{"id":7673,"date":"2022-09-27T08:30:57","date_gmt":"2022-09-27T05:30:57","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=7673"},"modified":"2022-09-26T22:25:24","modified_gmt":"2022-09-26T19:25:24","slug":"inaltarea-sfintei-cruci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/inaltarea-sfintei-cruci\/","title":{"rendered":"\u00cen\u0103l\u021barea Sfintei Cruci"},"content":{"rendered":"

La 27 septembrie (14 septembrie stil vechi) facem pr\u0103znuirea \u00een\u0103l\u0163\u0103rii Cinstitei \u015fi de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toarei Cruci. Este praznic \u00eemp\u0103r\u0103tesc \u0219i zi de post cu dezlegare la untdelem.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ind \u00een Roma Maxen\u0163iu, persecutorul (307-312), f\u0103cea mult\u0103 chinuire popoarelor, gonindu-i \u015fi chinuindu-i nu numai pe cre\u015ftini, dar \u015fi pe p\u0103g\u00eenii s\u0103i, ucig\u00eendu-i \u015fi jefuindu-le averile lor. Petrecea cu necur\u0103\u0163ie, siluind casele celor de bun neam, \u015fi era tuturor romanilor foarte greu \u015fi ur\u00eet, pentru acea tiranic\u0103, cumplit\u0103 a lui via\u0163\u0103 \u015fi prea spurcat\u0103.<\/p>\n

Deci, au trimis romanii, \u00een tain\u0103, la \u00eemp\u0103ratul Constantin (306-337) care petrecea atunci \u00een Britania cu mama sa, Elena, rug\u00eendu-l pe el s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103-i scape de tiranul acela. Iar Constantin i-a scris mai \u00eent\u00eei lui Maxen\u0163iu, sf\u0103tuindu-l pe el prietene\u015fte s\u0103 \u00eenceteze o tiranie ca aceea. Iar el nu numai c\u0103 nu l-a ascultat pe d\u00eensul \u015fi nu s-a \u00eendreptat, dar \u015fi mai amar s-a f\u0103cut. S-a sculat chiar asupra lui Constantin, pe care toat\u0103 oastea romanilor la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie-l alesese, nevr\u00eend ca s\u0103-l aib\u0103 deopotriv\u0103 cu sine la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie.<\/p>\n

Pentru c\u0103 Maxen\u0163iu, cu de la sine putere s-a suit \u00een Roma pe scaunul \u00eemp\u0103r\u0103tesc, nu cu voin\u0163a poporului; ci numai cu sprijinul c\u00eetorva mai mari, c\u0103rora le-a f\u0103g\u0103duit multe daruri \u015fi cin-ste. Iar Constantin a fost ales \u00eemp\u0103rat de c\u0103tre to\u0163i cu un glas.<\/p>\n

Drept aceea, auzind Constantin c\u0103 Maxen\u0163iu tot ne\u00eendreptat petrecea, ba \u00eenc\u0103 \u015fi la alte fapte mai rele se \u00eentinde, s-a sculat \u015fi a mers asupra lui cu r\u0103zboi. V\u0103z\u00eend \u00eens\u0103 c\u0103 puterea o\u015ftilor sale nu este de ajuns \u015fi g\u00eendind apoi la farmecele cele rele ale lui Maxen\u0163iu, a \u00eenceput a se \u00eendoi, pentru c\u0103 \u015ftia c\u0103 Maxen\u0163iu a v\u0103rsat mult s\u00eenge omenesc la facerea vr\u0103jilor: mul\u0163i b\u0103ie\u0163i, fete \u015fi femei \u00eengreunate a \u00eenjunghiat la jertfele diavolilor, c\u0103ut\u00eend milostivirea de\u015fer\u0163ilor idoli, spre care n\u0103d\u0103jduia.<\/p>\n

