{"id":8854,"date":"2022-11-17T10:52:49","date_gmt":"2022-11-17T07:52:49","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=8854"},"modified":"2022-11-17T10:52:49","modified_gmt":"2022-11-17T07:52:49","slug":"parinti-si-scriitori-bisericesti-din-spatiul-romanesc-celebrati-in-cadrul-unui-simpozion-national","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/parinti-si-scriitori-bisericesti-din-spatiul-romanesc-celebrati-in-cadrul-unui-simpozion-national\/","title":{"rendered":"P\u0103rin\u021bi \u0219i scriitori biserice\u0219ti din spa\u021biul rom\u00e2nesc celebra\u021bi \u00een cadrul unui Simpozion Na\u021bional"},"content":{"rendered":"

La 15 noiembrie curent, M\u0103n\u0103stirea de c\u0103lug\u0103ri\u021be \u201eSfintele femei mironosi\u021be Marta \u0219i Maria\u201d din preajma satului Hagimus, raionul Cau\u015feni, a g\u0103zduit Simpozionul Na\u021bional Ateneul de Cultur\u0103 \u0219i Credin\u021b\u0103 \u201eBiserica Alb\u0103\u201d, edi\u021bia a 3-a, 2022, cu genericul \u201eP\u0103rin\u021bi \u0219i scriitori biserice\u0219ti din spa\u021biul rom\u00e2nesc: secolul XIX \u2013 \u00eenceputul secolului XX\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_coperta_program\"<\/p>\n

Evenimentul a fost organizat de Mitropolia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a \u00eentregii Moldove, Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Republicii Moldova <\/em>\u00een parteneriat cu Liga bibliotecarilor din Moldova \u201eAlexe R\u0103u\u201d<\/em> \u0219i Societatea \u0219tiin\u021bific\u0103 de bibliofilie \u0219i ex-libris \u201ePaul Mihail\u201d<\/em> din Moldova.<\/p>\n

