{"id":40548,"date":"2026-07-22T10:22:56","date_gmt":"2026-07-22T07:22:56","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=40548"},"modified":"2026-07-22T10:26:11","modified_gmt":"2026-07-22T07:26:11","slug":"cine-are-dreptul-sa-mi-spuna-cine-sunt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/cine-are-dreptul-sa-mi-spuna-cine-sunt\/","title":{"rendered":"Cine are dreptul s\u0103-mi spun\u0103 cine sunt?"},"content":{"rendered":"

*Despre identitate, memorie \u0219i ispita statului de a corecta omul<\/em><\/strong><\/span><\/h2>\n

\u00a0<\/strong>1. \u00centrebarea scurt\u0103 de la recens\u0103m\u00e2nt<\/strong><\/h3>\n

La recens\u0103m\u00e2nt, \u00eentrebarea este scurt\u0103: \u201eCine sunte\u021bi?\u201d Omul nu cere r\u0103gaz ca s\u0103 consulte tratate de istorie. Nu telefoneaz\u0103 unei academii. Nu a\u0219teapt\u0103 verdictul unei cur\u021bi constitu\u021bionale. R\u0103spunde a\u0219a cum s-a obi\u0219nuit s\u0103 se numeasc\u0103: \u201eSunt moldovan.\u201d<\/p>\n

Pentru recenzor, r\u0103spunsul devine o \u00eenregistrare. Pentru statistician, o cifr\u0103. Pentru politician, un posibil vot. Pentru geopolitician, semnul unei orient\u0103ri. Pentru unii istorici, \u00eens\u0103, el poate deveni dovada c\u0103 omul nu \u0219i-a \u00een\u021beles \u00eenc\u0103 adev\u0103rata identitate. Cet\u0103\u021beanul spune cine este, iar al\u021bii \u00eei explic\u0103 de ce se \u00een\u0219al\u0103. \u00cei spun cine i-a inspirat aceast\u0103 convingere, ce regim i-a falsificat memoria \u0219i ce institu\u021bii ar trebui s\u0103-l ajute s\u0103 revin\u0103 la adev\u0103r. Aici \u00eencepe problema. Nu de la \u0218tefan cel Mare. Nu de la 1812, 1918 sau 1940. Nu de la denumirea limbii \u0219i nici de la disputa nesf\u00e2r\u0219it\u0103 asupra cronicilor. Ci de la o \u00eentrebare mai simpl\u0103 \u0219i, poate, mai dificil\u0103: poate cineva r\u0103spunde \u00een locul meu la \u00eentrebarea \u201eCine sunt eu?\u201d.<\/p>\n

Articolul lui Anatol \u021a\u0103ranu, \u201eNa\u021biunea civic\u0103 moldoveneasc\u0103 \u2013 re\u00eencarnarea moldovenismului sovietic antirom\u00e2nesc\u201d<\/em><\/strong><\/a>, publicat de IPN la 20 iulie 2026, ofer\u0103 un bun prilej pentru aceast\u0103 reflec\u021bie. Nu avem \u00een fa\u021b\u0103 o izbucnire polemic\u0103, ci un text coerent, care leag\u0103 identitatea de securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i propune statului un rol activ \u00een corectarea ei. Tocmai de aceea articolul merit\u0103 luat \u00een serios. Nu pentru a-l transforma pe Anatol \u021a\u0103ranu \u00eentr-un adversar personal. El este, mai cur\u00e2nd, autorul unei \u00eentreb\u0103ri pe care o societate democratic\u0103 nu are voie s-o evite: c\u00e2t\u0103 putere poate primi statul asupra con\u0219tiin\u021bei cet\u0103\u021beanului, chiar atunci c\u00e2nd pretinde c\u0103 lucreaz\u0103 \u00een numele adev\u0103rului?<\/p>\n

\u00a0<\/strong>2. C\u00e2nd identitatea devine frontier\u0103 de securitate<\/strong><\/h3>\n

Anatol \u021a\u0103ranu porne\u0219te de la o observa\u021bie adev\u0103rat\u0103: \u00een Republica Moldova, identitatea are efecte politice. Aici, numele pe care omul \u0219i-l d\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna \u00een spa\u021biul familiei \u0219i al culturii. El poate influen\u021ba atitudinea fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia, integrarea european\u0103, Rusia, statalitatea Republicii Moldova \u0219i eventualitatea Unirii.<\/p>\n

Autorul face \u00eens\u0103 un pas mai departe. El sus\u021bine c\u0103 politicile identitare trebuie recunoscute drept parte a \u201earhitecturii de ap\u0103rare a statului\u201d, comparabil\u0103 cu securitatea energetic\u0103 sau rezilien\u021ba informa\u021bional\u0103. Formularea este puternic\u0103. \u0218i tocmai de aceea trebuie privit\u0103 cu pruden\u021b\u0103.<\/p>\n

Odat\u0103 ce identitatea intr\u0103 \u00een vocabularul securit\u0103\u021bii, ea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie doar o experien\u021b\u0103 personal\u0103. Devine un obiect pe care statul \u00eel poate supraveghea, proteja, corecta \u0219i contracara. Cel care se declar\u0103 moldovan nu mai este neap\u0103rat doar un om care se nume\u0219te astfel. Poate deveni o vulnerabilitate. Cel care vorbe\u0219te despre o na\u021biune civic\u0103 moldoveneasc\u0103 nu mai exprim\u0103 doar o concep\u021bie politic\u0103. Poate deveni purt\u0103torul unei nara\u021biuni ostile. Iar dac\u0103 identitatea este linie de front, cine g\u00e2nde\u0219te diferit risc\u0103 s\u0103 fie a\u0219ezat, chiar f\u0103r\u0103 s-o doreasc\u0103, de cealalt\u0103 parte a tran\u0219eelor.<\/p>\n

