{"id":8428,"date":"2022-10-28T10:32:40","date_gmt":"2022-10-28T07:32:40","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=8428"},"modified":"2022-10-29T11:22:23","modified_gmt":"2022-10-29T08:22:23","slug":"patriarhul-chiril-biserica-prin-insasi-natura-sa-prezinta-un-impediment-pentru-procesele-globaliste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/patriarhul-chiril-biserica-prin-insasi-natura-sa-prezinta-un-impediment-pentru-procesele-globaliste\/","title":{"rendered":"Patriarhul Chiril: Biserica prin \u00eens\u0103\u0219i natura sa prezint\u0103 un impediment pentru procesele globaliste"},"content":{"rendered":"

La 25 octombrie 2022, prezent\u00e2ndu-\u0219i raportul la \u0219edin\u021ba plenar\u0103 a celui de al XXIV-lea Sobor mondial al poporului rus \u201eOrtodoxia \u0219i lumea \u00een secolul al XXI-lea\u201d, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril s-a oprit \u00een detaliu asupra provoc\u0103rilor globalismului contemporan. \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Bisericii Ortodoxe Ruse a men\u021bionat \u00een special urm\u0103toarele:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen istoria modern\u0103 procesul de secularizare s-a dovedit a fi legat de un altul, nu mai pu\u021bin important pentru via\u021ba \u00eentregii umanit\u0103\u021bi \u2013 de globalizare. Noi ne-am obi\u0219nuit s\u0103 \u00een\u021belegem prin acest termen unificarea exterioar\u0103 a modelelor de via\u021b\u0103 ale diferitor \u021b\u0103ri \u0219i popoare dup\u0103 modelul occidental. Ea a devenit pentru noi un sinonim al \u201eoccidentaliz\u0103rii\u201d, dar \u00een realitate acest proces este mult mai complex.<\/p>\n

For\u021ba motrice principal\u0103 a globaliz\u0103rii sunt mecanismele de pia\u021b\u0103. Cu alte cuvinte, la baza ei se afl\u0103, \u00eent\u00e2i de toate, cauzele de ordin economic. \u00cen acela\u0219i timp, interesele economice globale ob\u021bin sus\u021binere \u0219i protec\u021bie prin intermediul resurselor militare, politice, culturale \u0219i de alt ordin.<\/p>\n

Dup\u0103 cum am vorbit despre secularizare \u0219i secularism, trebuie s\u0103 diferen\u021biem no\u021biunile de globalizare \u0219i globalism. <\/strong>Globalizarea este un proces de formare a lumii contemporane, unificat\u0103 dup\u0103 anumite standarde universale. Iar globalismul este o ideologie care condi\u021bioneaz\u0103 \u0219i inspir\u0103 procesul dat.<\/p>\n

Pentru ideologii globaliz\u0103rii \u00eentreaga lume se prezint\u0103 ca o aren\u0103 pentru dob\u00e2ndirea banilor, o pia\u021b\u0103 unic\u0103 care func\u021bioneaz\u0103 pe baza unor reguli comune. Ca urmare, \u021b\u0103rile dezvoltate utilizeaz\u0103 activ resursele \u021b\u0103rilor s\u0103race. De multe ori nu sunt doar cele naturale, dar \u0219i cele intelectuale: atragerea speciali\u0219tilor de\u00a0 calificare \u00eenalt\u0103 le fortific\u0103 caracterul de lider \u00een domeniul tehnico-\u0219tiin\u021bific (prin urmare \u0219i \u00een domeniul economic \u0219i politic). Iar Centrul \u2013 \u0219i aici situa\u021bia nu s-a schimbat prea mult\u00a0 de pe timpul epocii Marilor descoperiri geografice \u2013 vinde \u00een \u021b\u0103rile de la periferii m\u0103rfuri de tehnologii \u00eenalte \u0219i tinde s\u0103-\u0219i p\u0103streze monopolul s\u0103u asupra tehnologiilor de producere, ca s\u0103 nu \u00ee\u0219i piard\u0103 plusvaloarea \u0219i domina\u021bia global\u0103.<\/p>\n