Simpozionul a ajuns la cea de-a treia edi\u021bie, precedentele av\u00e2nd loc \u00een anii 2020 \u0219i 2021, respectiv, la m\u0103n\u0103stirile C\u0103priana \u0219i Suruceni.<\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Melinti\"\u00cen cuv\u00e2ntul de deschidere, moderatorul evenimentului p\u0103rintele Maxim Melinti<\/strong>, paroh al Bisericii \u201eAcoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului\u201d din localitatea Ghidighici, municipiul Chi\u0219in\u0103u, a \u021binut s\u0103 accentueze c\u0103 este vorba de un \u201eeveniment de o importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, dar \u0219i interna\u021bional\u0103.\u201d Bibliotecari, preo\u021bi, poe\u021bi din Republica Moldova \u0219i Rom\u00e2nia \u201es-au intrunit \u00een scopul descoperirii\u00a0 adev\u0103rului; or, Hristos este calea adev\u0103rul \u0219i via\u021ba. \u0218i prin El afl\u0103m \u0219i descoperim ceea ce este important \u00een istoria, cultura \u0219i credin\u021ba unui neam.\u201d P\u0103rintele Maxim a men\u021bionat c\u0103 participan\u021bii la acest simpozion, veni\u021bi de pe ambele maluri ale Prutului, sunt personalit\u0103\u021bi care doresc s\u0103 promoveze \u0219i s\u0103 exprime adev\u0103rul. Adev\u0103rul despre mai multe personalit\u0103\u021bi culturale \u0219i duhovnice\u0219ti unice, care au contribuit la dezvoltarea vie\u021bii din Basarabia \u0219i Rom\u00e2nia. \u201eVrem s\u0103 exprim\u0103m acest adev\u0103r care ne-a f\u0103cut s\u0103 ne sim\u021bim o na\u021biune.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Pintilei\"Evenimentul de azi, a remarcat la r\u00e2ndul sau Elena Pintilei, \u015fefa Bibliotecii Na\u021bionale din Republica Moldova<\/strong>, se \u00eenscrie \u00een suita de evenimente \u00eentru promovarea culturii. \u201eEvenimentul nostru promoveaz\u0103 cartea, lectura. Este at\u00e2t de important s\u0103 vorbim despre marii c\u0103rturari ai \u021b\u0103rii noastre \u0219i suntem obliga\u021bi s\u0103 cercet\u0103m vie\u021bile \u0219i activitatea lor pentru promovarea culturii \u0219i a credin\u021bei neamului\u201d, a men\u021bionat vorbitoarea.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Mo\u0219in\"Protoiereul Octavian Mo\u0219in<\/strong>, parohul Bisericii \u201e\u00cent\u00e2mpinarea Domnului\u201d pe l\u00e2ng\u0103 Universitatea de Stat din Moldova, a venit \u00een sala de conferin\u021be direct de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b din Rom\u00e2nia, unde la 15 noiembrie se comemoreaz\u0103 data trecerii la cele ve\u0219nice a marelui \u00eendrum\u0103tor al vie\u021bii monahale din Moldova \u0219i \u00eennoitor al monahismului ortodox, traduc\u0103tor al \u201eFilocaliei\u201d sf\u00e2ntul cuvios Paisie (Velicicovschi). \u201eM\u0103 bucur pentru g\u00e2ndul bun pe care \u00eel are Biblioteca Na\u021bional\u0103 referitor la organizarea unui asemenea simpozion. Biblioteca ne-a luat sub aripa sa \u0219i ne une\u0219te \u00een fiecare an \u00een scopul de a ne aduce aminte, a comemora marele personalit\u0103\u021bi culturale \u0219i duhovnice\u0219ti ale neamului nostru. \u00cencerc\u0103m s\u0103 prezent\u0103m circa 50 de oameni ai Bisericii din spa\u021biul basarabean \u00een perioada \u021barist\u0103, care nu doar au propov\u0103duit credin\u021ba crestin-ortodox\u0103, majoritar\u0103 \u00een acest teritoriu, dar au promovat cultura \u0219i spiritualitatea na\u021bional\u0103, fiind implica\u021bi \u0219i \u00een procesul educa\u021biei, \u00een diverse domenii ale vie\u021bii sociale. Am dori s\u0103 ajungem p\u00e2n\u0103 la cea de-a 30-a aniversare a acestui Simpozion\u201d, a mai subliniat p\u0103rintele Octavian. \u201eAu existat o mul\u021bime de personalit\u0103\u021bi luminoase, extrem de bogate \u00een credin\u021b\u0103, \u00een d\u0103ruire \u00een neamul nostru, despre care se cere s\u0103 vorbim \u0219i s\u0103 le celebr\u0103m”, a mai ad\u0103ugat el.