\"\u0420\u0435\u043d\u0438\u0446\u044d\"<\/p>\n

Securitatea na\u021bional\u0103 este un scop legitim. Dar este \u0219i una dintre formulele prin care puterea \u00ee\u0219i extinde cel mai u\u0219or teritoriul. C\u00e2nd un subiect este declarat problem\u0103 de securitate, apar monitorizarea, combaterea, doctrina oficial\u0103 \u0219i suspiciunea fa\u021b\u0103 de abatere. De aceea trebuie s\u0103 deosebim dou\u0103 lucruri. Statul are dreptul s\u0103 combat\u0103 ingerin\u021ba str\u0103in\u0103, finan\u021barea clandestin\u0103, opera\u021biunile coordonate \u0219i falsurile demonstrabile. Nu are dreptul, \u00eens\u0103, s\u0103 transforme o identitate legal\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103 \u00eentr-un indiciu de neloialitate.<\/p>\n

Un om poate fi moldovan \u0219i european, totodat\u0103. Poate fi rom\u00e2n \u0219i adversar al Unirii. Poate sus\u021bine statalitatea moldoveneasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 spre Moscova. Poate sim\u021bi apropierea culturii rom\u00e2ne f\u0103r\u0103 s\u0103 renun\u021be la numele de moldovan. Via\u021ba oamenilor este mai complicat\u0103 dec\u00e2t h\u0103r\u021bile doctrinare.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>3. C\u00e2nd concluzia intr\u0103 \u00een demonstra\u021bie \u00eenaintea dovezilor<\/strong><\/h3>\n

\u00cen centrul articolului lui Anatol \u021a\u0103ranu se afl\u0103 teza c\u0103 identitatea moldoveneasc\u0103 distinct\u0103 nu ar fi rezultatul unei evolu\u021bii organice, ci al unei \u201einginerii politice deliberate\u201d, ini\u021biate \u00een 1924 \u0219i extinse dup\u0103 1940. Sunt invocate alfabetul, manualele, istoria oficial\u0103, deport\u0103rile, foametea \u0219i distrugerea elitelor.<\/p>\n

Politicile sovietice de separare, rusificare \u0219i reprimare sunt reale. Ele au existat. Au falsificat trecutul \u0219i au \u00eencercat s\u0103 rup\u0103 comunit\u0103\u021bi de propria lor memorie. Dar din existen\u021ba unei politici de manipulare nu rezult\u0103 automat c\u0103 obiectul manipulat a fost inventat \u00een \u00eentregime de manipulator. Un imperiu poate folosi o identitate f\u0103r\u0103 s-o fi creat. Poate lua un nume vechi \u0219i \u00eei poate da o func\u021bie nou\u0103. Poate exagera o deosebire regional\u0103, poate ascunde o continuitate cultural\u0103 \u0219i poate transforma o nuan\u021b\u0103 \u00eentr-un zid.<\/p>\n

A demonstra c\u0103 sovieticii au instrumentalizat moldovenismul nu este acela\u0219i lucru cu a demonstra c\u0103 au produs din nimic \u00eentreaga con\u0219tiin\u021b\u0103 moldoveneasc\u0103. \u00centre folosire \u0219i origine exist\u0103 o distan\u021b\u0103. Articolul trece peste ea prea repede. De aici apare un cerc aproape perfect: identitatea moldoveneasc\u0103 este considerat\u0103 artificial\u0103 fiindc\u0103 ar fi fost creat\u0103 de sovietici. Iar faptul c\u0103 oamenii continu\u0103 s\u0103 se declare moldoveni devine nu o dificultate a tezei, ci dovada eficien\u021bei propagandei sovietice.<\/p>\n

Dac\u0103 cet\u0103\u021beanul se declar\u0103 rom\u00e2n, adev\u0103rul istoric \u00eencepe s\u0103 fie restabilit. Dac\u0103 se declar\u0103 moldovan, propaganda \u00eenc\u0103 lucreaz\u0103. Dac\u0103 statistica sus\u021bine concluzia istoricului, ea este relevant\u0103. Dac\u0103 o contrazice, este efectul \u00eent\u00e2rziat al manipul\u0103rii. O teorie care are dreptate indiferent de r\u0103spunsul realit\u0103\u021bii nu mai risc\u0103 s\u0103 fie infirmat\u0103. Iar o idee care nu poate fi contrazis\u0103 de niciun fapt \u00eenceteaz\u0103 treptat s\u0103 mai fie explica\u021bie. Devine doctrin\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>4. Cuv\u00e2ntul care schimb\u0103 numele metodei<\/strong><\/h3>\n

Punctul decisiv al articolului se afl\u0103 \u00eentr-o fraz\u0103. Anatol \u021a\u0103ranu admite c\u0103, dac\u0103 identitatea moldoveneasc\u0103 distinct\u0103 ar fi autentic\u0103, interven\u021bia statului ar fi nelegitim\u0103, o \u201einginerie invers\u0103\u201d. Dar, fiindc\u0103 el consider\u0103 aceast\u0103 identitate produsul unei inginerii sovietice, interven\u021bia de ast\u0103zi n-ar mai fi manipulare, ci \u201erepara\u021bie\u201d. Statul ar trebui s\u0103 o corecteze \u201ecu instrumente ale aceluia\u0219i tip\u201d: educa\u021bie, memorie institu\u021bional\u0103 \u0219i discurs public.<\/p>\n

Aceasta este fraza care deschide \u00eentreaga problem\u0103. Instrumentele sunt recunoscute. Se schimb\u0103 doar scopul \u0219i numele opera\u021biunii. C\u00e2nd sovieticii folosesc \u0219coala pentru a forma o identitate, este inginerie. C\u00e2nd statul actual folose\u0219te \u0219coala pentru a forma identitatea opus\u0103, este repara\u021bie. C\u00e2nd vechea putere organizeaz\u0103 memoria, este propagand\u0103. C\u00e2nd puterea nou\u0103 organizeaz\u0103 memoria, este restabilirea adev\u0103rului. C\u00e2nd un regim \u00eei spune omului cine este, \u00eel \u00eenstr\u0103ineaz\u0103. C\u00e2nd alt regim \u00eei spune cine este, \u00eel vindec\u0103.<\/p>\n

