{"id":39483,"date":"2026-05-04T14:28:33","date_gmt":"2026-05-04T11:28:33","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=39483"},"modified":"2026-05-04T14:35:51","modified_gmt":"2026-05-04T11:35:51","slug":"cine-va-acoperi-cheltuielile-pentru-renasterea-bisericilor-moldovenesti-in-cazul-transmiterii-lor-catre-stat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/cine-va-acoperi-cheltuielile-pentru-renasterea-bisericilor-moldovenesti-in-cazul-transmiterii-lor-catre-stat\/","title":{"rendered":"Cine va acoperi cheltuielile pentru rena\u0219terea bisericilor moldovene\u0219ti \u00een cazul transmiterii lor c\u0103tre stat?"},"content":{"rendered":"

\u00cen Moldova, problemele legate de religie nu se limiteaz\u0103 niciodat\u0103 doar la credin\u021b\u0103 \u2014 aceasta este \u00eentotdeauna o \u00eempletire de geopolitic\u0103, con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i, dup\u0103 cum vedem \u00een acest caz, resurse materiale uria\u0219e. C\u00eend vorbim despre 800 de biserici, nu ne referim doar la pere\u021bi. Este vorba de sute de istorii despre cum comunit\u0103\u021bile rurale din anii ’90, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei \u0219i al sutelor de credincio\u0219i (boga\u021bi \u0219i mai pu\u021bin boga\u021bi), tr\u0103ind \u00een cea mai profund\u0103 s\u0103r\u0103cie, au dat tot ce aveau pentru ca clopotele s\u0103 bat\u0103 din nou \u00een satul lor.<\/strong><\/span><\/p>\n

Confiscarea legal\u0103 a acestor obiective f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de aceste investi\u021bii nu este deloc doar o procedur\u0103 birocratic\u0103, ci o poten\u021bial\u0103 explozie social\u0103. Dar \u0219ti\u021bi ce este cel mai ironic? Statul, revendic\u00eend drepturile de proprietate asupra acestor monumente arhitecturale, uit\u0103 adesea c\u0103 anume statutul de proprietate de stat din perioada sovietic\u0103 le-a adus \u00een stare de ruin\u0103. A-\u021bi \u00eentoarce un bun ridicat din ruine dup\u0103 treizeci de ani de munc\u0103 din partea altora este o mi\u0219care care necesit\u0103 justific\u0103ri juridice \u0219i etice foarte serioase.<\/p>\n

Pentru a \u00een\u021belege amploarea evenimentelor, trebuie s\u0103 ne amintim ce anume au primit preo\u021bii \u0219i credincio\u0219ii din partea statului \u00een urm\u0103 cu trei decenii. A fost o mo\u0219tenire \u00een ruine. Dup\u0103 decenii de ateism statal, m\u0103n\u0103stirile \u0219i bisericile ofereau o priveli\u0219te trist\u0103. Majoritatea dintre ele erau pe jum\u0103tate d\u0103r\u00eemate, f\u0103r\u0103 cupole, f\u0103r\u0103 picturi interioare \u0219i comunica\u021bii elementare.<\/p>\n