\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Vasilc\u0103u\"Prima personalitate, despre care a conferen\u021biat scriitorul Traian Vasilc\u0103u,<\/strong> a fost c\u0103lug\u0103rul Ioan Zlotea. O personalitate unic\u0103 \u00een felul s\u0103u, c\u0103reia scriitorul i-a dedicat o carte \u00eentreag\u0103 de poezii, iar una nou\u0103 fiind in preg\u0103tire. \u201eNici literatura, nici cultura, nici politica nu trebuie sa fie separate de credin\u021b\u0103\u201d, a spus scriitorul \u00een preambul. P\u0103rintele Ioan Zlotea, n\u0103scut la S\u0103lcu\u021ba \u0219i c\u0103lug\u0103rit la Vl\u0103diceni, arestat \u00een nenum\u0103rate ori, fiind clevetit, inclusiv de clerici invidio\u0219i, n-a urmat nici o \u0219coal\u0103 teologic\u0103, dar a fost instruit la \u0219coala divin\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii dumnezeie\u0219ti. \u201eEl a fost tat\u0103 a toat\u0103 lumea, c\u0103ci cine nu a primit mil\u0103 de la el? A vindecat orbi, mu\u021bi, surzi. De asemenea, str\u0103luce\u0219te \u0219i prin poezie.\u201d \u00cen referatul s\u0103u, Traian Vasilc\u0103u a \u021binut s\u0103 aminteasc\u0103 numeroasele studii care s-au f\u0103cut despre via\u021ba \u0219i activitatea p\u0103rintelui Ioan Zlotea. Dintre acestea sunt\u00a0 m\u0103rturiile lui Vasile \u0218erban Neagu \u201eT\u00e2lcuirea Evangheliilor \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile P\u0103rintelui Ioan Zlotea\u201d, Gheorghe M\u00e2rza-Enache \u201eVia\u021ba, faptele, minunile \u0219i cuvintele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 ale p\u0103rintelui Ioan Zlotea de la S\u0103lcu\u021ba\u201d \u0219i altele.\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Tu\u0219canu\"Preotul Aurel Florin \u021auscanu<\/strong> de la Arhiepiscopia Romanului \u0219i Bac\u0103ului, Rom\u00e2nia, a vorbit despre via\u021ba \u0219i activitatea episcopului Melhisedec \u015etef\u0103nescu. Raportul p\u0103rintelui era \u00ecntitulat \u201eEpiscopul academician Melhisedec \u015etef\u0103nescu, 1823-1892. Un ierarh erudit \u0219i un dasc\u0103l iscusit.\u201d Melhisedec \u015etef\u0103nescu a fost ministru al cultelor, fiind c\u0103lug\u0103r. S-a ocupat de cercetarea trecutului nostru, de editarea manualelor \u0219colare. \u201eMelhisedec Stefanescu, cel mai \u00eenv\u0103\u021bat episcop al rom\u00e2nilor\u201d, dupa cum \u00eel aprecia mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu, s-a angajat intr-o ampl\u0103 opera de cercetare si promovare a valorilor culturale \u0219i spirituale \u2013 oper\u0103 cu peste 120 de titluri (c\u0103r\u021bi, manuale de seminar, memorii, comunic\u0103ri, predici etc.) Era un vizionar, vedea lucrurile peste timp. \u201eMelhisedec a fost at\u00e2t de mare c\u0103 morm\u00e2ntul lui e ca un altar\u201d, a remarcat p\u0103rintele \u021auscanu. De men\u021bionat c\u0103 pentru contribu\u021bii speciale la dezvoltarea culturii neamului p\u0103rintelui Aurel Florin \u021auscanu i-a fost decernat\u0103 medalia comemorativ\u0103 \u201eVatra limbii noastre\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Gumen\u00e2i\"Practic nu exist\u0103 domeniu \u00een istorie care s\u0103 nu fi fost exploarat de ilustrul istoric \u0219i om de \u0219tiin\u021b\u0103 Nicolae Iorga. \u201eDe sub pana sa au ie\u0219it 90 de titluri \u0219i volume de culegeri de documente \u0219i 14 titluri de izvoare narative \u2013 cronici, jurnale de c\u0103l\u0103torie. Va publica \u0219i \u00eensemn\u0103ri, \u0219i manuscrise\u201d, aceste date au fost men\u021bionate de la tribuna simpozionului de catre istoricul Ion Gumen\u00e2i<\/strong> \u00een\u00a0 relatarea \u201eNicolae Iorga \u2013 editor, interpretator \u0219i critic al izvoarelor istorice, inedite \u0219i editate.