Un popor care se \u00eempr\u0103\u0219tie poate pierde continuitatea teritorial\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 neap\u0103rat continuitatea istoric\u0103. Uneori, distan\u021ba sl\u0103be\u0219te apartenen\u021ba. Alteori, o oblig\u0103 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 forme noi.<\/p>\n
Cultura, memoria familial\u0103, rela\u021biile economice \u0219i solidaritatea comunitar\u0103 pot lega oameni afla\u021bi la mii de kilometri unii de al\u021bii mai durabil dec\u00e2t simpla locuire \u00eentre acelea\u0219i hotare.<\/p>\n
De aceea, \u00eentrebarea esen\u021bial\u0103 nu este doar c\u00e2\u021bi moldoveni se vor \u00eentoarce acas\u0103. Mai important este ce fel de moldoveni vor deveni cei pleca\u021bi, copiii lor \u0219i cei r\u0103ma\u0219i \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n
Va supravie\u021bui identitatea moldoveneasc\u0103 \u00een afara teritoriului care a format-o? Se va transforma \u00eentr-o apartenen\u021b\u0103 mai larg\u0103 \u0219i mai flexibil\u0103 sau va r\u0103m\u00e2ne doar o amintire de familie, transmis\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0219i pierde sensul?<\/p>\n
Diaspora moldoveneasc\u0103 nu este una singur\u0103.<\/p>\n
Moldoveanul stabilit \u00een Italia, cel plecat \u00een Rusia \u0219i cel ajuns \u00een Canada tr\u0103iesc \u00een medii lingvistice, culturale \u0219i politice profund diferite. Chiar dac\u0103 au pornit din aceea\u0219i localitate, ei pot transmite copiilor reprezent\u0103ri diferite despre Moldova.<\/p>\n
Unii vor p\u0103stra limba vorbit\u0103 \u00een familie. Al\u021bii vor conserva mai ales obiceiurile, buc\u0103t\u0103ria sau leg\u0103tura cu rudele. Pentru unii, Moldova va r\u0103m\u00e2ne patria pierdut\u0103. Pentru al\u021bii, \u021bara vacan\u021belor din copil\u0103rie. Pentru cei mai \u00eendep\u0103rta\u021bi, poate doar numele locului din care au venit bunicii.<\/p>\n
Tocmai aceast\u0103 diversitate transform\u0103 diaspora \u00eentr-un laborator al viitorului moldovenesc. \u00cen interiorul ei ac\u021bioneaz\u0103 simultan dou\u0103 procese contrare.<\/p>\n
Primul este **\u00eendep\u0103rtarea genera\u021bional\u0103**.<\/p>\n
Integrarea \u00een societatea gazd\u0103 poate sl\u0103bi limba mo\u0219tenit\u0103, contactele cotidiene cu \u021bara \u0219i inten\u021bia \u00eentoarcerii. Cu c\u00e2t \u0219ederea este mai lung\u0103 \u0219i plecarea s-a produs la o v\u00e2rst\u0103 mai mic\u0103, cu at\u00e2t leg\u0103tura cu Moldova risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 mai abstract\u0103.<\/p>\n
Copiii nu mo\u0219tenesc automat patria p\u0103rin\u021bilor. Ei cresc \u00eentr-o alt\u0103 \u0219coal\u0103, \u00eentr-o alt\u0103 cultur\u0103 public\u0103 \u0219i \u00eentr-un alt orizont al reu\u0219itei personale.<\/p>\n
Al doilea proces este **reinventarea apartenen\u021bei**.<\/p>\n
Noua genera\u021bie poate p\u0103stra o identitate moldoveneasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 o reproduc\u0103 \u00eentocmai pe cea a p\u0103rin\u021bilor. O poate exprima \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103, prin alte profesii, prin rela\u021bii interna\u021bionale, ini\u021biative economice, proiecte culturale sau comunit\u0103\u021bi virtuale.<\/p>\n
Copiii emigran\u021bilor nu sunt doar continuatorii experien\u021bei p\u0103rin\u021bilor. Ei pot modifica \u00eens\u0103\u0219i rela\u021bia familiei cu Moldova, transform\u00e2nd nostalgia \u00eentr-o form\u0103 de participare \u0219i originea \u00eentr-o resurs\u0103.<\/p>\n
Experien\u021ba altor popoare poate lumina aceste mecanisme, f\u0103r\u0103 a ne oferi \u00eens\u0103 destine gata de copiat.<\/p>\n
Emigra\u021bia italian\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea a pornit dintr-o \u021bar\u0103 \u00eenc\u0103 puternic divizat\u0103 regional \u0219i lingvistic. Paradoxal, \u00eent\u00e2lnirea italienilor \u00een afara Italiei a contribuit la formarea unei con\u0219tiin\u021be na\u021bionale comune.<\/p>\n
