoriași?
– Fără doar și poate, MB mizează pe faptul că oamenilor nu le pasă de jurisdicție și că pur și simplu „se vor obișnui”. Parțial este chiar așa. La început bisericile stăteau goale, dar treptat oamenii încep să le frecventeze. Observ că prin sate chiar și cei care la început au protestat și au apărat Biserica Ortodoxă din Moldova încep treptat să meargă la bisericile MB. Pentru că biserica în sat e doar una și ei spun: „Ce să fac, unde să mă duc, mă dor de acum picioarele”. Oamenii încep să se îndreptățească. Dar în nici una dintre aceste biserici numărul enoriașilor nu e atât de mare cât era înainte de transfer.
– Cum vedeți viitorul relațiilor dintre Biserica Rusă și cea Română? Unii consideră că schisma din Moldova ar putea conduce la ruperea comunicării euharistice dintre ele.
– Cu excepția preoților MB menținem relații liturgice cu clerul Patriarhiei Române, slujim împreună, avem relații foarte bune. Ne dăm seama că în spatele schisme basarabene nu stă Biserica Română, ci statul român, care vrea să-și atașeze teritoriul Republicii Moldova. Adică nu e un proiect bisericesc, ci unul politic. Iar Biserica Română se află în subordinea statului român, acolo preoții sunt salarizați de stat. Și cine plătește, comandă muzica.
Eu însă aș vrea să le adresez un apel confraților mei arhierei din România: cine, dacă nu noi, arhiereii, poartă răspunderea pentru integritatea Bisericii lui Hristos? De n-ar exista această schismă, relațiile noastre cu Biserica Română ar fi cele mai bune. Din câte știu, la MB nu există niciun preot „curat”, adică niciun cleric care n-a încălcat canoanele în perioada în care a slujit la BOM. Lucrul cel mai îngrozitor este că acești preoți sunt acceptați în comunicare de arhiereii canonici din România. Adică schisma ortodoxă din Moldova se răspândește acum în toată Biserica Română și îi provoacă daune mari întregii lumi ortodoxe.
Cât privește ruperea comunicării liturgice între bisericile noastre, să nu dea Dumnezeu să se întâmple. Este ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem. Dacă părerea mea ar fi luată în seamă, aș vrea foarte mult ca noi cu toții împreună să găsim o altă ieșire din situație fără să întrerupem comunicarea liturgică. Există destulă confruntare pe lumea asta, chiar și în biserică. N-aș vrea ca încă o biserică să treacă de partea cealaltă a baricadelor. Mă rog să precumpănească bunul simț al ierarhilor români și ca Dumnezeu să-i ajute Patriarhului nostru să găsească soluția acestei probleme în comun cu Patriarhul român. Atâta timp cât autoritățile laice ale României se amestecă în treburile bisericii cred că va fi foarte greu să fie soluționată problema. Dar ca om credincios sper că și bunul lor simț va precumpăni și vor ajunge să-și dea seama de răspunderea pentru păcatul schismei bisericești.