{"id":39789,"date":"2026-05-22T15:54:20","date_gmt":"2026-05-22T12:54:20","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=39789"},"modified":"2026-05-22T15:55:39","modified_gmt":"2026-05-22T12:55:39","slug":"valeriu-renita-cand-libertatea-altuia-incepe-sa-fie-tratata-ca-o-eroare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/valeriu-renita-cand-libertatea-altuia-incepe-sa-fie-tratata-ca-o-eroare\/","title":{"rendered":"Valeriu Reni\u021b\u0103: C\u00e2nd libertatea altuia \u00eencepe s\u0103 fie tratat\u0103 ca o eroare"},"content":{"rendered":"

Scandalul provocat de \u201eEurovision\u201d a reaprins \u00een Republica Moldova o discu\u021bie mult mai veche \u0219i mai profund\u0103 dec\u00e2t un simplu concurs muzical: discu\u021bia despre criza identit\u0103\u021bii na\u021bionale, despre fragilitatea statalit\u0103\u021bii moldovene\u0219ti \u0219i despre tensiunile geopolitice generate de perspectiva unirii cu Rom\u00e2nia. <\/strong>\u00cen acest context se \u00eenscrie \u0219i <\/strong>articolul<\/strong><\/a> lui Mihai Gribincea, \u201eEurovisionul de la Viena \u0219i geopolitica \u00abMoldovei distincte\u00bb\u201d (Podul, 18 mai 2026).<\/strong><\/span><\/p>\n

Mai jos \u00eencerc o scurt\u0103 dezbatere a unor teze formulate de autor. Unele concluzii ale articolului merit\u0103 discutate mai atent, mai ales acolo unde critica moldovenismului risc\u0103 s\u0103 ating\u0103 indirect \u00eens\u0103\u0219i legitimitatea dreptului moldovenilor la autodeterminare politic\u0103 \u2013 drept recunoscut tuturor na\u021biunilor moderne prin principiile \u0219i documentele interna\u021bionale care stau la baza actualei ordini europene.<\/p>\n

Greu, prin defini\u021bie, s\u0103 intri fie \u0219i \u00eentr-o polemic\u0103 moderat\u0103 cu un doctor \u00een istorie. Nici faptul c\u0103 pe Mihai Gribincea \u00eel cunosc de foarte mult timp, c\u0103 am ie\u0219it din aceea\u0219i \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 social\u0103 a sudului Moldovei, c\u0103 am trecut \u2013 \u00een ani diferi\u021bi \u2013 prin aceea\u0219i \u0219coal\u0103 \u0219i c\u0103 ne leag\u0103 sate apropiate, oameni \u0219i poate chiar anumite reflexe de destin, nu-mi ofer\u0103 vreun avantaj \u00eentr-o discu\u021bie despre rom\u00e2nism \u0219i moldovenism. Poate chiar dimpotriv\u0103. Cu c\u00e2t apropierea omeneasc\u0103 este mai fireasc\u0103, cu at\u00e2t desp\u0103r\u021birea de pe baricadele ideologice devine mai vizibil\u0103.<\/p>\n

Din capul locului \u00eens\u0103 \u021bin s\u0103-mi exprim respectul pentru un om venit din p\u0103r\u021bile noastre care a reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 printr-o carier\u0103 diplomatic\u0103 solid\u0103 \u0219i printr-un parcurs intelectual ce merit\u0103 aten\u021bie. Tocmai de aceea articolul s\u0103u trebuie discutat serios, nu expediat prin reflexe propagandistice de o parte sau de alta.<\/p>\n

Articolul are for\u021b\u0103 polemic\u0103 \u0219i un fir logic coerent \u00een interiorul propriei paradigme unioniste, dar tocmai aici apar \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bile sale cele mai serioase atunci c\u00e2nd este raportat la dreptul modern al na\u021biunilor la autodeterminare \u0219i la principiile juridice interna\u021bionale.<\/p>\n

Prima vulnerabilitate major\u0103 este confuzia dintre identitate cultural\u0103 \u0219i legitimitate politic\u0103. Textul porne\u0219te de la premisa \u2013 discutabil\u0103 tocmai prin caracterul prea categoric al concluziilor pe care le genereaz\u0103 \u2013 c\u0103 existen\u021ba aceleia\u0219i limbi (pe care eu continui s-o numesc moldoveneasc\u0103, iar Mihai Gribincea \u2013 rom\u00e2n\u0103), a aceleia\u0219i culturi \u0219i a unui fond istoric comun ar invalida aproape automat dreptul Republicii Moldova de a exista ca na\u021biune politic\u0103 distinct\u0103. Dar dreptul interna\u021bional modern nu func\u021bioneaz\u0103 astfel. Exist\u0103 numeroase exemple de state care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceea\u0219i limb\u0103 \u0219i aceea\u0219i matrice cultural\u0103 f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 le anuleze suveranitatea: Austria \u0219i Germania, SUA \u0219i Marea Britanie, statele arabe, America Latin\u0103 hispanofon\u0103 etc. O na\u021biune civic\u0103 nu este anulat\u0103 juridic de proximitatea cultural\u0103 cu alta.<\/p>\n

A doua problem\u0103 conceptual\u0103 este tendin\u021ba de a trata identitatea moldoveneasc\u0103 exclusiv ca produs artificial al ingineriei ruse\u0219ti \u0219i sovietice. Problema aici este c\u0103 articolul reduce aproape complet experien\u021ba istoric\u0103 a moldovenilor dintre Prut \u0219i Nistru la un simplu rezultat al manipul\u0103rii imperiale. Dar chiar \u0219i identit\u0103\u021bile construite sau accelerate istoric cap\u0103t\u0103 legitimitate dac\u0103 sunt asumate de o popula\u021bie real\u0103 \u00een timp. Aproape toate na\u021biunile moderne europene sunt, \u00eentr-un anumit sens, construc\u021bii istorice \u0219i politice. Inclusiv na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 a fost consolidat\u0103 prin \u0219coal\u0103, administra\u021bie, pres\u0103, mitologie istoric\u0103 \u0219i centralizare statal\u0103 \u00een secolul al XIX-lea.<\/p>\n

