{"id":8836,"date":"2022-11-16T11:15:13","date_gmt":"2022-11-16T08:15:13","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=8836"},"modified":"2022-11-16T11:16:46","modified_gmt":"2022-11-16T08:16:46","slug":"un-paradox-tragic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/un-paradox-tragic\/","title":{"rendered":"Un paradox tragic"},"content":{"rendered":"

Secolul al XX-lea a pus con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 \u00een fa\u021ba unor paradoxuri pe care ea nu le-a cunoscut mai \u00eenainte. \u0218i unul din cele mai uluitoare \u0219i tragice paradoxuri este acela care este con\u0219tientizat \u0219i numit azi prin cuv\u00e2ntul \u201ecriz\u0103\u201d. \u00cen ce const\u0103 esen\u021ba lui \u0219i de ce a ap\u0103rut?<\/em><\/strong><\/p>\n

\"\u0422\u0440\u0430\u0433\u0438\u0447\u0435\u0441\u043a\u0438\u0439_\u043f\u0430\u0440\u0430\u0434\u043e\u043a\u0441_1\"

Alexei Osipov, profesor la Academia Teologic\u0103 din Moscova<\/p><\/div>\n

Este evident faptul c\u0103 omenirea de la bun \u00eenceput avea visul cre\u0103rii raiului pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i pe parcursul \u00eentregii istorii a depus toate eforturile pentru \u00eenf\u0103ptuirea lui. \u0218i iat\u0103 c\u0103 acum, la \u00eenceputul mileniului al treilea, se constat\u0103 c\u0103 toate aceste eforturi, iar cu ele \u0219i toate r\u00e2urile de s\u00e2nge, v\u0103rsate \u00een numele acestui vis, s-au dovedit a fi nu doar de prisos \u2013 ele au dus omenirea la urm\u0103ri cu totul opuse.<\/p>\n

\u00cen ce const\u0103 cauza?<\/p>\n

Progresul uluitor tehnico-\u0219tiin\u021bific, asigurarea unui \u00eenalt nivel de via\u021b\u0103 \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate, concomitent cu sc\u0103derea brusc\u0103 a religiozit\u0103\u021bii cre\u0219tine \u00een ele \u2013 toate acestea duc la faptul, conform datelor statistice, c\u0103 un num\u0103r mare de oameni nu doar c\u0103 nu au dob\u00e2ndit fericirea, dar au ajuns la dezam\u0103gire \u00een via\u021b\u0103, la pierderea sensului ei, la perversit\u0103\u021bi de ordin moral, la deregl\u0103ri grave neuro-psihologice \u0219i la sinucideri. Anticultura, amoralitatea, pseudo-religiile se dezvolt\u0103 azi cu o a\u0219a repeziciune catastrofal\u0103, \u00eenc\u00e2t amenin\u021b\u0103 \u00een mod real s\u0103 distrug\u0103 pe planeta noastr\u0103 toate valorile tradi\u021bionale duhovnice\u0219ti.<\/p>\n

\u00cens\u0103 setea de confort, f\u0103g\u0103duit\u0103 de revolu\u021bia tehnico-\u0219tiin\u021bific\u0103, \u00een a\u0219a m\u0103sur\u0103 a fermecat \u00eentreaga omenire, \u00eenc\u00e2t ea a uitat nu doar de valorile duhovnice\u0219ti, morale \u0219i religioase, dar \u0219i de \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba sa, nemaivorbind de via\u021ba urma\u0219ilor proprii. Pl\u0103cerea, c\u00e2\u0219tigul, puterea \u2013 patimile eterne \u0219i \u00eenso\u021bitoarele neschimbate ale confortului \u2013 l-au scos din min\u021bi \u0219i l-au \u00eenrobit definitiv pe omul contemporan, impun\u00e2ndu-l s\u0103 omoare chiar \u0219i ceea f\u0103r\u0103 de care e imposibil s\u0103 vie\u021buie\u0219ti: \u00eens\u0103\u0219i natura, parte din care este singur. Ca urmare a celor relatate, crizele, \u00een primul r\u00e2nd cea ecologic\u0103, tot mai mult afecteaz\u0103 lumea contemporan\u0103. Omenirea s-a trezit \u00een fa\u021ba realit\u0103\u021bii care amenin\u021b\u0103 nu doar bun\u0103starea omului, ci \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i tot mai mult pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii calea aleas\u0103 de dezvoltare.<\/p>\n