Deci, v\u0103z\u00eend Constantin c\u0103 la Maxen\u0163iu era mare putere diavoleasc\u0103, a \u00eenceput a se ruga unui Dumnezeu care st\u0103p\u00eene\u015fte cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, pe care \u015fi neamul cre\u015ftinesc \u00eel cinste\u015fte, ca s\u0103-i d\u0103ruiasc\u0103 lui chip de biruin\u0163\u0103 asupra prigonitorului. Drept aceea, rug\u00eendu-se el cu os\u00eerdie, i s-a ar\u0103tat \u00een amiaz\u0103-zi chipul Crucii Domnului \u00eenchipuit cu stele, str\u0103lucind mai mult dec\u00eet soarele \u015fi deasupra scris pe d\u00eensul: \u201e\u00cen acest semn vei \u00eenvinge.\u201d<\/em><\/p>\n

Au v\u0103zut aceea \u015fi osta\u015fii to\u0163i, \u00eentre care era \u015fi dulcele Artemie cel care dup\u0103 aceea a fost chinuit pentru Hristos de Iulian, \u015fi se mirau. Iar cei mai mul\u0163i dintre d\u00een\u015fii au \u00eenceput a se teme c\u0103 p\u0103g\u00eenilor chipul crucii le era semn de mare nenorocire \u015fi de moarte, fiindc\u0103 pe cruce se pedepseau cu moarte t\u00eelharii \u015fi f\u0103c\u0103torii de rele. Deci, osta\u015fii se temeau ca nu cumva r\u0103zboiul lor s\u0103 fie f\u0103r\u0103 noroc \u015fi din pricina aceasta \u00eemp\u0103ratul Constantin era \u00een mare \u00eendoial\u0103.<\/p>\n

Iar \u00eentr-o noapte, pe c\u00eend dormea el, i s-a ar\u0103tat \u00eensu\u015fi Hristos Domnul \u015fi iar\u0103\u015fi i-a ar\u0103tat semnul cinstitei cruci pe care \u00eel v\u0103zuse \u015fi i-a zis lui: \u201eS\u0103 faci asem\u0103nare chipului acestuia \u015fi s\u0103 porunce\u015fti ca s\u0103-l poarte \u00eenaintea o\u015ftilor \u015fi nu numai pe Maxen\u0163iu, ba \u00eenc\u0103 \u015fi pe to\u0163i vr\u0103jma\u015fii t\u0103i \u00eei vei birui.\u201d<\/em> Deci, scul\u00eendu-se \u00eemp\u0103ratul, a spus mai marilor s\u0103i vedenia \u015fi chem\u00eend argintari iscusi\u0163i le-a poruncit lor s\u0103 fac\u0103 cinstita cruce de aur, de m\u0103rg\u0103ritar \u015fi de pietre scumpe dup\u0103 chipul semnului celui ar\u0103tat \u015fi, ceva mai mult, a poruncit la toat\u0103 oastea s\u0103 \u00eenchipuiasc\u0103 pe toate armele, pe coifuri \u015fi pe zale semnul crucii.<\/p>\n

Iar r\u0103ucredinciosul Maxen\u0163iu, fiind \u00een\u015ftiin\u0163at de venirea lui Constantin \u00een Italia asupra Romei, cu mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u015fi-a scos oastea roman\u0103 \u015fi a mers \u00eempotriva marelui Constantin. Iar Constantin a poruncit ca s\u0103 poarte cinstita cruce \u00eenaintea taberilor armatei sale. \u015ei c\u00eend s-a \u00eenceput lupta cu Maxen\u0163iu, atunci, cu puterea cinstitei cruci, Maxen\u0163iu a fost biruit \u015fi mul\u0163imea osta\u015filor lui a fost t\u0103iat\u0103 (28 octombrie 312), \u015fi \u00eensu\u015fi Maxen\u0163iu a fugit. \u015ei l-a urm\u0103rit \u00eemp\u0103ratul Constantin \u015fi, fugind el pe podul de peste r\u00eeul Tibru, pe care singur l-a zidit, s-a rupt podul, cu puterea lui Dumnezeu, \u015fi s-a afundat tic\u0103losul \u00een r\u00eeu cu oastea sa, ca \u015fi faraonul cel de demult, \u00eenc\u00eet s-a \u00eempotmolit r\u00eeul de c\u0103l\u0103re\u0163i, de cai \u015fi de arme.<\/p>\n