Dar metoda nu-\u0219i schimb\u0103 natura doar fiindc\u0103 autorul ei \u00ee\u0219i consider\u0103 scopul drept. Toate puterile care au \u00eencercat s\u0103 remodeleze omul au pretins c\u0103 repar\u0103 o nedreptate. Niciuna nu \u0219i-a numit manualele propagand\u0103. Fiecare a vorbit despre adev\u0103r, rena\u0219tere, recuperare sau eliberare.<\/p>\n

De aceea \u00eentrebarea nu poate fi evitat\u0103: dac\u0103 acelea\u0219i instrumente folosite de sovietici pentru a crea o identitate sunt considerate ast\u0103zi legitime pentru a crea identitatea opus\u0103, prin ce criteriu distingem educa\u021bia de ingineria identitar\u0103? R\u0103spunsul implicit este: prin adev\u0103rul urm\u0103rit. Dar cine \u00eel stabile\u0219te? Academia? Ministerul? Guvernul? Majoritatea parlamentar\u0103? Istoricul care scrie manualul? Puterea care stabile\u0219te ce se pred\u0103 \u00een \u0219coli?<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u201erepara\u021bie\u201d nu rezolv\u0103 dificultatea. O interven\u021bie nu devine legitim\u0103 numai fiindc\u0103 cel care o face se consider\u0103 de partea binelui. Mai sunt necesare limite, pluralism, dreptul la alt\u0103 opinie \u0219i libertatea celui asupra c\u0103ruia se intervine. O opera\u021bie nu este justificat\u0103 doar prin convingerea chirurgului c\u0103 pacientul are nevoie de ea. Mai trebuie ca diagnosticul s\u0103 fie sigur, metoda propor\u021bional\u0103, iar pacientul s\u0103-\u0219i dea consim\u021b\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>5. Omul care nu cere s\u0103 fie reparat<\/strong><\/h3>\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem la omul de la recens\u0103m\u00e2nt. Poate fi un b\u0103tr\u00e2n dintr-un sat. O femeie care a muncit dou\u0103zeci de ani \u00een Italia. Un t\u00e2n\u0103r care studiaz\u0103 la Bucure\u0219ti \u0219i revine acas\u0103 de s\u0103rb\u0103tori. La \u00eentrebarea despre identitate r\u0103spunde: \u201eSunt moldovan.\u201d Nu spune c\u0103 rom\u00e2nii \u00eei sunt str\u0103ini. Nu declar\u0103 r\u0103zboi culturii rom\u00e2ne. Nu voteaz\u0103 neap\u0103rat cu un partid prorus. Poate nu cunoa\u0219te nimic despre proiectele sovietice din 1924. Pur \u0219i simplu, a\u0219a se nume\u0219te.<\/p>\n

Ce facem cu r\u0103spunsul s\u0103u? \u00cel \u00eenregistr\u0103m? \u00cel ascult\u0103m? \u00cencerc\u0103m s\u0103-l \u00een\u021belegem? Sau \u00eei explic\u0103m c\u0103 r\u0103spunsul lui este produsul unei opera\u021biuni istorice \u0219i c\u0103 statul are datoria s\u0103-l readuc\u0103 la identitatea adev\u0103rat\u0103? \u00cen a doua variant\u0103, cet\u0103\u021beanul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie autoritatea asupra propriei con\u0219tiin\u021be. Devine purt\u0103torul unui diagnostic. El spune: \u201eSunt moldovan.\u201d Expertul r\u0103spunde: \u201eNu, crezi c\u0103 e\u0219ti moldovan.\u201d Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 propozi\u021bii este \u00eentreaga problem\u0103. Prima \u00eel recunoa\u0219te pe om. A doua \u00eel interpreteaz\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eel face s\u0103 dispar\u0103.<\/p>\n

Statul nu-i interzice formal identitatea. \u00cei transmite doar c\u0103 aceasta este gre\u0219it\u0103, fabricat\u0103 sau insuficient maturizat\u0103. Formal, omul \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 dreptul la opinie. Pierde \u00eens\u0103 autoritatea asupra sensului propriilor cuvinte. Autoidentificarea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie un drept atunci c\u00e2nd statul accept\u0103 numai r\u0103spunsul pe care \u00eel consider\u0103 corect.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>6. Memoria unui popor este mai lung\u0103 dec\u00e2t memoria unui regim<\/strong><\/h3>\n

Exist\u0103 explica\u021bii care par suficiente p\u00e2n\u0103 \u00een clipa \u00een care \u00eencepem s\u0103 contabiliz\u0103m timpul. Uniunea Sovietic\u0103 a disp\u0103rut \u00een 1991. De atunci s-au schimbat simbolurile statului, programele \u0219colare, manualele, orientarea politic\u0103 \u0219i discursul oficial. Au crescut genera\u021bii n\u0103scute dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea URSS. Istoria rom\u00e2nilor a fost predat\u0103 \u00een \u0219coli. Deport\u0103rile \u0219i foametea au revenit \u00een memoria public\u0103. Rom\u00e2nia a devenit principalul sprijin extern al Republicii Moldova \u00een multe domenii. Sute de mii de cet\u0103\u021beni au ob\u021binut cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, identitatea moldoveneasc\u0103 nu a disp\u0103rut. Aceast\u0103 statornicie nu demonstreaz\u0103 singur\u0103 originea ei. Dar pune o \u00eentrebare pe care teoria produsului sovietic trebuie s-o explice: dac\u0103 identitatea era doar propagand\u0103, de ce a supravie\u021buit propagandei?<\/p>\n