A treia dificultate a textului \u021bine de raportarea insuficient\u0103 la principiul autodetermin\u0103rii. Articolul sugereaz\u0103 implicit c\u0103 moldovenii care sus\u021bin existen\u021ba Republicii Moldova ca stat distinct ar fi fie victime ale propagandei, fie expresia unei \u201eanomalii geopolitice\u201d. Aici apare problema fundamental\u0103: dac\u0103 accep\u021bi principiul autodetermin\u0103rii pentru rom\u00e2nii basarabeni \u00een raport cu URSS, trebuie s\u0103 accep\u021bi \u0219i dreptul cet\u0103\u021benilor Republicii Moldova de a decide democratic dac\u0103 vor sau nu reunificarea cu Rom\u00e2nia. \u00cen dreptul interna\u021bional contemporan, voin\u021ba politic\u0103 actual\u0103 a popula\u021biei conteaz\u0103 mai mult dec\u00e2t genealogia istoric\u0103 a identit\u0103\u021bii.<\/p>\n

O alt\u0103 limit\u0103 a articolului este c\u0103 transform\u0103 aproape orice manifestare de statalitate moldoveneasc\u0103 \u00eentr-un simptom suspect. Eurovisionul, votul juriului, accentul pe \u201eMoldova\u201d, promovarea simbolurilor locale \u2013 toate sunt interpretate aproape automat ca reflexe ale unei strategii antiunioniste. Dar un stat are dreptul legitim de a-\u0219i cultiva propria identitate civic\u0103 \u0219i simbolic\u0103 f\u0103r\u0103 ca asta s\u0103 \u00eensemne negarea r\u0103d\u0103cinilor culturale comune cu alte state. Altfel spus: existen\u021ba unei identit\u0103\u021bi moldovene\u0219ti civice nu anuleaz\u0103 automat rom\u00e2nitatea cultural\u0103.<\/p>\n

Mai exist\u0103 \u0219i o fragilitate metodologic\u0103 important\u0103: articolul opereaz\u0103 mult cu inferen\u021be psihologice \u0219i geopolitice, dar pu\u021bin cu criterii juridice \u0219i sociologice clare. De exemplu, faptul c\u0103 publicul a dat 12 puncte Rom\u00e2niei, iar juriul doar 3, este prezentat drept dovad\u0103 a existen\u021bei a \u201edou\u0103 Basarabii\u201d. Dar, dintr-un punct de vedere analitic, un vot muzical nu poate sus\u021bine singur concluzii at\u00e2t de ample despre legitimitatea unei identit\u0103\u021bi na\u021bionale sau despre orientarea istoric\u0103 a unei societ\u0103\u021bi.<\/p>\n

O alt\u0103 dificultate de fond este tonul uneori totalizant. Formul\u0103ri precum \u201emecanisme identitare n\u0103scute \u00een urma raptului imperial din 1812\u201d sau ideea c\u0103 statalitatea moldoveneasc\u0103 actual\u0103 continu\u0103 direct proiectul sovietic tind s\u0103 ignore faptul c\u0103 Republica Moldova a fost recunoscut\u0103 interna\u021bional \u00een 1991 prin principiul autodetermin\u0103rii \u0219i prin recunoa\u0219terea ONU. Or, odat\u0103 recunoscut un stat, popula\u021bia sa dob\u00e2nde\u0219te toate drepturile colective \u0219i individuale prev\u0103zute de Carta ONU, Actul Final de la Helsinki \u0219i Pactele interna\u021bionale privind drepturile civile \u0219i politice.<\/p>\n

\u00cen fond, cea mai mare contradic\u021bie conceptual\u0103 a textului este c\u0103 acesta critic\u0103 moldovenismul pentru c\u0103 ar nega rom\u00e2nitatea basarabenilor, dar risc\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 nege legitimitatea unei op\u021biuni moldovene\u0219ti distincte, chiar dac\u0103 aceasta este exprimat\u0103 democratic de majoritatea popula\u021biei Republicii Moldova.<\/p>\n

Iar aici apare o contradic\u021bie delicat\u0103: dac\u0103 libertatea na\u021bional\u0103 este un principiu autentic, atunci ea trebuie acceptat\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd produce rezultate care nu convin nici unionismului, nici moldovenismului.<\/p>\n

Valeriu Reni\u021b\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scandalul provocat de \u201eEurovision\u201d a reaprins \u00een Republica Moldova o discu\u021bie mult mai veche \u0219i mai profund\u0103 dec\u00e2t un simplu concurs muzical:…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":39361,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Valeriu Reni\u021b\u0103: C\u00e2nd libertatea altuia \u00eencepe s\u0103 fie tratat\u0103 ca o eroare - traditia.md","description":"Scandalul provocat de \u201eEurovision\u201d a reaprins \u00een Republica Moldova o discu\u021bie mult mai veche \u0219i mai profund\u0103 dec\u00e2t un simplu concurs muzical: discu\u021bia despre cr"},"footnotes":""},"categories":[44,45,38,1727],"tags":[],"class_list":["post-39789","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","category-bloguri","category-stiri","category-valeriu-renita-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39789"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39789\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39790,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39789\/revisions\/39790"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39361"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}