Nivelul tehnico-\u0219tiin\u021bific al civiliza\u021biei noastre face posibil, \u00een principiu, ca eforturile chiar \u0219i ale unui cerc \u00eengust de persoane s\u0103 poat\u0103 pe parcursul a c\u00e2torva ore s\u0103 distrug\u0103 ireversibil toate formele superioare de vi\u021b\u0103. Academicianul Academiei de \u0218tiin\u021be a Rusiei N. Moiseev \u00een lucrarea sa \u201eOmenirea \u2013 a fi sau a nu fi\u201d scria: \u201eCatastrofa global\u0103 se poate declan\u0219a at\u00e2t de subit, \u00eenc\u00e2t oamenii se vor dovedi a fi neputincio\u0219i. Speran\u021bele la tehnic\u0103 sunt cu totul inutile, pe noi nu ne vor mai salva tehnologiile noi… Sunt necesare noi porunci…\u201d<\/p>\n

Cu adev\u0103rat un fenomen paradoxal! Involuntar \u00ee\u021bi vin \u00een minte cuvintele din Biblie: M\u0103 a\u015fteptam la fericire \u015fi iat\u0103 c\u0103 a venit nenorocirea; a\u0219teptam lumina \u015fi a venit \u00eentunericul <\/em>(Iov. 30:26). \u00cencotro civiliza\u021bia contemporan\u0103 \u00eel orienteaz\u0103 pe om? Unde este cauza ini\u021bial\u0103 a catastrofei globale?<\/p>\n

Nu sunt \u00eendoieli c\u0103 ea se reg\u0103se\u0219te \u00een acea idee principal\u0103 care conduce omenirea. S\u0103 r\u0103spundem la o \u00eentrebare simpl\u0103: la ce omul atrage cel mai mult aten\u021bia, de regul\u0103, c\u00e2nd este vorba de educa\u021bie \u0219i studii? Desigur, ca s\u0103 ob\u021bin\u0103 cuno\u0219tin\u021be, o profesie, deprinderi de comportament civilizat; ca s\u0103 ob\u021bin\u0103 bunuri materiale \u0219i culturale la maxim \u0219i astfel s\u0103 se aranjeze c\u00e2t mai bine aici, pe p\u0103m\u00e2nt. Aici<\/em><\/strong> \u2013 iat\u0103 acel cod care determin\u0103 con\u021binutul \u00eentregii vie\u021bi al omului contemporan, al civiliza\u021biei contemporane. Dar de ce o atare tendin\u021b\u0103 c\u0103tre \u201eaici\u201d<\/em> duce nu la prosperitatea general\u0103 multa\u0219teptat\u0103, dar la tragedia final\u0103 la scar\u0103 planetar\u0103? R\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim \u00een una din legile fundamentale ale firii omene\u0219ti.<\/p>\n

Dar \u00eenainte s\u0103 vorbim despre ea, s\u0103 ne adres\u0103m la urm\u0103torul fapt.<\/p>\n

Exist\u0103 o ierarhie anumit\u0103 \u0219i o subordonare a planurilor existen\u021bei. Exist\u0103 nivelul fizic<\/u>, cel mai de jos, de\u0219i \u00eenc\u0103 neexplorat de om. Exist\u0103 nivelul biologic<\/u> care se \u00eenal\u021b\u0103 principial asupra lumii fizice. La r\u00e2ndul s\u0103u, acest nivel se dovede\u0219te a fi mai jos \u00een compara\u021bie cu cel psihic<\/u> (ca pild\u0103 concludent\u0103 ne poate servi puterea uluitoare a omului care se afl\u0103 \u00een stare de afect sau moartea mamei la aflarea \u0219tirii despre decesul copilului). Nivelul superior, c\u0103ruia i se supun \u00een om aspectele vie\u021bii biologice \u0219i psihice \u2013 este cel moral<\/u>. De dragul adev\u0103rului \u0219i al con\u0219tiin\u021bei proprii omul este capabil s\u0103 jertfeasc\u0103 toat\u0103 bun\u0103starea sa. \u00cens\u0103\u0219i via\u021ba \u00ee\u0219i pierde valoarea pentru ace\u0219ti oameni. C\u00e2\u021bi \u201emartiri pentru idee\u201d cunoa\u0219te istoria!<\/p>\n