Anatol \u021a\u0103ranu avertizeaz\u0103 c\u0103 datele unui recens\u0103m\u00e2nt (\u00eel vom avea \u00een vedere \u0219i pe cel din 2024, \u00een care 77 % din cet\u0103\u021benii Moldovei s-au autoindentificat drept moldoveni, iar aproape 50 % au declarat, c\u0103 vorbesc limba moldoveneasc\u0103) nu trebuie citite f\u0103r\u0103 contextul istoric \u0219i vorbe\u0219te despre efectele r\u0103mase ale ingineriei sovietice. Este adev\u0103rat c\u0103 o statistic\u0103 nu explic\u0103 singur\u0103 omul. Dar nici istoria nu poate anula statistica doar fiindc\u0103 rezultatul este incomod.<\/p>\n

Prin ce mecanism continu\u0103 propaganda s\u0103 produc\u0103 aceea\u0219i identitate dup\u0103 dispari\u021bia statului care a organizat-o? Prin \u0219coal\u0103? Atunci trebuie ar\u0103tat c\u0103 \u0219coala postsovietic\u0103 a perpetuat sistematic aceea\u0219i doctrin\u0103. Prin pres\u0103? Atunci trebuie identificate institu\u021biile \u0219i continuitatea mesajului. Prin familie? Aici explica\u021bia se complic\u0103. Dac\u0103 o identitate este transmis\u0103 de bunici \u0219i p\u0103rin\u021bi, prin pove\u0219ti, obiceiuri, felul de a vorbi \u0219i de a numi locurile, ea nu mai este doar un decret r\u0103mas \u00een aer. Prin comunitate? Dac\u0103 satul, vecin\u0103tatea, memoria local\u0103 \u0219i via\u021ba de zi cu zi p\u0103streaz\u0103 acest nume, avem deja o realitate social\u0103.<\/p>\n

Poate c\u0103 regimul sovietic a influen\u021bat aceast\u0103 identitate. Poate c\u0103 a deformat-o \u0219i a \u00eempins-o \u00eentr-o direc\u021bie antirom\u00e2neasc\u0103. Poate c\u0103 a folosit-o pentru scopurile sale. Dar influen\u021ba nu explic\u0103 totul. O identitate intrat\u0103 \u00een via\u021ba oamenilor nu mai apar\u021bine \u00een \u00eentregime puterii care a \u00eencercat s-o modeleze. Ea este preluat\u0103, schimbat\u0103, golit\u0103 de unele sensuri \u0219i umplut\u0103 cu altele. Uneori, un popor continu\u0103 s\u0103 poarte un nume pe care un regim l-a folosit, dar \u00eei d\u0103 o via\u021b\u0103 pe care regimul n-a prev\u0103zut-o. Statul \u00ee\u0219i schimb\u0103 legile. Poporul \u00ee\u0219i schimb\u0103 mai greu numele.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>7. C\u00e2t timp poate r\u0103m\u00e2ne fals\u0103 o identitate?<\/strong><\/h3>\n

S\u0103 accept\u0103m pentru o clip\u0103 ipoteza cea mai sever\u0103: identitatea moldoveneasc\u0103 modern\u0103 a fost construit\u0103 \u00een \u00eentregime de politica sovietic\u0103. C\u00e2t timp trebuie s\u0103 treac\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o identitate construit\u0103 devine tr\u0103it\u0103? Cincizeci de ani? O sut\u0103? Trei genera\u021bii? Exist\u0103 un termen dup\u0103 care ceea ce a fost c\u00e2ndva impus devine parte din memoria real\u0103 a unei comunit\u0103\u021bi?<\/p>\n

\u00centrebarea nu justific\u0103 propaganda. Ea prive\u0219te natura identit\u0103\u021bii. Nicio identitate modern\u0103 nu a crescut neatins\u0103 de stat. \u0218colile au standardizat limbile. Armatele au creat solidarit\u0103\u021bi. Bisericile \u0219i elitele au organizat memoria. Frontierele au separat comunit\u0103\u021bi. Manualele au ales eroi \u0219i au t\u0103cut asupra altora. Na\u021biunile europene nu au cobor\u00e2t gata formate din cer. Au fost mo\u0219tenite, dar \u0219i educate. Au fost tr\u0103ite, dar \u0219i institu\u021bionalizate. Au fost iubite, dar uneori \u0219i impuse.<\/p>\n

Dac\u0103 simpla interven\u021bie a statului ar face o identitate fals\u0103, foarte pu\u021bine identit\u0103\u021bi ar trece testul. Nu este suficient s\u0103 \u00eentreb\u0103m dac\u0103 puterea a intervenit. Trebuie s\u0103 \u00eentreb\u0103m ce a existat \u00eenainte, ce a r\u0103mas dup\u0103 \u0219i ce \u00eenseamn\u0103 numele pentru oamenii care \u00eel poart\u0103 ast\u0103zi. O identitate poate avea o istorie tulbure \u0219i totu\u0219i s\u0103 fie autentic\u0103 pentru omul care o tr\u0103ie\u0219te. Autenticitatea nu \u00eenseamn\u0103 puritate de laborator.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>8. Recens\u0103m\u00e2ntul nu este examen de istorie<\/strong><\/h3>\n

Recens\u0103m\u00e2ntul este imperfect. \u00centreb\u0103rile pot influen\u021ba r\u0103spunsurile. Cuvinte precum \u201eetnie\u201d, \u201ena\u021bionalitate\u201d, \u201elimb\u0103 matern\u0103\u201d sau \u201eidentitate\u201d pot fi \u00een\u021belese diferit. Dar recens\u0103m\u00e2ntul are o calitate pe care nicio teorie nu o poate \u00eenlocui: \u00eentreab\u0103\u00a0 omul.<\/p>\n

