R\u0103stignirea nu era practicat\u0103 de evrei. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbr\u0103cat de haine, biciuit \u0219i obligat s\u0103 parcurg\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 la locul execu\u021biei, cu b\u00e2rna orizontal\u0103 a crucii \u00een spate, legat\u0103 de m\u00e2inile \u00eentinse. Sentin\u021ba era pronun\u021bat\u0103 de c\u0103tre conduc\u0103torul provinciei \u00eentr-un loc public.<\/p>\n
Din Scriptur\u0103 aflam c\u0103, dup\u0103 ce Hristos a fost biciuit, Pilat, sp\u0103l\u00e2ndu-se pe m\u00e2ini, roste\u0219te sentin\u021ba, g\u0103sindu-l pe Hristos nevinovat. Dar iudeii au insistat ca el s\u0103 fie r\u0103stignit.<\/p>\n
M\u00e2ntuitorul Hristos este trimis spre locul r\u0103stignirii, purt\u00e2ndu-\u0218i crucea.<\/p>\n
Din Sfintele Evanghelii cunoa\u0219tem ca Iosif din Arimateea l-a cobor\u00e2t pe Domnul de pe Cruce \u0219i l-a ingropat \u00eempreun\u0103 cu Nicodim, \u00een morm\u00e2ntul s\u0103u aflat \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 din apropierea locului r\u0103stignirii.<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n Moartea biruit\u0103 prin moartea lui Hristos<\/strong><\/p>\n Moartea suportat\u0103 de Hristos na\u0219te \u00een noi, dac\u0103 ne unim cu El, o stare nou\u0103, de \u00eencetare a alipirii egoiste \u0219i p\u0103tima\u0219e la cele ale lumii \u0219i de d\u0103ruirea voin\u021bei Lui de a ne iubi unii pe al\u021bii. Iar aceasta ne d\u0103 puterea de a birui \u0219i noi moartea.<\/p>\n Spre deosebire de noi, care \u00eendur\u0103m moartea \u00een mod pasiv, ca pe o consecin\u021b\u0103 a p\u0103catului, Hristos a \u00eentampinat-o \u00een stare de maxim\u0103 concentrare spre a o birui. \u00cen canonul pascal compus de Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin se c\u00e2nt\u0103: \u201ePr\u0103znuim omor\u00e2rea mor\u021bii\u201d.<\/em><\/p>\n Din Sfintele Evanghelii afl\u0103m c\u0103 \u00een momentul \u00een care Hristos \u0219i-a dat duhul, s-a ar\u0103tat o serie de semne miraculoase: catapeteasma templului s-a rupt, p\u0103m\u00e2ntul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat \u0219i multe trupuri ale celor adormi\u021bi au \u00eenviat.<\/p>\n <\/p>\n Punerea \u00een morm\u00e2nt a Domnului<\/strong><\/p>\n De team\u0103 c\u0103 trupurile celor os\u00e2ndi\u021bi s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 pe cruce \u0219i a doua zi, c\u00e2nd se pr\u0103znuiau Pa\u0219tile, iudeii cer permisiunea lui Pilat s\u0103 se zdrobeasc\u0103 fluierele picioarelor os\u00e2ndi\u021bilor \u0219i apoi s\u0103 fie cobor\u00e2\u021bi de pe cruce. Se folosea acest procedeu spre a gr\u0103bi moartea celor r\u0103stigni\u021bi.<\/p>\n Dup\u0103 ce primesc acordul de la Pilat, osta\u0219ii zdrobesc fluierele picioarelor celor doi t\u00e2lhari, deoarece ace\u0219tia \u00eenc\u0103 nu muriser\u0103.<\/p>\n C\u00e2nd au venit la Hristos, au constatat c\u0103 El murise \u0219i atunci nu i-au mai zdrobit oasele. Spre a se convinge c\u0103 Hristos a murit cu adev\u0103rat, un osta\u0219 i-a \u00eempuns coasta cu suli\u021ba \u0219i indata au t\u00e2\u0219nit s\u00e2nge \u0219i ap\u0103.<\/p>\n Iosif din Arimateea \u0219i cu Nicodim iau trupul lui Hristos de pe cruce, \u00eel ung cu aromate \u0219i \u00eel \u00eenfa\u0219oar\u0103 \u00eentr-un giulgiu. Pe cap \u00eei pun o mahram\u0103, \u00eemplinind astfel, \u00eentru totul datina iudaic\u0103 a \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii.<\/p>\n Evanghelistul Matei spune c\u0103 mormantul \u00een care Hristos a fost pus apar\u021binea lui Iosif, iar de la Ioan afl\u0103m c\u0103 era \u201eun mormant nou, \u00een care nu mai fusese nimeni \u00eengropat\u201d<\/em> (19, 41).<\/p>\n Iudeii vor pecetlui piatra morm\u00e2ntului \u00een n\u0103dejdea c\u0103 uitarea s\u0103-L acopere definitiv pe Cel ce z\u0103cea acolo.<\/p>\n Dar ei nu vor putea opri astfel nici coborarea la iad \u0219i nici \u00eenvierea lui lisus, urmat\u0103 de r\u0103sp\u00e2ndirea noii credin\u021be.<\/p>\n Morm\u00e2ntul lui Hristos r\u0103m\u00e2ne gol. Nu mai este cum spunem noi \u201eloca\u0219 de veci\u201d. Acest morm\u00e2nt ne veste\u0219te ca \u0219i mormintele noastre vor r\u0103m\u00e2ne goale.