Oamenii care acas\u0103 se identificau mai \u00eent\u00e2i cu satul, provincia sau dialectul lor au \u00eenceput s\u0103 se perceap\u0103 ca italieni tocmai dup\u0103 ce au ajuns printre str\u0103ini. Distan\u021ba a f\u0103cut vizibil ceea ce apropierea ascundea.<\/p>\n
Un proces asem\u0103n\u0103tor ar putea avea loc \u0219i \u00een cazul moldovenilor. Departe de cas\u0103, deosebirile regionale, sociale \u0219i lingvistice pot deveni mai pu\u021bin importante dec\u00e2t experien\u021ba unei origini comune. \u00cent\u00e2lnirea dintre moldoveni care acas\u0103 poate nu s-ar fi recunoscut ca apar\u021bin\u00e2nd aceleia\u0219i comunit\u0103\u021bi ar putea produce, \u00een str\u0103in\u0103tate, o con\u0219tiin\u021b\u0103 mai larg\u0103 a apartenen\u021bei.<\/p>\n
Experien\u021ba evreiasc\u0103 arat\u0103 c\u0103 o identitate colectiv\u0103 poate supravie\u021bui timp \u00eendelungat f\u0103r\u0103 unitate teritorial\u0103, dar nu prin simpla for\u021b\u0103 a memoriei. Continuitatea a fost sus\u021binut\u0103 de familie, educa\u021bie, religie, texte, institu\u021bii \u0219i ritualuri capabile s\u0103 transmit\u0103 apartenen\u021ba de la o genera\u021bie la alta.<\/p>\n
O identitate care nu \u00ee\u0219i creeaz\u0103 propriile forme de transmitere devine, treptat, o simpl\u0103 informa\u021bie genealogic\u0103.<\/p>\n
Pentru moldoveni, \u00eentrebarea este ce institu\u021bii, practici \u0219i simboluri ar putea men\u021bine apartenen\u021ba dup\u0103 ce limba \u00eencepe s\u0103 sl\u0103beasc\u0103, iar contactul direct cu \u021bara devine tot mai rar. Familia poate p\u0103stra amintirea unei origini, dar cu greu poate sus\u021bine, timp de mai multe genera\u021bii, existen\u021ba unei comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n
Emigra\u021bia rus\u0103 ofer\u0103 o alt\u0103 perspectiv\u0103: diaspora ca spa\u021biu al memoriei, dar \u0219i al rupturilor. Valurile succesive de emigran\u021bi au creat \u00een afara Rusiei publica\u021bii, cercuri culturale \u0219i institu\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 \u00eentotdeauna aceea\u0219i interpretare a \u021b\u0103rii p\u0103r\u0103site. Apartenen\u021ba comun\u0103 nu a eliminat conflictele de memorie, de limbaj \u0219i de viziune politic\u0103.<\/p>\n
\u0218i diaspora moldoveneasc\u0103 se poate fragmenta \u00een func\u021bie de mediul \u00een care tr\u0103ie\u0219te.<\/p>\n
Comunit\u0103\u021bile din Europa Occidental\u0103, cele din Rusia \u0219i spa\u021biul postsovietic, precum \u0219i cele din America de Nord pot ajunge s\u0103 priveasc\u0103 Moldova \u00een moduri foarte diferite. Unele se vor apropia de spa\u021biul cultural rom\u00e2nesc. Altele vor continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 preponderent \u00een limba rus\u0103. Iar altele vor adopta identit\u0103\u021bi cosmopolite, \u00een care originea moldoveneasc\u0103 ocup\u0103 doar unul dintre mai multe straturi.<\/p>\n
Aceast\u0103 diversitate nu \u00eenseamn\u0103 inevitabil destr\u0103mare. O comunitate modern\u0103 nu trebuie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 identic pentru a r\u0103m\u00e2ne unit\u0103. Dar ea are nevoie de un centru de gravita\u021bie: o memorie recunoscut\u0103, un interes comun \u0219i sentimentul c\u0103 Moldova nu este doar locul din care s-a plecat, ci \u0219i un spa\u021biu al viitorului.<\/p>\n
Transformarea poate fi urm\u0103rit\u0103 cel mai limpede de-a lungul a trei genera\u021bii.<\/p>\n
Prima este genera\u021bia celor care au plecat. Ea poart\u0103 cu sine o Moldov\u0103 tr\u0103it\u0103 direct: limba, satul sau ora\u0219ul natal, \u0219coala, rela\u021biile de familie \u0219i experien\u021ba social\u0103 a plec\u0103rii.<\/p>\n
A doua este genera\u021bia copiilor, aflat\u0103 \u00eentre memoria p\u0103rin\u021bilor \u0219i realitatea \u021b\u0103rii \u00een care cre\u0219te. Pentru ea, \u00eentreb\u0103rile devin mai dificile: care este patria, ce limb\u0103 se vorbe\u0219te acas\u0103, ce identitate este declarat\u0103 spontan \u0219i ce loc mai ocup\u0103 Moldova \u00een proiectul propriei vie\u021bi?<\/p>\n