Astfel, globalizarea devine \u00een mod inevitabil sursa de cre\u0219tere a veniturilor unora \u0219i de sc\u0103dere a nivelului de trai al altora \u0219i, la urma urmei, duce la divizarea \u0219i mai mare a popoarelor, la o distan\u021bare \u0219i mai accentuat\u0103 dintre cei boga\u021bi \u0219i cei s\u0103raci, <\/strong>ceea ce provoac\u0103 \u00eencordare, ce prezint\u0103 pericol la scar\u0103 global\u0103.<\/p>\n

Un proces analogic are loc \u0219i \u00een domeniul culturii. Transformarea globalist\u0103 a spa\u021biului cultural este str\u00e2ns legat\u0103, de asemenea, de procesele de pia\u021b\u0103, deoarece produsele culturii de mas\u0103 (cinematografia, muzica, jocurile la computer, moda) sunt produse, exportate \u0219i v\u00e2ndute \u00een lumea contemporan\u0103 dup\u0103 acelea\u0219i reguli ca \u0219i m\u0103rfurile de tehnologii \u00eenalte. \u0218i sursa originii la toate acestea \u2013 este aceea\u0219i. \u00cens\u0103 globalizarea nu face ca lumea s\u0103 fie mai unit\u0103. Unificarea exterioar\u0103 a modului de via\u021b\u0103 \u00een diferite col\u021buri ale globului p\u0103m\u00e2ntesc este \u00eenso\u021bit\u0103 de dispersarea oamenilor unul de altul, scindarea comunit\u0103\u021bilor, a familiilor, de pandemia singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n

Globalizarea exercit\u0103 deseori o ac\u021biune negativ\u0103 \u0219i asupra vie\u021bii duhovnice\u0219ti a societ\u0103\u021bii, deoarece ea distruge bazele culturale seculare \u0219i tinde s\u0103 niveleze rolul principiilor morale tradi\u021bionale \u00een via\u021ba societ\u0103\u021bii<\/strong>, \u00eens\u0103 nimeni nu poate propune o \u00eenlocuire plenipoten\u021biar\u0103 a acestor principii morale.<\/p>\n

Institutele tradi\u021bionale, inclusiv cele religioase, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se alinieze procesului de globalizare, s\u0103 se \u201eadapteze\u201d la noua realitate \u00een speran\u021ba s\u0103 fie p\u0103strate sau s\u0103 ob\u021bin\u0103 beneficii pentru sine, mai devreme sau mai t\u00e2rziu se ciocnesc de posibilitatea pierderii propriei identit\u0103\u021bi, ceea ce observ\u0103m din pilda unor confesiuni, c\u00e2ndva fiind tradi\u021bionale \u00een Occident.<\/p>\n

\u00cen ultimul deceniu sistemul mondial financiar \u0219i cel politic trec prin suprasolicit\u0103ri serioase, au ap\u0103rut condi\u021bii clare pentru mic\u0219orarea tempourilor de \u00eenaintare a proiectului globalist. \u00cen timpul de fa\u021b\u0103 \u00een spa\u021biul \u0219tiin\u021bific \u0219i cel public se discut\u0103 \u00een mod activ problema \u201elimitelor globaliz\u0103rii\u201d.\u00a0 Nu este deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Are loc sl\u0103birea rolului organiza\u021biilor globale principale, orientate spre men\u021binerea rolului dominant al \u021b\u0103rilor occidentale. \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp se fortific\u0103 rolul proiectelor alternative de natur\u0103 religioas\u0103, politic\u0103 \u0219i economic\u0103, continu\u0103 dezvoltarea colabor\u0103rii bilaterale dintre \u021b\u0103ri. Lumea globalizat\u0103, numit\u0103 de asemenea \u0219i monopolar\u0103, \u00een ultimul timp trece printr-un proces invers \u00een evolu\u021bia sa. Tot mai clar \u0219i mai hot\u0103r\u00e2t se contureaz\u0103 tendin\u021bele multivectorale \u0219i multipolare.<\/strong><\/p>\n