Iar marele Constantin a mers \u00een Roma biruitor \u015fi l-a \u00eent\u00eempinat pe el tot poporul cu bucurie mare \u015fi cu cinste. Iar el \u00een\u0103l\u0163a mare mul\u0163umire lui Dumnezeu, Celui ce i-a dat lui biruin\u0163\u0103 asupra vr\u0103jma\u015fului, cu pu-terea cinstitei \u015fi de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toarei Cruci.<\/p>\n

Iar spre pomenirea biruin\u0163ei celei prea sl\u0103vite, a pus o cruce \u00een mijlocul Romei, pe un st\u00eelp de piatr\u0103 \u015fi a scris pe d\u00eensa: \u201eCu acest m\u00eentuitor semn, cetatea aceasta a fost sc\u0103pat\u0103 de sub jugul tiranului.\u201d<\/em><\/p>\n

\u015ei Constantin cunosc\u00eend puterea lui Hristos celui r\u0103stignit pe cruce, \u015fi crez\u00eendu-l pe acesta c\u0103 este adev\u0103rat Dumnezeu, s-a botezat \u00eentru d\u00eensul, cu maica sa Elena cea vrednic\u0103 de laud\u0103, pe care, ca pe o foarte iubitoare de Dumnezeu, a trimis-o la Ierusalim cu mult\u0103 avere spre c\u0103utarea cinstitei cruci. Iar ea, duc\u00eendu-se la Ierusalim, a cercetat sfintele locuri \u015fi le-a cur\u0103\u0163it de spurc\u0103ciunile idole\u015fti \u015fi a scos la lumin\u0103 cinstite moa\u015fte ale diferi\u0163ilor sfin\u0163i. Era atunci \u00een Ierusalim patriarh Macarie (314-333), care a \u00eent\u00eempinat pe \u00eemp\u0103r\u0103teasa cu cuviincioas\u0103 cinste.<\/p>\n

Deci, fericita \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 Elena, vr\u00eend s\u0103 g\u0103seasc\u0103 crucea cea de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toare a Domnului, cea ascuns\u0103 de evrei, a chemat pe to\u0163i evreii \u015fi i-a \u00eentrebat pe d\u00een\u015fii, ca s\u0103-i arate ei locul unde era ascuns\u0103 cinstita cruce a Domnului. Dar lep\u0103d\u00eendu-se ei, c\u0103 nu \u015ftiu, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Elena i-a \u00eengrozit cu munci \u015fi cu moarte, \u015fi aceia i-au ar\u0103tat ei un b\u0103rbat b\u0103tr\u00een, anume Iuda, zic\u00eend: \u201eAcesta poate s\u0103-\u0163i arate \u0163ie ceea ce se caut\u0103, de vreme ce este fiul unui cinstit prooroc.\u201d<\/p>\n

\u015ei f\u0103c\u00eendu-se mult\u0103 cercetare, \u015fi Iuda refuz\u00eend a spune, \u00eemp\u0103r\u0103teasa a poruncit s\u0103-l arunce pe el \u00eentr-o groap\u0103 ad\u00eenc\u0103 \u00een care, petrec\u00eend el c\u00eet\u0103va vreme, a f\u0103g\u0103duit s\u0103 spun\u0103. Apoi, sco\u0163\u00eendu-l pe el, merser\u0103 la un loc unde era un munte mare \u00eempresurat cu p\u0103m\u00eent \u015fi cu pietre, pe care Adrian (117-138), \u00eemp\u0103ratul Romei, zidise o capi\u015fte zei\u0163ei Venera \u015fi pusese \u00eentr-\u00eensa un idol. Acolo, Iuda a ar\u0103tat c\u0103 este ascuns\u0103 crucea Domnului.<\/p>\n