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Cojocaru\"Preotul Viorel Cojocaru<\/strong>, doctor \u00een teologie, a vorbit despre revista \u201eLumin\u0103torul\u201d si despre contribu\u021bia p\u0103rintelui Constantin Popovici la apari\u021bia acestei publica\u021bii. Tot \u00een acest context s-a remarcat lansarea \u00een ajun, la Biblioteca municipal\u0103 \u201eB.P. Hasdeu\u201d din Chi\u0219in\u0103u, a studiului despre Mitropolitul Gurie (Grosu) \u0219i revista \u201eLumin\u0103torul\u201d \u00eengrijit de Silvia Grosu \u0219i Viorel Cojocaru.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Onicov\"Informa\u021biile despre revista \u201eLuminatorul\u201d au fost completate cu alte detalii de studiu de c\u0103tre protoiereul Eugen Onicov<\/strong>, profesor la Academia de Teologie Ortodox\u0103 din Moldova. Vorbitorul s-a axat \u00eendeosebi pe \u0219tirile despre via\u021ba monahal\u0103 ap\u0103rute \u00een sec. XIX \u2013 \u00eenceputul sec.XX \u00een paginile revistei \u201eLumin\u0103torul\u201d \u0219i semnate de scriitori biserice\u0219ti din Basarabia. P\u0103rintele profesor a catalogat revista drept \u201eo realizare monumental\u0103\u201d. A fost prima revist\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Basarabia, care era difuzat\u0103 \u00een 731 parohii, 19 m\u0103n\u0103stiri \u0219i 13 biserici or\u0103\u0219ene\u0219ti.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Dohotaru\"Ziarista, poeta si teologul Inga Dohotaru<\/strong> a relatat despre via\u021ba \u0219i activitatea primului mitropolit al Basarabiei trecut \u00een ceata sfin\u021bilor, sf\u00e2ntul ierarh Gavriil (B\u0103nulescu-Bodoni). Cu aportul acestui mare ierarh \u00een Basarabia au fost construite peste 200 de biserici, iar la Chi\u0219in\u0103u a fost deschis seminarul teologic \u0219i o tipografie care tip\u0103rea c\u0103r\u021bi biserice\u0219ti. \u201eAcest ilustru ierarh a contribuit enorm la alfabetizarea clericilor \u0219i copiilor acestora\u201d, a mai ad\u0103ugat Inga Dohotaru. \u201eEl \u0219i ast\u0103zi vegheaz\u0103 asupra spiritualit\u0103\u021bii \u021b\u0103rii noastre\u201d.\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Cosovan\"Despre influenta operei cuviosului Paisie (Velicicovschi) asupra spiritualit\u0103\u021bii slave a vorbit Veronica Cosovan, \u0219efa Sec\u021biei de carte veche \u0219i rar\u0103 de la Biblioteca Na\u021bional\u0103<\/strong>. Ea a relatat c\u0103 opera cuviosului Paisie a avut o mare influen\u021ba at\u00e2t \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i \u00een cele slave.\u00a0 Ucenicii s\u0103i de origine slav\u0103 au r\u0103sp\u00e2ndit \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Paisie \u00een peste 100 de localit\u0103\u021bi din cadrul a 35 de eparhii ale Bisericii Ortodoxe Ruse, inclusiv la m\u0103n\u0103stirile Optina, Simonov etc. C\u0103lug\u0103rul\u00a0 Platon Mihai, ieromonahul Ignatie, c\u0103lug\u0103rul slav Spiridon au fost unii dintre ucenicii cuviosului Paisie care au r\u0103sp\u00e2ndit scrierile sale. O buna parte din monografii se g\u0103sesc \u00een Rusia. \u00cen Biblioteca din Sankt-Petersburg se p\u0103streaz\u0103 10 manuscrise, arhiva Bibliotecii de Stat din Moscova con\u021bine 8 manuscrise cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile sf\u00e2ntului, scrieri care s-au r\u0103sp\u00e2ndit sub form\u0103 de maniscrise sau c\u0103r\u021bi tip\u0103rite.<\/p>\n