S\u0103 arunc\u0103m o privire asupra celor mai importante obiective turistice, considerate ast\u0103zi bijuteriile Moldovei. M\u0103n\u0103stirea Curchi: este greu de crezut, dar aceast\u0103 capodoper\u0103 arhitectural\u0103 a ren\u0103scut din ruine \u0219i cl\u0103diri care erau folosite ca spital de psihiatrie, cupola bisericii principale av\u00eend, la momentul transmiterii, o gaur\u0103 uria\u0219\u0103 provocat\u0103 de o bomb\u0103, \u00eenc\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. M\u0103n\u0103stirea C\u0103priana \u2013 aici am v\u0103zut un parteneriat de amploare \u00eentre stat \u0219i biseric\u0103 de la \u00eenceputul anilor 2000, dar fundamentul acestei rena\u0219teri a fost pus de donatorii voluntari, precum \u0219i de rug\u0103ciunile \u0219i munca celor care au venit pe ruinele de atunci. Chi\u021bcani, Saharna, \u021a\u00eepova \u2014 la \u00eenceputul anilor ’90, aceste m\u0103n\u0103stiri nu aveau acoperi\u0219uri, altarele fuseser\u0103 jefuite, iar locurile sfinte au fost folosite timp de decenii ca depozite de substan\u021be chimice toxice, silozuri de cereale sau cluburi s\u0103te\u0219ti. La m\u0103n\u0103stirea H\u00eencu au fost restaurate bisericile pe jum\u0103tate d\u0103r\u00eemate, iar din fondurile donatorilor a fost construit\u0103 de la zero una dintre cele mai mari biserici din Moldova. Lista m\u0103n\u0103stirilor \u0219i bisericilor ridicate din ruine \u0219i restabilite \u00een totalitate se apropie tocmai de cifra de 800, men\u021bionat\u0103 de ministrul Culturii.<\/p>\n

Astfel, faptul istoric este incontestabil: statul nu a transferat bisericii propriet\u0103\u021bi imobiliare neprofitabile, ci obliga\u021bii extrem de grele legate de restaurare. Din punctul de vedere al dreptului patrimonial, a fost vorba de transferul unor obiective aflate \u00eentr-o stare de uzur\u0103 avansat\u0103, care ajungea la 90-100%.Ini\u021biativa privind re\u00eentoarcerea a 800 de biserici istorice \u00een proprietatea statului, anun\u021bat\u0103 de ministrul Culturii \u2013 care, evident, este enoria\u0219 al Bisericii Rom\u00e2ne, \u00een interesul c\u0103reia a fost realizat\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 \u00eencurc\u0103tur\u0103 \u2013, pune \u00een fa\u021ba societ\u0103\u021bii o \u00eentrebare complicat\u0103. \u00cen ce stare au fost transmise Bisericii aceste cl\u0103diri cu 25-35 de ani \u00een urm\u0103? Aici problema propriet\u0103\u021bii nu este doar de natur\u0103 juridic\u0103; este vorba de un activ financiar colosal, creat de m\u00eeinile enoria\u0219ilor \u0219i ale donatorilor. Este oare just\u0103 restituirea f\u0103r\u0103 o compensare just\u0103 a ceea ce a fost, de fapt, reconstruit? Aici se poate crea un precedent periculos, \u00een care litera unei legi elaborate \u00een grab\u0103, \u00een condi\u021biile unui conflict acut de interese al cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni care ocup\u0103 func\u021bii \u00eenalte \u00een stat \u0219i constituie majoritatea parlamentar\u0103, intr\u0103 \u00een contradic\u021bie acut\u0103 cu spiritul drept\u0103\u021bii, cu pozi\u021bia majorit\u0103\u021bii cet\u0103\u021benilor \u0219i cu adev\u0103rul istoric.<\/p>\n

Mo\u0219tenire \u00een ruine<\/strong><\/h4>\n

\u00cencercarea de a evalua investi\u021biile include nu doar dona\u021biile directe ale mecena\u021bilor \u0219i fondurile Mitropoliei Moldovei, dar \u0219i munca voluntar\u0103 de-a lungul anilor a mii de enoria\u0219i. Dac\u0103 compar\u0103m valoarea estimativ\u0103 a ruinelor din anii 1990 cu valoarea de pia\u021b\u0103 a complexelor restaurate ast\u0103zi, diferen\u021ba se ridic\u0103 la multe miliarde de lei.<\/p>\n