Anatol \u021a\u0103ranu consider\u0103 c\u0103 o lectur\u0103 pur sociologic\u0103 poate transforma efectele propagandei \u00eentr-o legitimitate \u0219tiin\u021bific\u0103. Avertismentul ar fi conving\u0103tor dac\u0103 ar fi \u00eenso\u021bit de demonstrarea mecanismului. Au fost cet\u0103\u021benii constr\u00e2n\u0219i? Au fost \u00eentreb\u0103rile frauduloase? Au fost r\u0103spunsurile modificate? A existat o campanie masiv\u0103 care i-a \u00eempins s\u0103 declare o anumit\u0103 identitate? Dac\u0103 nu putem demonstra asemenea lucruri, r\u0103m\u00e2ne r\u0103spunsul cet\u0103\u021beanului. \u00cel putem cerceta. \u00cel putem pune \u00een context. Nu-l putem anula.<\/p>\n

Altfel ajungem la un joc \u00een care omul are dreptate doar atunci c\u00e2nd confirm\u0103 teoria istoricului. Dac\u0103 spune \u201esunt rom\u00e2n\u201d, a \u00een\u021beles adev\u0103rul. Dac\u0103 spune \u201esunt moldovan\u201d, \u00eenc\u0103 nu s-a eliberat de minciun\u0103. Recens\u0103m\u00e2ntul \u00eenceteaz\u0103 atunci s\u0103 mai m\u0103soare societatea. Devine un examen cu r\u0103spunsul stabilit dinainte.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>9. Adev\u0103rul istoric nu are un singur administrator<\/strong><\/h3>\n

\u00cen articolul lui Anatol \u021a\u0103ranu, \u201eadev\u0103rul istoric\u201d apare ca instan\u021b\u0103 suprem\u0103. Educa\u021bia trebuie pus\u0103 \u00een slujba lui. Diploma\u021bia trebuie s\u0103-l respecte. Statul trebuie s\u0103-l apere. Dar adev\u0103rul istoric nu este o cl\u0103dire cu un singur portar. Cine \u00eel stabile\u0219te? Academia Rom\u00e2n\u0103? Academia de \u0218tiin\u021be a Moldovei? Curtea Constitu\u021bional\u0103? Ministerul Educa\u021biei? Guvernul? O comisie de istorici?<\/p>\n

Autorul invoc\u0103 institu\u021bii academice \u0219i juridice ca repere ale realit\u0103\u021bii istorice \u0219i \u0219tiin\u021bifice. Aceste institu\u021bii au \u00eens\u0103 roluri diferite. Academia cerceteaz\u0103. Curtea interpreteaz\u0103 Constitu\u021bia. Guvernul administreaz\u0103. Parlamentul legifereaz\u0103. Niciuna nu poate decide \u00een locul omului \u00eentreaga semnifica\u021bie a identit\u0103\u021bii sale.<\/p>\n

O hot\u0103r\u00e2re juridic\u0103 poate stabili denumirea oficial\u0103 a limbii. Nu poate stabili ce simte cet\u0103\u021beanul c\u00e2nd spune \u201eacas\u0103\u201d. Un consens istoriografic poate l\u0103muri originea unui eveniment. Nu se transform\u0103 automat \u00eentr-o obliga\u021bie identitar\u0103. Istoricul poate demonstra c\u0103 un regim a falsificat trecutul. Statul poate corecta manualul. Dar \u00eentre corectarea unei informa\u021bii \u0219i corectarea unei identit\u0103\u021bi exist\u0103 o frontier\u0103. Prima prive\u0219te ceea ce omul \u0219tie. A doua prive\u0219te ceea ce omul este.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>10. \u0218coala nu trebuie s\u0103 produc\u0103 un absolvent identitar prestabilit<\/strong><\/h3>\n

Anatol \u021a\u0103ranu afirm\u0103 c\u0103 manualele de istorie \u0219i limb\u0103, fiind instrumentele prin care s-a construit separarea identitar\u0103, pot \u0219i trebuie s\u0103 devin\u0103 instrumentele repara\u021biei. Aici diferen\u021ba dintre educa\u021bie \u0219i remodelare poate fi spus\u0103 simplu.<\/p>\n

Educa\u021bia prezint\u0103 documentele. Remodelarea prezint\u0103 concluzia permis\u0103. Educa\u021bia explic\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1812, 1918, 1940 \u0219i 1991. Remodelarea \u00eei spune elevului ce identitate trebuie s\u0103 rezulte din toate acestea. Educa\u021bia arat\u0103 felul \u00een care regimurile au folosit limba \u0219i istoria. Remodelarea stabile\u0219te ce trebuie s\u0103 simt\u0103 copilul fa\u021b\u0103 de numele primit \u00een familie. Educa\u021bia formeaz\u0103 discern\u0103m\u00e2ntul. Ingineria urm\u0103re\u0219te un produs.<\/p>\n

O \u0219coal\u0103 democratic\u0103 nu trebuie s\u0103 aib\u0103 un absolvent identitar prestabilit. Ea ofer\u0103 suficiente cuno\u0219tin\u021be pentru ca alegerea elevului s\u0103 fie liber\u0103, nu ignorant\u0103. Unii vor ajunge s\u0103 se declare rom\u00e2ni. Al\u021bii vor continua s\u0103 se declare moldoveni. Unii vor considera cele dou\u0103 identit\u0103\u021bi compatibile. Statul poate s\u0103 nu fie mul\u021bumit de toate r\u0103spunsurile. Dar libertatea \u00eencepe tocmai acolo unde puterea accept\u0103 \u0219i r\u0103spunsul care nu-i place.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>11. Geopolitica poate folosi o identitate f\u0103r\u0103 s-o fi n\u0103scut<\/strong><\/h3>\n