\u00cens\u0103 cel mai \u00eenalt nivel al existen\u021bei este cel duhovnicesc<\/u>, \u00een fa\u021ba c\u0103ruia chiar \u0219i morala este secundar\u0103, subordonat\u0103. Dac\u0103 moralitatea omului se apreciaz\u0103 dup\u0103 caracterul rela\u021biilor lui fa\u021b\u0103 de al\u021bi oameni, fa\u021b\u0103 de familie, lege, natura \u00eenconjur\u0103toare, lumea exterioar\u0103, adic\u0103 dup\u0103 faptele<\/em> lui, atunci duhovnicia \u2013 este o cu totul alt\u0103 categorie. Ea se cunoa\u0219te prin dorin\u021bele tainice ale sufletului, prin puritatea lui fa\u021b\u0103 de orice murd\u0103rie interioar\u0103, <\/em>\u00een primul r\u00e2nd fa\u021b\u0103 de trei idoli principali, pe ale c\u0103ror altare omul de la \u00eenceputurile existen\u021bei lui pe acest p\u0103m\u00e2nt \u00ee\u0219i consacr\u0103 toate puterile, talentele \u0219i deseori \u00eens\u0103\u0219i con\u0219tiin\u021ba sa \u2013 este vorba de c\u0103utarea delect\u0103rilor (confortului, pl\u0103cerilor, distrac\u021biilor…), a bel\u0219ugului material \u0219i a slavei (laudelor, distinc\u021biilor, func\u021biilor, celebrit\u0103\u021bii…) sau, dup\u0103 spusele lui avva Dorotei, a iubirii de pofta, a iubirii de argint \u0219i a iubirii de slava.<\/em><\/p>\n

Duhovnicia, bine\u00een\u021beles, presupune o \u00eenalt\u0103 moralitate, \u00eens\u0103 moralitatea nu este \u00eentotdeauna o m\u0103rturie a adev\u0103ratei duhovnicii. Deoarece deseori vreo persoan\u0103 cu o moralitate irepro\u0219abil\u0103 din punctul de vedere al moralei sociale este infectat\u0103 de o a\u0219a trufie, iubire de lav\u0103, invidie, avarie etc., \u00eenc\u00e2t este, cu adev\u0103rat, o \u201esatan\u0103 sf\u00e2nt\u0103\u201d. \u00cen a\u0219a caz moralitatea \u00ee\u0219i pierde importan\u021ba sa.<\/p>\n

Aceast\u0103 codependen\u021b\u0103 a nivelurilor existen\u021bei vorbe\u0219te despre multe. \u00censeamn\u0103 c\u0103 duhul omului, ca o solu\u021bie generatoare de via\u021b\u0103, na\u0219te \u201ecristalele\u201d nivelurilor de mai jos ale vie\u021bii omului, determin\u00e2nd con\u021binutul \u0219i caracterul tuturor direc\u021biilor activit\u0103\u021bii sale. La r\u00e2ndul s\u0103u, \u00eens\u0103\u0219i duhul omului, esen\u021ba lui, se formeaz\u0103, \u00een cele din urm\u0103, din acel scop suprem pe care omul \u0219i-l fixeaz\u0103 \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n

Acest scop poate fi orientat c\u0103tre c\u0103utarea sensului vie\u021bii, a adev\u0103rului, a sfin\u021beniei, a drept\u0103\u021bii. Despre astfel de duhovnicie scria apostolul Pavel: Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, \u00eendelung\u0103-r\u0103bdarea, bun\u0103tatea, facerea de bine, credin\u0163a… S\u0103 nu fim iubitori de m\u0103rire de\u015fart\u0103, sup\u0103r\u00e2ndu-ne unii pe al\u0163ii \u015fi pizmuindu-ne unii pe al\u0163ii. <\/em>(Gal. 5:22,26)<\/p>\n

\u00cens\u0103 scopul final al omului poate s\u0103 nu se ridice mai sus de satisfacerea cerin\u021belor stomacului, de c\u0103utarea de slav\u0103, de bog\u0103\u021bie, de pl\u0103ceri sau de dorin\u021ba de a c\u0103p\u0103ta cuno\u0219tin\u021be, de a se dezvolta estetic, de a cre\u0219te \u00een carier\u0103. \u0218i \u00een acest caz toate valorile \u0219i idealurile duhovnice\u0219ti \u2013 c\u0103utarea adev\u0103rului, Dumnezeu, sufletul, ve\u0219nicia, puritatea con\u0219tiin\u021bei, dragostea fa\u021b\u0103 de alt om, sacrificiul, dezinteresarea \u2013 devin piedic\u0103 \u00een aceast\u0103<\/em><\/strong> via\u021b\u0103 \u0219i se transform\u0103 \u00een praf. Dar parc\u0103 nu este evident c\u0103 \u00een conformitate cu un astfel de principiu \u201eduhovnicesc\u201d se va dezvolta activitatea individului, a vie\u021bii societ\u0103\u021bii, a popoarelor \u0219i a civiliza\u021biei \u00een \u00eentregime?<\/p>\n