Aceste direc\u021bii de orientare cer studiere \u0219i con\u0219tientizare. Globalismul trebuie cercetat nu doar din punctul de vedere economic sau geopolitic, dar \u0219i din cel duhovnicesc. Putem spune c\u0103 globalismul este un proiect al pan-uniunii mondiale, dar f\u0103r\u0103 a se \u021bine cont de planul adev\u0103rat al Creatorului despre om. <\/strong>Din punct de vedere al eshatologiei cre\u0219tine noi \u0219tim ce semnific\u0103 universalismul global \u0219i cunoa\u0219tem c\u0103 f\u0103r\u0103 de acest universalism global nu va ap\u0103rea acela care va pretinde la puterea global\u0103 \u0219i de al c\u0103rui nume va fi legat sf\u00e2r\u0219itul lumii.<\/p>\n

Globalismul organizeaz\u0103 procese de integrare, de unire prin sl\u0103birea \u0219i ruperea leg\u0103turilor profunde duhovnice\u0219ti dintre oameni, precum \u0219i dintre Dumnezeu \u0219i om. Globalismul nu este o doctrin\u0103 religioas\u0103, \u00een ea nu este loc pentru Dumnezeu. De aceea toate proiectele globaliste sunt orientate \u00eempotriva institu\u021biei familiei ca fiind structura trainic\u0103 ce p\u0103streaz\u0103 \u0219i transmite tradi\u021biile. Globalismul nu se poate dezvolta \u00een condi\u021biile de domina\u021bie a g\u00e2ndirii tradi\u021bionale, \u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care tradi\u021biile joac\u0103 un rol important \u00een via\u021ba popoarelor.<\/strong><\/p>\n

De asemenea, globalismul este orientat \u00eempotriva oric\u0103ror comunit\u0103\u021bi stabile istorice, \u00een primul r\u00e2nd ale celor na\u021bionale \u0219i religioase. De aceea nu este de mirare c\u0103 \u00een zilele noastre \u00een calitate de instrument globalist se folose\u0219te lupta minorit\u0103\u021bilor de tot felul (care, de regul\u0103, neag\u0103 valorile tradi\u021bionale) \u00eempotriva majorit\u0103\u021bi. \u0218i atrage\u021bi aten\u021bia cum se \u00eencalc\u0103 principiul democratic! Doar el se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 majoritatea ob\u021bine puterea prin libera manifestare a voin\u021bei \u0219i realizeaz\u0103 aceast\u0103 putere \u00een numele majorit\u0103\u021bii, \u00eens\u0103 \u00een cazul dat majoritatea nu are sus\u021binere din partea institu\u021biilor, inclusiv a celor de propagand\u0103, care func\u021bioneaz\u0103 pentru sus\u021binerea filosofiei \u0219i a sistemului de valori ale minorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Biserica prin \u00eens\u0103\u0219i natura sa prezint\u0103 un impediment pentru procesele globaliste. Biserica m\u0103rturise\u0219te despre scara vertical\u0103 a valorilor, despre deosebirea binelui de r\u0103u. <\/strong>\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu toate acestea nu contenesc \u00eencerc\u0103rile de a schimonosi \u0219i a neglija \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103, de a lipsi Biserica de putere \u0219i voce: de pild\u0103, prin elaborarea noilor diverse \u201econcep\u021bii teologice\u201d, care ar deservi proiectele globale, justific\u00e2ndu-se, \u00een particular, viciile umane, \u0219i ca exemplu ne poate servi teologia radical\u0103 protestant\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 dou\u0103 c\u0103i de reac\u021bie la provoc\u0103rile globalismului.<\/p>\n

Prima const\u0103 \u00een adaptarea \u0219i subordonarea vie\u021bii duhovnice\u0219ti cerin\u021belor globalismului, \u00een aprobarea \u0219i binecuv\u00e2ntarea viciilor \u2013 cu ea nu este posibilitate s\u0103 c\u0103dem de acord. Pe aceast\u0103 cale merg colegii no\u0219tri din Occident, inclusiv cei ce se numesc pe sine \u201ecre\u0219tini\u201d.<\/p>\n