Anatol \u021a\u0103ranu arat\u0103 c\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 este interesat\u0103 de promovarea unei identit\u0103\u021bi moldovene\u0219ti distincte, pentru a men\u021bine Republica Moldova \u00eentr-o zon\u0103 geopolitic\u0103 nesigur\u0103. Observa\u021bia este plauzibil\u0103. Rusia exploateaz\u0103 tema identitar\u0103. A f\u0103cut-o \u00een trecut \u0219i o poate face ast\u0103zi. Dar faptul c\u0103 un actor politic folose\u0219te o identitate nu dovede\u0219te c\u0103 a creat-o.<\/p>\n

Marile puteri folosesc religii pe care nu le-au \u00eentemeiat. Folosesc nemul\u021bumiri pe care nu le-au provocat. Folosesc minorit\u0103\u021bi pe care nu le-au inventat. Folosesc conflicte reale \u0219i le m\u0103resc p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd devin arme. Geopolitica este specialist\u0103 \u00een confiscarea lucrurilor care existau \u00eenaintea ei.<\/p>\n

Dac\u0103 Rusia folose\u0219te neutralitatea Republicii Moldova, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice sus\u021bin\u0103tor al neutralit\u0103\u021bii este crea\u021bia Kremlinului. Dac\u0103 folose\u0219te nemul\u021bumirea social\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s\u0103r\u0103cia este inventat\u0103 la Moscova. Dac\u0103 folose\u0219te identitatea moldoveneasc\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare om care o declar\u0103 este produsul unei opera\u021biuni ruse\u0219ti. Confuzia dintre folosire \u0219i origine produce o nedreptate. Cet\u0103\u021beanul nu mai este v\u0103zut ca om. Devine o pies\u0103 geopolitic\u0103. Iar dac\u0103 refuz\u0103 interpretarea, suspiciunea se ad\u00e2nce\u0219te: \u00eenseamn\u0103 c\u0103 propaganda a lucrat bine. O asemenea logic\u0103 poate g\u0103si adversari. Nu poate construi o comunitate.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>12. Na\u021biunea civic\u0103 nu devine sovietic\u0103 prin simpl\u0103 asociere<\/strong><\/h3>\n

Anatol \u021a\u0103ranu prive\u0219te cu ne\u00eencredere formula \u201ena\u021biune civic\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d. El admite legitimitatea cet\u0103\u021beniei comune, dar avertizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 formul\u0103 poate ascunde o identitate etnocultural\u0103 separat\u0103 de rom\u00e2nitate. Riscul abuzului exist\u0103. Orice concept poate deveni ambalaj. Democra\u021bia poate ascunde autoritarism. Securitatea poate ascunde cenzur\u0103. Patriotismul poate ascunde intoleran\u021b\u0103.<\/p>\n

Dar un concept nu poate fi condamnat numai pentru c\u0103 poate fi folosit gre\u0219it. Na\u021biunea civic\u0103 r\u0103spunde unei probleme reale: cum tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un stat oameni cu identit\u0103\u021bi diferite? Republica Moldova este patria mai multor comunit\u0103\u021bi etnice. Aici tr\u0103iesc moldoveni, rom\u00e2ni, g\u0103g\u0103uzi, ucraineni, ru\u0219i, bulgari, romi \u0219i alte comunit\u0103\u021bi. Ce \u00eei une\u0219te politic? Dac\u0103 r\u0103spunsul este exclusiv identitatea etnic\u0103 a majorit\u0103\u021bii, ceilal\u021bi r\u0103m\u00e2n la marginea pove\u0219tii comune.<\/p>\n

Na\u021biunea civic\u0103, \u00een sensul ei firesc, nu cere nim\u0103nui s\u0103 renun\u021be la identitatea proprie. Ea spune c\u0103 statul apar\u021bine tuturor cet\u0103\u021benilor s\u0103i. Poate fi deturnat\u0103? Desigur. Dar deturnarea trebuie demonstrat\u0103 prin fapte: cine folose\u0219te formula, \u00een ce sens, cu ce scop \u0219i prin ce ac\u021biuni \u00eencearc\u0103 s\u0103 suprime identitatea rom\u00e2neasc\u0103? F\u0103r\u0103 aceast\u0103 demonstra\u021bie, suspiciunea ia locul argumentului. Iar orice idee de statalitate moldoveneasc\u0103 poate fi declarat\u0103, prin simpla existen\u021b\u0103, continuarea proiectului sovietic.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>13. Neutralitatea fa\u021b\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103 nu este neutralitate fa\u021b\u0103 de fals<\/strong><\/h3>\n

Anatol \u021a\u0103ranu afirm\u0103 c\u0103 statul nu poate r\u0103m\u00e2ne neutru \u00een domeniul identitar, fiindc\u0103 vidul va fi ocupat de nara\u021biunea Moscovei. Neutralitatea ar deveni o form\u0103 de \u201edezarmare unilateral\u0103\u201d. Dar \u00eentre propagand\u0103 \u0219i pasivitate exist\u0103 o a treia cale.<\/p>\n

Statul poate preda istoria riguros f\u0103r\u0103 s\u0103 prescrie identitatea. Poate deschide arhivele f\u0103r\u0103 s\u0103 deschid\u0103 dosare de con\u0219tiin\u021b\u0103. Poate cerceta deport\u0103rile, foametea \u0219i rusificarea f\u0103r\u0103 s\u0103 declare suspect omul care se nume\u0219te moldovan. Poate combate opera\u021biunile ruse\u0219ti atunci c\u00e2nd exist\u0103 probe de coordonare, finan\u021bare \u0219i minciun\u0103 deliberat\u0103. Poate proteja limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i, simultan, dreptul cet\u0103\u021beanului la autoidentificare.<\/p>\n