Orice expert evaluator independent va confirma c\u0103 investi\u021biile de capital \u2013 funda\u021bii noi, consolidarea pere\u021bilor, restaurarea sau refacerea picturilor unice, \u00eenlocuirea acoperi\u0219ului \u0219i instalarea re\u021belelor moderne de comunica\u021bi \u2013 dep\u0103\u0219esc de multe ori valoarea acelor \u201epere\u021bi goi\u201d primi\u021bi de la stat. De fapt, avem de-a face cu crearea unei noi valori pe baza vechii structuri, precum \u0219i a noilor obiective construite pe teritoriul m\u0103n\u0103stirilor \u0219i al bisericilor \u00een ultimele decenii. A ignora aceast\u0103 contribu\u021bie \u00een momentul schimb\u0103rii regimului de proprietate \u00eenseamn\u0103 a intra \u00eentr-un conflict deschis cu logica dreptului civil.<\/p>\n

\u201eVom primi opt sute de Dereneu\u2026\u201d<\/strong><\/h4>\n

\"\u041e\u043f\u0440\u043e\u0441<\/p>\n

Publicistul, politologul \u0219i redactorul portalului \u201eTradi\u021bia\u201d, Victor Josu, a subliniat \u00eentr-un interviu acordat unui post de televiziune moldovenesc c\u0103 acest caz juridic a fost provocat \u00een mare m\u0103sur\u0103 de o confuzie de no\u021biuni.<\/p>\n

\u201dDe fapt, bisericile \u0219i m\u0103n\u0103stirile au fost tot timpul proprietatea statului. Pur \u0219i simplu s-a \u00eent\u00eemplat ca, \u00een 2003, Ministerul Culturii s\u0103 \u00eencheie un contract privind transferul \u00een folosin\u021b\u0103 c\u0103tre Biserica Ortodox\u0103 din Moldova, adic\u0103 Mitropolia canonic\u0103 de Chi\u0219in\u0103u \u0219i Moldova, a cl\u0103dirilor bisericilor care au statutul de monumente istorice. Dar era vorba anume de folosin\u021b\u0103. Ele au r\u0103mas \u00een tot acest timp \u0219i r\u0103m\u00een p\u00een\u0103 \u00een prezent \u00een proprietatea statului \u2014 acesta este un aspect fundamental. Se pare c\u0103 ministrul a confundat pur \u0219i simplu dreptul de proprietate cu dreptul de folosin\u021b\u0103\u201d, explic\u0103 Josu.<\/p>\n

Dup\u0103 cum relateaz\u0103 \u00een continuare jurnalistul, \u00een aprilie 2023, Curtea de Apel Chi\u0219in\u0103u, \u00een urma ac\u021biunii intentate de Mitropolia Basarabiei \u2013 ac\u021biune care a fost trimis\u0103 de-a lungul mai multor ani de la o instan\u021b\u0103 la alta \u0219i a fost respins\u0103 de fiecare dat\u0103 \u2013, a anulat totu\u0219i respectivul contract. Cu toate acestea, litigiul continu\u0103 \u0219i, potrivit informa\u021biilor sale, cazul se afl\u0103 \u00een prezent pe rol la Curtea Suprem\u0103 de Justi\u021bie, a\u0219a c\u0103 se a\u0219teapt\u0103 verdictul final. Dac\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u021bie va men\u021bine \u00een vigoare decizia Cur\u021bii de Apel, Mitropolia Moldovei \u00ee\u0219i va pierde dreptul de a folosi aceste cl\u0103diri istorice.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, este important s\u0103 \u00een\u021belegem c\u00eeteva aspecte cheie, subliniaz\u0103 Victor Josu.<\/p>\n

\"\u0416\u043e\u0441\u0443\"\u201d\u00cen primul r\u00eend, de la \u00eenceputul anilor ’90, c\u00eend RSSM a fost \u00eenlocuit\u0103 de statul independent Republica Moldova, toate aceste cl\u0103diri au trecut prin mo\u0219tenire \u00een proprietatea acesteia. P\u00een\u0103 la instaurarea puterii sovietice pe teritoriul nostru, ele erau proprietate a Bisericii. Apoi, puterea sovietic\u0103 le-a expropriat \u0219i na\u021bionalizat, transform\u00eendu-le \u00een proprietate de stat.<\/p>\n