 <\/p>\n

Despre un alt mare ierarh al Bisericii \u0219i anume sf\u00e2ntul ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolit al Moldovei \u0219i Sucevei, a povestit p\u0103rintele Maxim Melinti<\/strong>. \u201eBun, bl\u00e2nd, \u00eeng\u0103duitor\u201d sunt calit\u0103\u021bile care \u00eel incununau pe acest mare ierarh. S-a n\u0103scut \u00een jude\u021bul Soroca, satul R\u0103z\u0103l\u0103i, azi raionul S\u00eengerei. S-a ocupat de renovarea Catedralei Mitropolitane din Ia\u0219i, a m\u0103n\u0103stirii \u201eTrei Ierarhi\u201d. A patronat diverse proiecte culturale. D\u0103ruie\u0219te bogata sa bibliotec\u0103 cu peste 10 mii de volume Academiei Rom\u00e2ne. A r\u0103mas \u00een con\u0219tiin\u021ba contemporanilor \u0219i urma\u0219ilor ca un mare filantrop. In anul 2017 a fost adoptat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de canonizare a ierarhului cu data de pr\u0103znuire 26 ianuarie.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Gheiceanu\"Sefa Sec\u021biei lectur\u0103 public\u0103 de la Biblioteca Na\u021bional\u0103, Tatiana Gheiceanu,<\/strong> a sus\u021binut o relatare despre teologul, pedagogul, istoricul, jurnalistul, ierarh al Bisericii Ortodoxe Ruse mitropolitul Arsenie Stadni\u021bchi.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_G\u0103in\u0103\"Ion G\u0103in\u0103, scriitor, directorul Casei-muzeu <\/strong>\u201d<\/strong>Alexei Mateevici<\/strong>\u201d<\/strong> din satul Zaim, Cau\u015feni, a venit la \u00eent\u00e2lnire cu mai multe volume de c\u0103r\u021bi, printre care operele complete ale poetului, o monografie a p\u0103rintelui Vasile \u0162epordei despre Mateevici, cartea \u201eDorul \u00eemplinirii\u201d care con\u021bine 29 de c\u00e2ntece pe versurile poetului, compozitor Ion Melnic. \u201e\u00cempreun\u0103 cu maica Teoctista,\u00a0 conduc\u0103toarea artistic\u0103 a corului Liceului de arte \u00abGheorghe Grigoriu\u00bb de la m\u0103n\u0103stirea \u00abSfintele Marta \u0219i Maria\u00bb, vom \u00eencerca s\u0103 introducem aceste piese \u00een repertoriul corului.\u201d<\/p>\n

\u201eVorbesc despre p\u0103rintele \u0219i poetul Alexei Mateevici \u00een Zaim deja de 44 de ani \u0219i tot \u00eemi pare c\u0103 n-am spus totul\u201d, a mai men\u021bionat Ion G\u0103in\u0103. El a remarcat, de asemenea, c\u0103 Mateevici nu \u0219i-a v\u0103zut c\u0103r\u021bile tip\u0103rite. \u00cen cei 29 de ani de via\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a reu\u0219it sa fie un om foarte erudit \u0219i cu mare dragoste pentru\u00a0 neam. \u201eDe la \u00eentemeierea neamului nostru tocmai \u00een 1917 vine \u00een s\u00e2nul nostru un poet care vorbe\u0219te at\u00e2t de frumos despre limb\u0103. El spune pentru prima dat\u0103 \u00ablimba noastra-i limba sf\u00e2nta\u00bb. \u00abLimba noastr\u0103\u00bb e un imn al neamului\u201d, a concluzionat vorbitorul.<\/p>\n