Unii reprezentan\u021bi ai bisericilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor cre\u0219tine au procedat a\u0219a \u00een scopul evit\u0103rii criticii, pentru a deveni \u201eai s\u0103i\u201d \u00eentr-o lume global\u0103, secularizat\u0103. \u00cens\u0103 aceast\u0103 cale de compromis nu va salva via\u021ba duhovniceasc\u0103 de la dec\u0103dere, <\/strong>ci doar va accelera procesul \u0219i, bine\u00een\u021beles, c\u0103 nu va salva aceste organiza\u021bii religioase. Ele vor fi spulberate de \u00eendat\u0103 ce vor c\u0103p\u0103ta mai multe puteri cei care leag\u0103 proiectul globalist de lipsa oric\u0103rei religiozit\u0103\u021bi.<\/p>\n

A doua cale a vie\u021bii sociale poate fi numit\u0103 \u201e\u00eengust\u0103\u201d, adic\u0103 dificil\u0103, anevoioas\u0103. Ea cere m\u0103rturisirea deschis\u0103 despre Adev\u0103r,<\/strong> \u00een pofida presiunii \u0219i a reac\u021biei negative din partea puterilor din afar\u0103, inclusiv a celor globaliste.<\/p>\n

Actualmente problemele alegerii etice au c\u0103p\u0103tat \u00een lume o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103: ele determin\u0103 at\u00e2t vectorul mi\u0219c\u0103rii unei persoane concrete, c\u00e2t \u0219i destinele unor \u021b\u0103ri \u0219i popoare \u00eentregi. \u0218i de faptul c\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t vom sta \u00een Adev\u0103r, \u00een ce m\u0103sur\u0103 vom fi fideli poruncilor ta\u021bilor no\u0219tri, vom fi credincio\u0219i valorilor perene duhovnice\u0219ti \u0219i morale pe care le-am c\u0103p\u0103tat, inclusiv, prin tradi\u021bia bisericeasc\u0103, depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 viitorul \u021b\u0103rii noastre, al poporului, iar \u00een plan global, cred, \u0219i viitorul civiliza\u021biei umane. Fiindc\u0103 biruin\u021ba asupra globalismului chiar \u0219i \u00eentr-o \u021bar\u0103 luat\u0103 aparte nu va fi esen\u021bial\u0103 pentru \u00eentreaga lume, de\u0219i va fi important\u0103.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, noi n-avem de luptat \u00eempotriva c\u0103rnii<\/em><\/strong> \u015fi s\u00e2ngelui, ci \u00eempotriva c\u0103peteniilor, \u00eempotriva domniilor, \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nitorilor<\/em><\/strong> \u00eentunericului acestui veac, \u00eempotriva duhurilor r\u0103ut\u0103\u0163ii care sunt \u00een locurile cere\u015fti<\/em>, <\/strong>dup\u0103 cum a spus apostolul (vezi: Efes. 6:12). Ast\u0103zi cuvintele acestea cap\u0103t\u0103 o expresie v\u0103dit\u0103 \u0219i fiecare poate \u00een\u021belege despre ce este vorba \u0219i, odat\u0103 cu \u00een\u021belegerea, se descoper\u0103 \u0219i posibilitatea de rezisten\u021b\u0103. Rezisten\u021ba noastr\u0103 \u00een fa\u021ba acestor tendin\u021be distrug\u0103toare este cre\u0219terea credin\u021bei noastr\u0103, este fidelitatea tradi\u021biilor noastre, este dragostea pentru Patrie, este grija pentru binele ei duhovnicesc \u0219i material.<\/p>\n

Sursa<\/em>: <\/em>Patriarchia.ru<\/em><\/strong><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 25 octombrie 2022, prezent\u00e2ndu-\u0219i raportul la \u0219edin\u021ba plenar\u0103 a celui de al XXIV-lea Sobor mondial al poporului rus \u201eOrtodoxia \u0219i lumea…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8369,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Patriarhul Chiril: Biserica prin \u00eens\u0103\u0219i natura sa prezint\u0103 un impediment pentru procesele globaliste - traditia.md","description":"La 25 octombrie 2022, prezent\u00e2ndu-\u0219i raportul la \u0219edin\u021ba plenar\u0103 a celui de al XXIV-lea Sobor mondial al poporului rus \u201eOrtodoxia \u0219i lumea \u00een secolul al XXI-lea"},"footnotes":""},"categories":[39,38],"tags":[],"class_list":["post-8428","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8428","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8428"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8428\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8369"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}