Aceast\u0103 situa\u021bie se men\u021bine \u0219i \u00een prezent. \u00cen mod normal, dac\u0103 statul nostru actual, care se autointituleaz\u0103 democratic \u0219i de drept, ar fi urm\u0103rit restabilirea drept\u0103\u021bii istorice, ar fi adoptat de mult o lege privind re\u00eentoarcerea acestor l\u0103ca\u0219e de cult \u00een proprietatea Bisericii. Cu toate acestea, acest lucru nu s-a \u00eent\u00eemplat\u201d, spune cu regret publicistul.<\/p>\n

\u201dAcum, dup\u0103 ce, \u00een urma unei hot\u0103r\u00eeri a Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, a fost \u00eenregistrat\u0103 oficial organiza\u021bia schismatic\u0103 \u201eMitropolia Basarabiei\u201d, aceasta a formulat, la r\u00eendul s\u0103u, preten\u021bii asupra acestor propriet\u0103\u021bi istorice sau, cel pu\u021bin, asupra unei p\u0103r\u021bi din ele. De fapt, \u00eentreaga poveste se \u00eenv\u00eerte \u00een jurul acestui aspect\u201d.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eenc\u0103 o nuan\u021b\u0103 important\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te proprietatea imobiliar\u0103. Iat\u0103 ce spune Josu \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103:<\/p>\n

\u201eLa \u00eenceputul anului 2023, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de decizia Cur\u021bii de Apel, delega\u021bia noastr\u0103, condus\u0103 de domnul Grosu (pre\u0219edintele Parlamentului, Igor Grosu \u2013 n.red.<\/em>), a efectuat o vizit\u0103 la Bucure\u0219ti. La \u00eent\u00eelnirea cu Patriarhul Daniel au fost formulate cereri privind restituirea bunurilor: cic\u0103 toate propriet\u0103\u021bile istorice apar\u021bin Bisericii Rom\u00e2ne. Totu\u0219i, acest lucru nu corespunde adev\u0103rului. Referirile la perioada de dinainte de 1940, c\u00eend Basarabia f\u0103cea parte din Regatul Rom\u00e2niei, nu pot fi luate \u00een considerare. Biserica Rom\u00e2n\u0103 nu are niciun drept moral sau de proprietate asupra acestor cl\u0103diri. M\u0103car pentru c\u0103 marea majoritate a acestora \u2013 subliniez acest lucru \u2013 a fost ridicat\u0103 \u00eenainte de 1917, c\u00eend regiunea f\u0103cea parte din Imperiul Rus. Aceste biserici au fost construite din banii credincio\u0219ilor locali, ai enoria\u0219ilor \u0219i ai mecena\u021bilor. Statul rom\u00e2n nu a investit niciun leu \u00een aceste imobile, de aceea preten\u021biile sale par extrem de \u00eendoielnice chiar \u0219i din punct de vedere etic\u201d.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, publicistul a atras aten\u021bia asupra ultimelor evenimente pe care le observ\u0103m.<\/p>\n

\u201d\u00cenc\u0103 \u00eenainte de declara\u021bia domnului Jardan, situa\u021bia din Dereneu (\u00een satul Dereneu din jude\u021bul C\u0103l\u0103ra\u0219i a izbucnit un conflict provocat de faptul c\u0103 enoria\u0219ii \u0219i preo\u021bii locali s-au opus ced\u0103rii cl\u0103dirii bisericii c\u0103tre Mitropolia Basarabiei \u2013 n.red<\/em>.) a demonstrat \u00een mod clar consecin\u021bele interven\u021biei statului \u00eentr-un conflict interconfesional. Subliniez: acesta nu este un conflict \u00eentre dou\u0103 mitropolii, ci a luat na\u0219tere \u00een interiorul Bisericii Ortodoxe din Moldova \u00een 1992, c\u00eend un grup de preo\u021bi s-a separat. Da, ulterior au fost recunoscu\u021bi de Patriarhia Rom\u00e2niei, dar nu au \u00eencetat s\u0103 fie separatori\u201d.<\/p>\n