Scriitorul a mai marturisit c\u0103 inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een lumin\u0103 \u0219i via\u021ba arhiepiscopului Sebastian Veste de la Zaim, care a fost ierarh \u00een Rusia.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_arhimandritul_Andrei_Cotru\u021b\u0103\"Arhimandritul Andrei (Cotru\u021b\u0103), duhovnicul m\u0103n\u0103stirii \u201eSfintele Marta \u0219i Maria\u201d<\/strong>, a \u021binut s\u0103 le mul\u021bumeasc\u0103 organizatorilor acestui eveniment, subliniind \u00een \u00eencheiere c\u0103 simpozionul dedicat p\u0103rin\u021bilor \u0219i scriitorilor biserice\u0219ti a fost o lec\u021bie suplimentar\u0103 \u0219i ne-a \u00eenv\u0103\u021bat ceva nou. Este vorba despre o zi de bucurie \u0219i de binecuv\u00e2ntare. \u201eEste pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd s-a organizat o astfel de lec\u021bie de cultur\u0103 \u0219i moral\u0103 cre\u0219tin\u0103 \u00een cadrul m\u0103n\u0103stirii\u201d, a accentuat preacuvio\u0219ia sa. \u201eLua\u021bi seama la \u00eenainta\u0219ii vo\u0219tri care au sem\u0103nat credin\u021b\u0103 prin cuv\u00e2nt\u201d, ne-a indemnat p\u0103rintele. \u201ePrin cuv\u00e2ntul Evangheliei inclusiv. Dintre ace\u0219tia fac parte Ioanichie B\u0103lan, Dumitru Staniloaie,\u00a0 Ilie Cleopa \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Ei au adus lumina cunoa\u0219terii \u0219i a credin\u021bei \u00een sufletul neamului nostru\u201d, a \u00eencheiat p\u0103rintele arhimandrit.<\/p>\n

\u00cen pauza dintre comunic\u0103ri a evoluat corul Liceului cu profil de arte \u201eGrigore Grigoriu\u201d<\/strong>.<\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_corul\"<\/p>\n

Toate comunicatele prezentate \u00een cadrul celui de al 3-lea Simpozion Na\u021bional vor fi publicate \u00een paginile unei culegeri.<\/p>\n

Dup\u0103 o agap\u0103 fr\u0103\u021beasc\u0103 la care au fost invita\u021bi to\u021bi participan\u021bii simpozionului ace\u0219tia au vizitat bisericile m\u0103n\u0103stirii, apoi au efectuat excursii documentare cu urm\u0103toarele trasee: Complexul memorial \u201eMonahul Ioan Zlotea\u201d din localitatea S\u0103lcu\u021ba, raionul Cau\u015feni, \u0219i Casa-muzeu \u201eAlexei Mateevici\u201d din Zaim.<\/p>\n

La Complexul memorial dedicat parintelui Elisei (Ioan) Zlotea delega\u021bia a vizitat Complexul muzeal, Aleea genezei, Biserica \u201eSfin\u021bii neamului\u201d, bustul p\u0103rintelui realizat de Gheorghe Domente \u0219i casa de oaspe\u021bi .<\/p>\n

Casa-muzeu \u201eAlexei Mateevici\u201d se afl\u0103 \u00een cap\u0103tul unei alei de nuci b\u0103tr\u00e2ni s\u0103di\u021bi \u00eenc\u0103 de pe timpul vie\u021bii poetului.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\"Simpozion_15.11.22_Casa_muzeu\"<\/p>\n

Vizitatorii au luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 de casa \u00een care a locuit preotul-poet cu familia, de camera sa, de clopotni\u021ba care a fost ridicat\u0103 pe locul casei unui fost clopotar, unde tat\u0103l poetului a venit s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 casa, o sculptur\u0103 a lui Mateevici realizat\u0103 de sculptorul Mihai Iacobici, precum \u0219i Sala cu bustul poetului realizat de c\u0103tre sculptorul Vasile Ciobur.<\/p>\n

Impresiile participan\u021bilor au fost sincere \u0219i profunde. Iat\u0103 unele dintre ele:<\/p>\n

Elena Pintilei, \u0219efa Bibliotecii Na\u021bionale<\/em><\/strong>: \u201eEdi\u021bia a treia a Ateneului de Cultur\u0103 \u0219i Credin\u021ba \u00abBiserica Alb\u0103\u00bb, credem, \u0219i-a atins scopul propus. Toate comunic\u0103rile prezentate ast\u0103zi au pus \u00een valoare nume ale personalit\u0103\u021bilor neamului nostru, care au avut talentul de a scrie pentru cre\u0219tini.\u00a0 Au fost scoase \u00een valoare noi nume cu r\u0103d\u0103cini basarabene, care au contribuit la dezvoltarea Bisericii noastre Ortodoxe. Avem de g\u00e2nd s\u0103 continu\u0103m acest simpozion anual \u0219i ne propunem sa l\u0103rgim tematica lui \u0219i num\u0103rul participan\u021bilor.\u201d<\/p>\n