A treia genera\u021bie, cea a nepo\u021bilor, pune identitatea la \u00eencercarea decisiv\u0103. Pentru ei, Moldova poate r\u0103m\u00e2ne o apartenen\u021b\u0103 vie, poate deveni o origine familial\u0103 afectiv\u0103 sau se poate reduce la o simpl\u0103 informa\u021bie genealogic\u0103.<\/p>\n
\u00cen acest proces trebuie inclus\u0103 \u0219i diaspora care se \u00eentoarce.<\/p>\n
Revenirea nu \u00eenseamn\u0103 automat reintegrare. Cel plecat g\u0103se\u0219te adesea o alt\u0103 \u021bar\u0103 dec\u00e2t aceea pe care a p\u0103r\u0103sit-o, iar \u021bara descoper\u0103 \u00een el un om schimbat.<\/p>\n
\u00centoarcerea poate aduce ini\u021biativ\u0103 economic\u0103, experien\u021b\u0103 profesional\u0103 \u0219i o nou\u0103 cultur\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii. Dar poate genera \u0219i dezam\u0103gire, conflict \u0219i o a doua plecare.<\/p>\n
Diaspora nu se afl\u0103 doar \u00een afara Moldovei. Uneori, ea continu\u0103 s\u0103 existe psihologic \u0219i dup\u0103 revenirea acas\u0103.<\/p>\n
De aici se contureaz\u0103 ipoteza **reconstituirii transna\u021bionale a poporului**.<\/p>\n
Un popor se poate reproduce istoric nu numai prin continuitatea locuirii pe acela\u0219i teritoriu, ci \u0219i printr-o re\u021bea de familii, institu\u021bii, rela\u021bii economice, practici culturale \u0219i forme de solidaritate care traverseaz\u0103 frontierele.<\/p>\n
Moldova real\u0103 ar putea deveni mai mare dec\u00e2t teritoriul Republicii Moldova \u2013 nu prin extinderea hotarelor, ci prin capacitatea de a-i p\u0103stra aproape pe cei pleca\u021bi \u0219i pe urma\u0219ii lor.<\/p>\n
Aceast\u0103 posibilitate are \u00eens\u0103 \u0219i un test contrar.<\/p>\n
Dac\u0103 leg\u0103turile dintre genera\u021biile diasporei \u0219i \u021bar\u0103 se \u00eentrerup, dispersarea nu va produce o Moldov\u0103 extins\u0103, ci comunit\u0103\u021bi de origine moldoveneasc\u0103 lipsite de o identitate moldoveneasc\u0103 activ\u0103. Vor r\u0103m\u00e2ne pove\u0219ti de familie, nume, fotografii \u0219i gusturi mo\u0219tenite, dar nu neap\u0103rat sentimentul apartenen\u021bei la acela\u0219i popor.<\/p>\n
Diaspora poate deveni, a\u0219adar, at\u00e2t laboratorul regener\u0103rii, c\u00e2t \u0219i anticamera asimil\u0103rii.<\/p>\n
Rezultatul nu este hot\u0103r\u00e2t dinainte. El va depinde de capacitatea Moldovei de a le propune celor pleca\u021bi nu doar o memorie la care s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, ci \u0219i un viitor la care s\u0103 poat\u0103 participa.<\/p>\n
Valeriu Reni\u021b\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Un popor care se \u00eempr\u0103\u0219tie poate pierde continuitatea teritorial\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 neap\u0103rat continuitatea istoric\u0103. Uneori, distan\u021ba sl\u0103be\u0219te apartenen\u021ba. Alteori, o oblig\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":41102,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Diaspora \u2013 laboratorul unei noi Moldove - traditia.md","description":"Un popor care se \u00eempr\u0103\u0219tie poate pierde continuitatea teritorial\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 neap\u0103rat continuitatea istoric\u0103. Uneori, distan\u021ba sl\u0103be\u0219te apartenen\u021ba. Alt"},"footnotes":""},"categories":[44,45,38,1727],"tags":[],"class_list":["post-41104","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","category-bloguri","category-stiri","category-valeriu-renita-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41104","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41104"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41104\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41105,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41104\/revisions\/41105"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41104"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41104"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41104"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}