\u00cen opinia lui Victor Josu, dac\u0103 \u00een decursul a treizeci de ani politicienii nu s-ar fi amestecat \u00een acest proces, conflictul ar fi fost rezolvat de mult timp.<\/p>\n

\u201dCe ne a\u0219teapt\u0103 \u00een viitor? Domnul Jardan nu a men\u021bionat \u00eent\u00eempl\u0103tor lipsa fondurilor statului pentru \u00eentre\u021binerea acestor monumente. Acestea chiar nu exist\u0103 \u0219i nu au existat niciodat\u0103. Dar imagina\u021bi-v\u0103 acum c\u0103 Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 ar declara: \u201eNoi dispunem de astfel de fonduri, transfera\u021bi obiectivele \u00een folosin\u021ba Mitropoliei Basarabiei\u201d. Dac\u0103 se va \u00eent\u00eempla acest lucru, conducerea organiza\u021biei separatoare va \u00eencepe s\u0103 le pun\u0103 un ultimatum preo\u021bilor \u0219i enoria\u0219ilor no\u0219tri: dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 v\u0103 ruga\u021bi \u00een continuare \u00een acest l\u0103ca\u0219, trece\u021bi de partea noastr\u0103. \u00cen final, \u00een loc de un singur caz la Dereneu, am putea avea opt sute de astfel de puncte de conflict \u00een toat\u0103 \u021bara.<\/p>\n

\u00cen\u021belege oare actuala guvernare ce ini\u021biativ\u0103 periculoas\u0103 lanseaz\u0103 \u0219i la ce poate duce aceasta?\u201d, \u00eentreab\u0103 \u00eengrijorat Victor Josu. \u0218i tot el r\u0103spunde astfel:<\/p>\n

\u201dEvident c\u0103 nu. Deciziile s\u00eent luate \u00een grab\u0103, f\u0103r\u0103 o \u00een\u021belegere profund\u0103 a esen\u021bei problemei. Teritoriul canonic al Patriarhiei Rom\u00e2ne se limiteaz\u0103 la malul drept al Prutului. Republica Moldova este teritoriul canonic al Bisericii noastre, al Mitropoliei de Chi\u0219in\u0103u. Invazia lor din 1992 a fost un act al politicii expansioniste a Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de \u021bara noastr\u0103, poporul nostru, istoria noastr\u0103 \u0219i, acum, fa\u021b\u0103 de Biserica noastr\u0103\u201d.<\/p>\n

La fel cum ne este refuzat dreptul de a numi limba noastr\u0103 \u201emoldoveneasc\u0103\u201d, se \u00eencearc\u0103 privarea noastr\u0103 de dreptul la propria Biseric\u0103, care exist\u0103 de secole. Acesta este motivul principal, iar restul s\u00eent doar motive secundare.<\/p>\n

Mitropolia Moldovei nu este deloc de acord cu o astfel de interpretare a hot\u0103r\u00eerilor judec\u0103tore\u0219ti. Se afirm\u0103 c\u0103 verdictul se refer\u0103 doar la anumite biserici, dar nici m\u0103car \u00een privin\u021ba acestora nu s-a pus punct. De exemplu, litigiile privind obiectivele din Dub\u0103sarii Vechi continu\u0103 \u00een instan\u021be. Aici aspectul juridic este extrem de important. Dac\u0103 se respect\u0103 strict litera Constitu\u021biei, unde este men\u021bionat\u0103 \u00een mod direct separarea cultelor religioase de stat, atunci autorit\u0103\u021bile nu ar trebui s\u0103 se amestece deloc \u00een astfel de dispute. Dar, din p\u0103cate, observ\u0103m o implicare de partea schismaticilor.<\/p>\n