Iar \u00eemp\u0103r\u0103teasa Elena a poruncit ca s\u0103 se risipeasc\u0103 capi\u015ftea cea idoleasc\u0103 \u015fi s\u0103 se r\u0103scoleasc\u0103 \u0163arina \u015fi s\u0103 se sape. Iar Macarie patriarhul, rug\u00eendu-se la locul acela, iat\u0103 a ie\u015fit un miros de bun\u0103 mireasm\u0103 \u015fi \u00eendat\u0103 s-a ar\u0103tat morm\u00eentul \u015fi locul c\u0103p\u0103\u0163\u00eenii \u00een partea dinspre r\u0103s\u0103rit \u015fi aproape de d\u00eensele au aflat \u00eengropate trei cruci \u015fi dup\u0103 aceea au aflat cinstitele piroane. Dar ne\u015ftiind care ar fi fost crucea lui Hristos, s-a \u00eent\u00eemplat \u00een acea vreme c\u0103 se ducea un mort la \u00eengropare \u015fi atunci Macarie, patriarhul, a poruncit celor ce-l duceau s\u0103 stea; \u015fi se a\u015fezar\u0103 crucile pe mortul acela c\u00eete una pe r\u00eend, iar c\u00eend au pus crucea lui Hristos, \u00eendat\u0103 mortul a \u00eenviat \u015fi s-a sculat viu cu puterea Dumnezeie\u015ftii Cruci a Domnului.<\/p>\n

Deci, \u00eemp\u0103r\u0103teasa primind cu bucurie cinstita cruce, i s-a \u00eenchinat \u015fi a s\u0103rutat-o; asemenea \u015fi toat\u0103 suita \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, ce era cu d\u00eensa. Iar al\u0163ii nu puteau s\u0103 vad\u0103 \u015fi s\u0103 s\u0103rute sf\u00eenta cruce \u00een acea vreme, din pricina mul\u0163imii celei mari de lume, \u015fi au dorit ca m\u0103car de departe s-o poat\u0103 vedea. Atunci Macarie, patriarhul Ierusalimului, st\u00eend la un loc mai \u00eenalt, a f\u0103cut \u00een\u0103l\u0163area, ar\u0103t\u00eend cinstita cruce mul\u0163imii, iar ei au strigat: \u201eDoamne miluie\u015fte.\u201d<\/em> \u015ei de atunci s-a \u00eenceput praznicul \u201e\u00een\u0103l\u0163\u0103rii cinstitei Cruci a Domnului.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 se cuvine a pomeni \u015fi c\u0103 cinstitul \u015fi de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103torul lemnul Crucii Domnului a fost luat oarec\u00eend de Per\u015fi (602-610) \u015fi iar s-a \u00eentors \u00een Ierusalim, spre m\u00eeng\u00eeierea credincio\u015filor.<\/p>\n

Pe vremea \u00eemp\u0103ratului grec Foca, Chosroe II (590-628), \u00eemp\u0103ratul per\u015filor, biruind Egiptul, Africa \u015fi Palestina, a luat Ierusalimul \u015fi pe mul\u0163i cre\u015ftini i-a ucis \u015fi lu\u00eend cu de-a sila vistieriile cele biserice\u015fti \u015fi podoabele, \u00eentre altele a luat \u015fi vistieria cea de mult pre\u0163, lemnul crucii Domnului celei de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toare, \u015fi l-a dus \u00een Persia.<\/p>\n

Peste pu\u0163in, murind Foca \u00eemp\u0103ratul, a fost ales Eraclie (610-641); \u00een locul lui, el \u00eencearc\u0103 s\u0103 biruiasc\u0103 pe Chosroe II, dar de multe ori nebiruind a cerut pace, \u00eens\u0103 nu a c\u00ee\u015ftigat-o de la vr\u0103jma\u015ful cel m\u00eendru. Atunci fiind \u00een m\u00eehnire mare, a \u00eenceput a c\u0103uta ajutor la Dumnezeu, \u015fi a poruncit tuturor credincio\u015filor s\u0103 fac\u0103 rug\u0103ciuni, priveghieri \u015fi postiri ca s\u0103-i scape Domnul de acela ce se l\u0103uda, \u00een m\u00eendria sa, c\u0103 va pierde pe to\u0163i cre\u015ftinii; de acela ce hulea numele lui Iisus Hristos, ca s\u0103 nu zic\u0103 vr\u0103jma\u015fii c\u0103 m\u00eena lor este \u00eenalt\u0103 \u015fi idolii lor puternici, ci s\u0103 cunoasc\u0103 neamurile c\u0103 unul este Dumnezeul cel adev\u0103rat, C\u0103ruia cine poate s\u0103-I stea \u00eempotriva puterii \u015fi t\u0103riei? \u015ei chiar \u00eemp\u0103ratul se ruga singur cu lacrimi \u015fi cu post \u00eendelungat.<\/p>\n