Neutralitatea fa\u021b\u0103 de con\u0219tiin\u021ba omului nu oblig\u0103 statul s\u0103 fie neutru fa\u021b\u0103 de adev\u0103rul istoric. El poate spune ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i poate ap\u0103ra adev\u0103rul documentelor. Nu poate \u00eens\u0103 hot\u0103r\u00ee ce identitate trebuie s\u0103 se nasc\u0103 din \u00eent\u00e2lnirea fiec\u0103rui om cu acel adev\u0103r. Din acel punct, educa\u021bia se termin\u0103 \u0219i \u00eencepe ingineria con\u0219tiin\u021bei.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>14. O repara\u021bie f\u0103r\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2nt<\/strong><\/h3>\n

\u201eRepara\u021bia\u201d este un cuv\u00e2nt lini\u0219titor. Sugereaz\u0103 c\u0103 ceva a fost stricat \u0219i readus la forma sa fireasc\u0103. Dar orice repara\u021bie presupune un beneficiar care o dore\u0219te. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 omul nu se consider\u0103 defect? Dac\u0103 nu \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te identitatea moldoveneasc\u0103 drept ran\u0103? Dac\u0103 nu cere s\u0103 fie vindecat? Poate statul s\u0103 repare con\u0219tiin\u021ba unui om \u00eempotriva voin\u021bei lui?<\/p>\n

Puterea va spune c\u0103 nu constr\u00e2nge pe nimeni. Doar schimb\u0103 manualele, organizeaz\u0103 memoria, monitorizeaz\u0103 nara\u021biunile \u0219i men\u021bine un discurs public coerent. Dar constr\u00e2ngerea nu \u00eencepe \u00eentotdeauna cu poli\u021bistul. Uneori \u00eencepe cu elevul care afl\u0103 c\u0103 numele folosit de familia lui este fals sau ru\u0219inos. Cu func\u021bionarul care \u00een\u021belege c\u0103 o identitate este considerat\u0103 mai loial\u0103 dec\u00e2t alta. Cu jurnalistul care descoper\u0103 c\u0103 o opinie legal\u0103 este tratat\u0103 drept vulnerabilitate de securitate. Cu omul care are \u00een continuare dreptul de a se numi moldovan, dar numai cu sentimentul c\u0103 statul \u00eel prive\u0219te ca pe o eroare \u00eenc\u0103 necorectat\u0103.<\/p>\n

Cea mai eficient\u0103 constr\u00e2ngere nu este aceea care interzice un drept, ci aceea care \u00eel las\u0103 \u00een lege \u0219i \u00eel descurajeaz\u0103 \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>15. A \u00een\u021belege \u00eenainte de a corecta<\/strong><\/h3>\n

Aici se afl\u0103 diferen\u021ba esen\u021bial\u0103. Anatol \u021a\u0103ranu porne\u0219te de la ideea c\u0103 identitatea trebuie corectat\u0103. Eu cred c\u0103 ea trebuie mai \u00eent\u00e2i \u00een\u021beleas\u0103.<\/p>\n

A corecta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 verdictul este deja cunoscut. A \u00een\u021belege \u00eenseamn\u0103 s\u0103 admi\u021bi c\u0103 realitatea poate fi mai complicat\u0103 dec\u00e2t verdictul.A corecta presupune c\u0103 r\u0103spunsul este deja cunoscut. A \u00een\u021belege admite c\u0103 r\u0103spunsul trebuie \u00eenc\u0103 descoperit. Prima prive\u0219te identitatea ca pe o eroare care trebuie \u00eendreptat\u0103. A doua o prive\u0219te ca pe istoria unei vie\u021bi, care trebuie mai \u00eent\u00e2i ascultat\u0103 \u00eenainte de a fi judecat\u0103.<\/p>\n

Identitatea nu este doar o propozi\u021bie despre trecut. Este casa \u00een care ai crescut, cimitirul \u00een care \u00ee\u021bi dorm bunicii, graiul pe care l-ai auzit de copil, numele locurilor,\u00a0 pove\u0219tile \u0219i istorioarele cu care ai crescut. Este memoria pe care o tr\u0103ie\u0219ti \u00eenainte de a \u00eencepe s\u0103 o explici. Istoricul poate ar\u0103ta c\u0103 toate acestea au fost manipulate. Nu poate concluziona de aici c\u0103 ele nu mai sunt tr\u0103ite.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>16. Libertatea \u00eencepe cu r\u0103spunsul care nu-i place puterii<\/strong><\/h3>\n

S\u0103 admitem, pentru o clip\u0103, o parte \u00eensemnat\u0103 din teza lui Anatol \u021a\u0103ranu. S\u0103 admitem c\u0103 istoria majorit\u0103\u021bii popula\u021biei dintre Prut \u0219i Nistru este parte a istoriei rom\u00e2ne\u0219ti. C\u0103 limba este rom\u00e2n\u0103. C\u0103 regimul sovietic a construit deliberat o separare \u0219i a folosit-o \u00eempotriva Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Chiar accept\u00e2nd toate acestea, \u00eentrebarea principal\u0103 r\u0103m\u00e2ne: are statul dreptul s\u0103 transforme adev\u0103rul istoric \u00eentr-o identitate obligatorie? Poate spune cet\u0103\u021beanului: \u201eE\u0219ti liber s\u0103 te nume\u0219ti cum dore\u0219ti, dar numai una dintre alegeri este autentic\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i loial\u0103\u201d? Aceasta ar fi o libertate foarte \u00eengust\u0103. Libertatea nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statul \u00eemi permite s\u0103 aleg r\u0103spunsul pe care \u00eel prefer\u0103. \u00censeamn\u0103 c\u0103 \u00eemi respect\u0103 \u0219i r\u0103spunsul care \u00eel incomodeaz\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, o putere poate decide c\u0103 identitatea moldoveneasc\u0103 trebuie corectat\u0103 \u00een numele adev\u0103rului rom\u00e2nesc. M\u00e2ine, o alt\u0103 putere poate decide c\u0103 identitatea rom\u00e2neasc\u0103 trebuie corectat\u0103 \u00een numele statalit\u0103\u021bii moldovene\u0219ti. Instrumentele vor fi deja preg\u0103tite: manualele, memoria institu\u021bional\u0103, discursul public, monitorizarea nara\u021biunilor. Se va schimba numai adev\u0103rul oficial. De aceea limitele puterii nu se construiesc pentru guvernarea bun\u0103 pe care credem c\u0103 o avem ast\u0103zi. Se construiesc pentru guvernarea rea care poate veni m\u00e2ine.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>17. Statul poate p\u0103stra memoria. Nu trebuie s\u0103-i devin\u0103 proprietar<\/strong><\/h3>\n