P\u0103rintele Aurel Florin \u021auscanu: <\/em><\/strong>\u201eCeea ce s-a \u00eent\u00e2mplat ast\u0103zi aici este un act de cultur\u0103, dar este \u0219i un act de cult. Este o armonie \u00eentre cult \u0219i cultur\u0103 pentru c\u0103 am evocat mari personalit\u0103\u021bi ale trecutului, slujitori ai Bisericii \u0219i ai neamului rom\u00e2nesc: ierarhi, preo\u021bi, oameni care au consemnat pagini frumoase \u0219i luminoase \u00een istoria acestui popor. Dar nu numai at\u00e2t, este o zi de recuno\u0219tin\u021b\u0103, dar \u0219i de re\u00eennoire, reangajare pentru ca v\u0103z\u00e2nd lumina pe care ei au lasat-o \u00een istorie s\u0103 ne lumin\u0103m \u0219i noi spre bun\u0103 rodire.\u201d<\/p>\n

Traian Vasilc\u0103u, scriitor: <\/em><\/strong>\u201eM\u0103 bucur\u0103 un asemenea Atelier de Cultur\u0103 \u0219i Credin\u021b\u0103 \u00abBiserica Alb\u0103\u00bb. Este o raritate \u00een ziua de azi s\u0103 organizezi un asemenea ateneu, \u00een aceste vremi potrivnice culturii \u0219i credin\u021bei adev\u0103rate. Iar s\u0103 une\u0219ti aceste dou\u0103 cuvinte, sa le faci apropiate este un lucru \u0219i mai pl\u0103cut lui Dumnezeu. Mai c\u0103 nimeni n-o face. Este o bucurie \u0219i pentru cei de la aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire \u00een frunte cu p\u0103rintele Andrei Cotru\u021b\u0103, \u0219i pentru bibliotecari, pentru elevele care au participat. Cred c\u0103 \u0219i Dumnezeu s-a bucurat la fel, \u0219i sfin\u021bii pe care noi i-am pomenit. Nicolae Iorga spune c\u0103 cine uit\u0103 nu merit\u0103… Noi am \u00eencercat s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 prin ceea ce am cuv\u00e2ntat merit\u0103m faptele de laud\u0103 \u0219i de credin\u021b\u0103 ale \u00eenainta\u0219ilor no\u0219tri.\u201d<\/p>\n

Inga Dohotaru, pentru Traditia.md<\/em><\/strong><\/p>\n

Fotografiile au fost preluate din pagina de pe Facebook a p\u0103rintelui Maxim Melinti<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 15 noiembrie curent, M\u0103n\u0103stirea de c\u0103lug\u0103ri\u021be \u201eSfintele femei mironosi\u021be Marta \u0219i Maria\u201d din preajma satului Hagimus, raionul Cau\u015feni, a g\u0103zduit Simpozionul…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8883,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"P\u0103rin\u021bi \u0219i scriitori biserice\u0219ti din spa\u021biul rom\u00e2nesc celebra\u021bi \u00een cadrul unui Simpozion Na\u021bional - traditia.md","description":"La 15 noiembrie curent, M\u0103n\u0103stirea de c\u0103lug\u0103ri\u021be \u201eSfintele femei mironosi\u021be Marta \u0219i Maria\u201d din preajma satului Hagimus, raionul Cau\u015feni, a g\u0103zduit Simpozionul"},"footnotes":""},"categories":[41,38],"tags":[],"class_list":["post-8854","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie-si-cultura","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8854","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8854"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8854\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8883"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8854"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8854"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8854"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}