Apoi, adun\u00eendu-\u015fi to\u0163i osta\u015fii \u015fi \u00een n\u0103dejdea ajutorului lui Dumnezeu \u00eenarm\u00eendu-se cu puterea crucii, a mers asupra per\u015filor \u015fi lovindu-se cu Chosroe II, l-a biruit \u015fi l-a pus pe fug\u0103. \u015ei a fost cu o\u015ftile \u00een p\u0103m\u00eentul Persiei \u015fapte ani, lu\u00eend cet\u0103\u0163ile, robind satele \u015fi biruind multe prigoniri ale lui Chosroe.<\/p>\n

Iar mai pe urm\u0103 Chosroe, neput\u00eend s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 puterii grece\u015fti, a fugit din p\u0103m\u00eentul s\u0103u \u015fi, trec\u00eend peste r\u00eeul Tigru, cu cel mai t\u00een\u0103r fiu al s\u0103u, Medars, a \u00eemp\u0103r\u0163it el \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia sa. De acest lucru s-a m\u00eeniat Siroes, fiul lui cel mai \u00een v\u00eerst\u0103, \u015fi a g\u00eendit ca \u015fi pe tat\u0103 \u015fi pe frate \u00eempreun\u0103 s\u0103-i ucid\u0103; lucru pe care l-a \u015fi f\u0103cut degrab. Iar dup\u0103 uciderea acelora, Siroes a fost mo\u015ftenitor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Persiei \u015fi a trimis cu rug\u0103minte \u015fi cu multe daruri la Heraclie, \u00eemp\u0103ratul grec, smerindu-se lui \u015fi poftindu-l s\u0103 \u00eenceteze a pr\u0103da p\u0103m\u00eentul lui.<\/p>\n

Atunci Heraclie, f\u0103c\u00eend pace cu \u00eemp\u0103ratul Persiei, a luat de la per\u015fi f\u0103c\u0103torul de via\u0163\u0103 lemnul Crucii Domnului, cel luat de Chosroe din Ierusalim, care fusese patrusprezece ani la per\u015fi, \u015fi l-a adus \u00eempreun\u0103 cu multe daruri la locul s\u0103u, bucur\u00eendu-se \u015fi sl\u0103vind pe Dumnezeu pentru ajutorul Lui cel mare.<\/p>\n

Iar c\u00eend a ajuns la Ierusalim, a luat \u00eemp\u0103ratul cinstitul lemn pe umerile sale, ca s\u0103-l duc\u0103 la locul lui cel mai dinainte. \u00cens\u0103 era \u00eembr\u0103cat \u00een porfira cea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, cu aur \u015fi cu pietre scumpe \u00eempodobit, av\u00eend \u00een cap coroana cea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103. Atunci se f\u0103cu o minune \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103toare, pentru c\u0103 deodat\u0103 a stat \u00een u\u015file acelea, prin care se intra la locul c\u0103p\u0103\u0163\u00eenei, \u015fi nu putea s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 mai departe cu cinstitul lemnul Crucii, oprit fiind de puterea cea Dumnezeiasc\u0103; \u015fi to\u0163i se minunau de un lucru ca acesta.<\/p>\n

Iar Zaharia, patriarhul Ierusalimului (609-631), care a mers cu toat\u0103 mul\u0163imea Ierusalimului \u00een \u00eent\u00eempinarea \u00eemp\u0103ratului, av\u00eend ramuri de finic \u00een m\u00eeini \u015fi ie\u015find p\u00een\u0103 la muntele Eleonului, mergea cu \u00eemp\u0103ratul al\u0103turi \u015fi, c\u0103ut\u00eend cu ochii, a v\u0103zut pe \u00eengerul lui Dumnezeu ca un fulger \u00een poart\u0103 st\u00eend, oprindu-le intrarea, \u015fi zic\u00eend: \u201eNu cu astfel de chip F\u0103c\u0103torul nostru a purtat aici acest lemn al Crucii, cu care voi \u00eel duce\u0163i pe el.\u201d<\/em><\/p>\n