<\/p>\n <\/p>\n Slujba Prohodului<\/strong><\/p>\n Vinerea Mare este zi aliturgic\u0103, adic\u0103 nu se s\u0103v\u00e2rse\u0219te nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii.<\/p>\n Ceremonia principala din aceasta zi este scoaterea Sfantului Epitaf din altar \u0219i a\u0219ezarea lui pe o mas\u0103 \u00een mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfantului Epitaf retr\u0103im cobor\u00e2rea de pe Cruce a lui Hristos \u0219i preg\u0103tirea Trupului S\u0103u pentru \u00eenmorm\u00e2ntare.<\/p>\n Seara se c\u00e2nta Prohodul \u0219i se \u00eenconjoar\u0103 biserica cu Sfantul Epitaf. Este o procesiune de \u00eenmormantare. Epitaful pe care \u00eel poart\u0103 preo\u021bii ajuta\u021bi de credincio\u0219i simbolizeaz\u0103 trupul M\u00e2ntuitorului.<\/p>\n Dupa procesiunea din jurul bisericii, Sf\u00e2ntul Epitaf este a\u0219ezat pe Sf\u00e2nta Masa din altar, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la In\u0103l\u021bare.<\/p>\n Punerea pe Sf\u00e2nta Mas\u0103 reprezint\u0103 punerea Domnului \u00een morm\u00e2nt.<\/p>\n Crestinortodox.ro<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong>Obiceiuri din Vinerea Mare<\/strong><\/p>\n \u00cen seara de Vineri se oficiaz\u0103 denia Prohodului Domnului.<\/p>\n \u00cen mijlocul bisericii se scoate Sf\u00e2ntul Epitaf (care-l \u00eenchipuie mort pe M\u00e2ntuitorul, \u00eenconjurat de Apostoli \u0219i Maica Domnului) pe sub care toat\u0103 lumea trece, p\u00e2n\u0103 \u00een dup\u0103-amiaza zilei de s\u00e2mb\u0103t\u0103.<\/p>\n \u00cen zorii zilei de \u00cenviere este dus din nou \u00een Sf\u00e2ntul altar \u0219i este a\u0219ezat pe sf\u00e2nta mas\u0103, unde r\u0103m\u00e2ne pana \u00een miercurea dinaintea In\u0103l\u021b\u0103rii Domnului.<\/p>\n Se spune c\u0103 pe cei ce trec de trei ori pe sub Sf\u00e2ntul Aer nu-i doare capul, mijlocul \u0219i \u0219alele \u00een cursul anului, iar dac\u0103 \u00ee\u0219i \u0219terg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.<\/p>\n Acestei zile i se spune \u0219i Vinerea Seac\u0103, pentru c\u0103 b\u0103tr\u00e2nii posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biseric\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 c\u00e2ntarea Prohodului Domnului se \u00eenconjoar\u0103 de trei ori biserica de tot soborul, cu Sf\u00e2ntul Epitaf, care apoi este a\u0219ezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile mergeau la morminte, aprindeau lum\u00e2n\u0103ri si-\u0219i jeleau mor\u021bii. La sf\u00e2r\u0219itul slujbei, era obiceiul ca preotul s\u0103 \u00eempart\u0103 florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac.<\/p>\n Lumea, \u00een trecut, pleca acas\u0103 cu lum\u00e2n\u0103rile aprinse pe drum, ca s\u0103 afle \u0219i mor\u021bii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori \u0219i intr\u00e2nd, se \u00eenchinau, f\u0103ceau c\u00e2te o cruce cu lum\u00e2narea aprins\u0103 \u00een cei patru pere\u021bi sau doar la grind\u0103 de la intrare \u0219i p\u0103strau lum\u00e2narea pentru vremuri de primejdie.<\/p>\n Alba24.ro<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" R\u0103stignirea nu era practicat\u0103 de evrei. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbr\u0103cat de haine, biciuit \u0219i obligat s\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4065,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Vinerea Mare \u2013 zi de mare doliu a \u00eentregii cre\u0219tin\u0103ta\u021bi - traditia.md","description":"R\u0103stignirea nu era practicat\u0103 de evrei. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbr\u0103cat de haine, biciuit \u0219i obligat s\u0103 parcurg\u0103 drumul p\u00e2n\u0103 la lo"},"footnotes":""},"categories":[39,38],"tags":[546,548,547,549,545],"class_list":["post-4064","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea","category-stiri","tag-obiceiuri-din-vinerea-mare","tag-pilat","tag-rastignirea","tag-slujba-prohodului","tag-vinerea-mare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4064"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4064\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4065"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}