Oamenii \u00een\u021belep\u021bi \u00eentotdeauna vedeau urm\u0103rile fatale ale unei atare \u201eduhovnicii\u201d materialiste, a c\u0103rei perspectiv\u0103 se nimice\u0219te totalmente de moartea inevitabil\u0103 a omului. Bine cunoscutul activist public rus Ivan Sergheevici Aksakov a rostit \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceasta cuvinte minunate prin puterea \u0219i patosul lor prorocesc: \u201eProgresul care \u00cel neag\u0103 pe Dumnezeu \u0219i pe Hristos devine, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un regres: civiliza\u021bia se termin\u0103 cu s\u0103lb\u0103t\u0103cire; libertatea \u2013 cu despotism \u0219i robie. Sco\u021b\u00e2nd de pe sine chipul lui Dumnezeu, omul va scoate inevitabil de pe sine \u0219i chipul omului \u0219i va spori \u00een chipul fiarei.\u201d<\/p>\n

S-ar p\u0103rea c\u0103 sunt ni\u0219te spuse prea dure. Dar parc\u0103 problemele contemporane, nemaipomenite dup\u0103 dimensiunile \u0219i acutizarea lor \u2013 de ordin moral, social, ecologic, economic, militar \u0219i multe altele \u2013 nu m\u0103rturisesc despre caracterul \u201eprogresului\u201d care s-a lep\u0103dat de Hristos, de valorile duhovnice\u0219ti \u0219i morale ale Lui?<\/p>\n

Parc\u0103 propaganda (legiferat\u0103!) a tot felul de imoralit\u0103\u021bi \u0219i b\u0103taia de joc de trupul \u0219i sufletul omului, libertinismul pentru tot felul de perversit\u0103\u021bi, domina\u021bia vi\u021belului de aur, dictatura corup\u021biei, a lumii criminale etc. \u2013 nu sunt o m\u0103rturie a s\u0103lb\u0103t\u0103cirii lumii care s-a lep\u0103dat de Hristos?<\/p>\n

Parc\u0103 democra\u021bia contemporan\u0103 nu este un despotism de facto ale unei oligarhii financiaro-industriale cunoscute ori tainice, precum \u0219i o robie camuflat\u0103 a popoarelor?<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, o total\u0103 permisivitate a ocultismului, a magiei, a vr\u0103jitoriei, p\u00e2n\u0103 la satanism \u0219i hulirea deschis\u0103 a orice sfin\u021benie (\u201elibertatea religioas\u0103\u201d), propaganda legiferat\u0103 a\u00a0 cultului cruzimii \u0219i a violen\u021bei \u2013 parc\u0103 toate acestea nu prezint\u0103 scoaterea de pe sine de c\u0103tre societatea civilizat\u0103 contemporan\u0103 a chipului lui Dumnezeu \u0219i a celui omenesc \u0219i nu este \u201er\u00e2vna pentru chipul fiarei\u201d \u2013 al antihristului?!<\/p>\n

Duhul \u00ee\u0219i creeaz\u0103 formele! Dup\u0103 cum este duhovnicia omului, a societ\u0103\u021bii \u2013 a\u0219a sunt \u0219i roadele exterioare ale vie\u021bii. Acest adev\u0103r simplu este cheia la taina paradoxului civiliza\u021biei noastre. El reiese direct din legea de baz\u0103 a vie\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii omene\u0219ti, declarat\u0103 de Hristos: Deci, nu duce\u0163i grij\u0103, spun\u00e2nd: Ce vom m\u00e2nca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom \u00eembr\u0103ca?.. C\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00e2i \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi dreptatea Lui \u015fi toate acestea se vor ad\u0103uga vou\u0103. <\/em>(Mt. 6:31,33). Prin \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u00een acest context se are \u00een vedere nu doar \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia vie\u021bii ve\u0219nice, dar sfin\u021benia sufletului \u0219i \u00een aceast\u0103<\/em><\/strong> via\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Or, Hristos a spus: C\u0103ci, iat\u0103, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este \u00een\u0103untrul vostru <\/em>(Lc. 17:21).<\/p>\n