Aceasta v\u0103z\u00eend-o \u015fi auzind-o patriarhul, s-a \u00eensp\u0103im\u00eentat \u015fi, \u00eentorc\u00eendu-se spre \u00eemp\u0103ratul, i-a zis: \u201eS\u0103 \u015ftii, \u00eemp\u0103rate, c\u0103 cu neputin\u0163\u0103 \u00ee\u0163i este \u0163ie ca \u00een haine bogate \u00eembr\u0103cat \u015fi cu podoabele \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u00eenfrumuse\u0163at s\u0103 duci lemnul acesta sf\u00eent, pe care, s\u0103racul Hristos, Cel ce a s\u0103r\u0103cit pentru m\u00eentuirea noastr\u0103, l-a dus. Drept aceea, de voie\u015fti ca s\u0103 duci Crucea Lui, s\u0103 urmezi s\u0103r\u0103ciei Lui.\u201d<\/em> Atunci, \u00eemp\u0103ratul a dezbr\u0103cat de pe sine porfira \u015fi coroana \u015fi s-a \u00eembr\u0103cat \u00een haine s\u0103r\u0103c\u0103cioase \u015fi proaste \u015fi a dus cinstitul lemn al Sfintei Cruci f\u0103r\u0103 de nici o \u00eempiedicare, merg\u00eend cu picioarele descul\u0163e. \u015ei l-a dus \u00een biseric\u0103, la locul de la care \u00eel luase Chosroe al Per\u015filor.<\/p>\n

Acolo, binecredinciosul \u00eemp\u0103rat Heraclie a pus iar lemnul Sfintei Cruci \u015fi a fost mare bucurie \u015fi veselie credincio\u015filor pentru \u00eentoarcerea Crucii Domnului, \u015fi d\u0103n\u0163uiau precum oarec\u00eend israilitenii pentru \u00eentoarcerea chivotului legii de la filisteni, l\u0103ud\u00eend pe Cel r\u0103stignit pe Cruce, Hristos \u00cemp\u0103ratul slavei, \u015fi \u00eenchin\u00eendu-se a\u015fternutului picioarelor Lui, Crucii celei sfinte.<\/p>\n

C\u0103reia \u015fi de la noi s\u0103 fie cinste, slav\u0103 \u015fi \u00eenchin\u0103ciune, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

 <\/p>\n

Troparul \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Sfintei Cruci, glasul 1<\/strong><\/p>\n

M\u00e2ntuie\u0219te, Doamne, poporul T\u0103u \u0219i binecuvinteaz\u0103 mo\u0219tenirea Ta; biruin\u021b\u0103 binecredincio\u0219ilor cre\u0219tini asupra celui potrivnic d\u0103ruie\u0219te \u0219i cu Crucea Ta p\u0103ze\u0219te pe poporul T\u0103u.<\/em><\/p>\n

Surs\u0103: Altarulcredintei.md<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 27 septembrie (14 septembrie stil vechi) facem pr\u0103znuirea \u00een\u0103l\u0163\u0103rii Cinstitei \u015fi de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toarei Cruci. Este praznic \u00eemp\u0103r\u0103tesc \u0219i zi de…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7671,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"\u00cen\u0103l\u021barea Sfintei Cruci - traditia.md","description":"La 27 septembrie (14 septembrie stil vechi) facem pr\u0103znuirea \u00een\u0103l\u0163\u0103rii Cinstitei \u015fi de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toarei Cruci. Este praznic \u00eemp\u0103r\u0103tesc \u0219i zi de post cu dezlegar"},"footnotes":""},"categories":[40,38],"tags":[],"class_list":["post-7673","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-apararea-credintei","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7673","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7673"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7673\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7671"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}