Statul are dreptul \u0219i obliga\u021bia s\u0103 apere teritoriul, institu\u021biile \u0219i libert\u0103\u021bile. S\u0103 p\u0103streze memoria crimelor. S\u0103 deschid\u0103 arhivele. S\u0103 corecteze falsurile din manuale. S\u0103 protejeze limbile, pe care le crede importante. S\u0103 combat\u0103 ingerin\u021bele str\u0103ine.<\/p>\n

Dar nu toate lucrurile importante trebuie administrate de stat. Con\u0219tiin\u021ba este unul dintre ele. Statul poate crea condi\u021biile \u00een care omul afl\u0103 adev\u0103rul. Nu trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 rezultatul interior al \u00eent\u00e2lnirii omului cu acel adev\u0103r. Poate spune copilului ce au fost deport\u0103rile. Nu trebuie s\u0103-i spun\u0103 ce identitate este obligat s\u0103 deduc\u0103 din ele. Poate explica politica sovietic\u0103 fa\u021b\u0103 de limb\u0103. Nu trebuie s\u0103 prescrie sentimentul cu care omul \u00ee\u0219i nume\u0219te limba acas\u0103. Poate ar\u0103ta leg\u0103tura profund\u0103 cu Rom\u00e2nia. Nu trebuie s\u0103 transforme aceast\u0103 apropiere \u00eentr-un test al autenticit\u0103\u021bii umane. Statul poate p\u0103stra memoria. Nu trebuie s\u0103-i devin\u0103 proprietar.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>18. Cine r\u0103spunde, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103?<\/strong><\/h3>\n

Meritul articolului lui Anatol \u021a\u0103ranu este c\u0103 spune limpede ceea ce al\u021bii las\u0103 doar s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103: identitatea este o miz\u0103 politic\u0103, iar statul ar trebui s\u0103 intervin\u0103 pentru a o corecta. Tocmai aceast\u0103 claritate ne las\u0103 s\u0103 vedem pericolul. Nu inten\u021bia istoricului este problema. Nu patriotismul lui. Nu rela\u021bia lui cu Rom\u00e2nia sau pozi\u021bia fa\u021b\u0103 de Rusia. Problema este limita. Unde se opre\u0219te dreptul statului de a educa \u0219i unde \u00eencepe preten\u021bia lui de a decide cine sunt cet\u0103\u021benii? C\u00e2nd manualul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 transmit\u0103 cunoa\u0219tere \u0219i \u00eencepe s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un rezultat identitar? C\u00e2nd protejarea securit\u0103\u021bii devine supravegherea con\u0219tiin\u021bei? C\u00e2nd repara\u021bia trecutului se transform\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 inginerie?<\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 \u00eenchidem aceste \u00eentreb\u0103ri printr-un verdict gr\u0103bit. Poate c\u0103 tocmai refuzul r\u0103spunsurilor prea simple este \u00eenceputul unei societ\u0103\u021bi mature.<\/p>\n

Istoria are dreptul s\u0103 cerceteze identit\u0103\u021bile. \u0218tiin\u021ba are dreptul s\u0103 le explice. Presa are dreptul s\u0103 le discute. Cet\u0103\u021beanul are dreptul s\u0103 \u0219i le asume. Numai statul trebuie s\u0103 fie foarte atent c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 cread\u0103 c\u0103 le poate decide. Pentru c\u0103, din clipa \u00een care puterea r\u0103spunde \u00een locul omului la \u00eentrebarea \u201eCine sunt eu?\u201d, problema nu mai este identitatea moldoveneasc\u0103 sau rom\u00e2neasc\u0103. Problema este libertatea.<\/p>\n

Omul de la recens\u0103m\u00e2nt r\u0103m\u00e2ne \u00een fa\u021ba \u00eentreb\u0103rii: \u201eCine sunte\u021bi?\u201d El r\u0103spunde. Iar \u00eenainte de a-i corecta r\u0103spunsul, statul ar trebui s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103-l asculte. Memoria unui popor este mai lung\u0103 dec\u00e2t memoria unui stat. Libertatea unui om \u00eencepe acolo unde statul renun\u021b\u0103 s\u0103-i scrie \u00een locul lui biografia.<\/p>\n

Valeriu Reni\u021b\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

*Despre identitate, memorie \u0219i ispita statului de a corecta omul \u00a01. \u00centrebarea scurt\u0103 de la recens\u0103m\u00e2nt La recens\u0103m\u00e2nt, \u00eentrebarea este scurt\u0103: \u201eCine…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":40543,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Cine are dreptul s\u0103-mi spun\u0103 cine sunt? - traditia.md","description":"*Despre identitate, memorie \u0219i ispita statului de a corecta omul \u00a0 1. \u00centrebarea scurt\u0103 de la recens\u0103m\u00e2nt La recens\u0103m\u00e2nt, \u00eentrebarea este scurt\u0103: \u201eCine sunte\u021bi?"},"footnotes":""},"categories":[44,45,38,1727],"tags":[],"class_list":["post-40548","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","category-bloguri","category-stiri","category-valeriu-renita-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40548"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40549,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40548\/revisions\/40549"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40543"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}