Omului ca \u0219i societ\u0103\u021bii care \u0219i-a pus drept scop \u00een via\u021b\u0103 crearea acestei \u00cemp\u0103r\u0103\u021bii \u00een\u0103untrul s\u0103u, i se vor ad\u0103uga<\/em> toate cele necesare \u0219i pentru via\u021ba exterioar\u0103. C\u0103ci este clar c\u0103 toate crizele sunt generate de dep\u0103rtarea omului de la normele sfinte \u0219i morale ale vie\u021bii. Doar aceast\u0103 lege evanghelic\u0103 poate fi citit\u0103 \u0219i invers: \u201eDac\u0103 nu ve\u021bi c\u0103uta mai \u00eent\u00e2i \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u015fi dreptatea Lui, atunci ve\u021bi pierde, la urma urmei, \u0219i ceea ce s\u0103 m\u00e2nca\u021bi, ce s\u0103 be\u021bi \u0219i ce s\u0103 \u00eembr\u0103ca\u021bi\u201d, adic\u0103 \u00eens\u0103\u0219i bun\u0103starea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.<\/p>\n

Acesta este r\u0103spunsul la \u00eentrebarea central\u0103 a contemporaneit\u0103\u021bii: de ce omenirea se apropie nu de triumful bun\u0103st\u0103rii depline pe p\u0103m\u00e2nt, dar de o tragedie final\u0103 \u0219i inevitabil\u0103 cu o vitez\u0103 catastrofal\u0103?<\/p>\n

Gre\u0219eala principial\u0103 a con\u0219tiin\u021bei omene\u0219ti const\u0103 \u00een ideea primordial\u0103 a civiliza\u021biei \u2013 c\u0103 omul \u00ee\u0219i vede \u00een mod stihinic, nebune\u0219te, scopul vie\u021bii sale nu \u00een dezvoltarea duhovniceasc\u0103 \u0219i moral\u0103, dar mai \u00eent\u00e2i de toate \u00een iubirea de slav\u0103, iubirea de argint \u0219i iubirea de poft\u0103 <\/em>\u2013 \u00een cultul acestor idoli p\u0103g\u00e2ni. Ei, \u00eenrobind mintea, o orbesc, ca urmare activitatea omului cap\u0103t\u0103 un caracter fals \u0219i \u00een form\u0103 de bumerang se \u00eentoarce \u00eempotriva lui. Patimile, devenind zeii omenirii, duc con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 la pieire, deoarece prin \u00eens\u0103\u0219i firea lor sunt suferin\u021b\u0103\u00a0 (cuv\u00e2ntul slavonesc [\u0219i cel rom\u00e2nesc \u201epatim\u0103\u201d \u2013 nota noastr\u0103] semnific\u0103 \u201esuferin\u021b\u0103\u201d) \u0219i moarte \u0219i de aceea cultivarea lor este egal\u0103 cu sinuciderea. De aici reiese un rezultat a\u0219teptat al acestei gre\u0219eli fatale \u2013 crizele care cresc tot mai mult \u0219i cu num\u0103rul, \u0219i cu dimensiunile.<\/p>\n

Omul \u00ee\u0219i dore\u0219te roade, f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi la r\u0103d\u0103cini. Dar f\u0103r\u0103 grij\u0103 pentru ele pomul vie\u021bii se usuc\u0103 \u0219i \u00eens\u0103\u0219i roadele lui devin amare \u0219i otr\u0103vitoare.<\/p>\n

Din contra, este u\u0219or s\u0103 ne imagin\u0103m ce via\u021b\u0103 social\u0103, economic\u0103 \u0219i cultural\u0103 am avea, dac\u0103 societatea \u0219i-ar pune drept scop o astfel de educa\u021bie a omului, prin care el ar \u00een\u021belege c\u0103 nu exist\u0103 roade f\u0103r\u0103 de r\u0103d\u0103cini \u0219i ar tinde cu adev\u0103rat c\u0103tre onestitate, adev\u0103r, iubire de fra\u021bi, dezinteresare \u2013 c\u0103tre sfin\u021benia \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u0219i adev\u0103rul Ei. <\/em>\u00centreaga via\u021b\u0103 s-ar schimba \u0219i raiul mult c\u0103utat ar veni pe p\u0103m\u00e2nt. Doar con\u0219tientizarea acestui adev\u0103r evident poate pune \u00eenceputul la vindecarea \u0219i m\u00e2ntuirea lumii.<\/p>\n

Sursa:<\/em> Alexey-osipov.ru<\/em><\/strong><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Secolul al XX-lea a pus con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 \u00een fa\u021ba unor paradoxuri pe care ea nu le-a cunoscut mai \u00eenainte. \u0218i unul din…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8831,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Un paradox tragic - traditia.md","description":"Secolul al XX-lea a pus con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 \u00een fa\u021ba unor paradoxuri pe care ea nu le-a cunoscut mai \u00eenainte. \u0218i unul din cele mai uluitoare \u0219i tragice paradoxuri e"},"footnotes":""},"categories":[44],"tags":[],"class_list":["post-8836","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8836"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8836\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}