Autorit\u0103\u021bile continu\u0103 s\u0103 exercite presiuni asupra slujitorilor Mitropoliei Moldovei. \u00cen acest proces, statul nu este deloc un observator neutru. S\u0103 ne amintim cum, vara trecut\u0103, dup\u0103 \u0219edin\u021ba Consiliului Suprem de Securitate, doamna pre\u0219edinte a calificat, \u00een cadrul unei conferin\u021be de pres\u0103, Biserica Ortodox\u0103 a Moldovei drept un instrument de influen\u021b\u0103 al Rusiei. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, for\u021bele de ordine \u0219i judec\u0103torii percep acest lucru ca pe un semnal de ac\u021biune. Din moment ce cea mai \u00eenalt\u0103 persoan\u0103 \u00een stat a indicat asupra unui du\u0219man, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i Biserica \u2013 \u00een care, apropo, mul\u021bi dintre ei s-au botezat \u2013 trebuie tratat\u0103 ca un du\u0219man.<\/p>\n

\u00cen opinia lui Victor Josu, chiar \u0219i vizita din 30 decembrie a doamnei Sandu la Mitropolie, \u00eent\u00eelnirea ei cu Sinodul sub sloganul \u201eS\u0103 tr\u0103im \u00een pace\u201d, pare ambigu\u0103.<\/p>\n

\u201dBiserica nu a fost niciodat\u0103 \u00een conflict cu statul. Ea are o misiune special\u0103, pe care o urmeaz\u0103 de secole, f\u0103r\u0103 a intra \u00een dispute\u201d, a subliniat el.<\/p>\n

Conflictul juridic \u0219i aspectele legate de desp\u0103gubiri <\/strong><\/p>\n

Principalul impas juridic const\u0103 \u00een documentarea lucr\u0103rilor efectuate. \u00cen anii \u201990, pu\u021bini se g\u00eendeau la actele de evaluare a lucr\u0103rilor realizate sau la o contabilitate riguroas\u0103 a dona\u021biilor. Acest lucru creeaz\u0103 problema \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u021birilor inseparabile\u201d ale bunurilor. Dac\u0103 statul decide s\u0103-\u0219i recupereze bisericile, este oare dispus s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o compensa\u021bie pentru cre\u0219terea valorii acestor obiective?<\/p>\n

\"867772\"<\/p>\n

\u00cen practica interna\u021bional\u0103, de exemplu \u00een Rom\u00e2nia sau Bulgaria, astfel de dispute au fost solu\u021bionate fie prin restituire complet\u0103 (returnarea propriet\u0103\u021bii Bisericii), fie prin contracte pe termen lung, care garanteaz\u0103 stabilitatea comunit\u0103\u021bilor. \u00cen cazul nostru, \u00eens\u0103, apare riscul unui vid juridic.<\/p>\n

Site-ul nostru a adresat o serie de \u00eentreb\u0103ri oficiale Ministerului Culturii pentru a clarifica pozi\u021bia institu\u021biei. Le red\u0103m integral:<\/p>\n

1.De\u021bine Ministerul actele privind starea tehnic\u0103 a obiectivelor la momentul transferului acestora c\u0103tre Biseric\u0103 \u00een anii ’90? Este consemnat \u00een documente statutul de \u201eruin\u0103\u201d sau \u201estare de urgen\u021b\u0103\u201d pentru m\u0103n\u0103stiri precum Curchi sau C\u0103priana?<\/p>\n

2.Mecanismul de re\u00eentoarcere a bisericilor \u00een proprietatea statului prevede achitarea unor desp\u0103gubiri comunit\u0103\u021bilor religioase pentru investi\u021biile realizate (restaurare, pictur\u0103, instalarea re\u021belelor de utilit\u0103\u021bi)?<\/p>\n

3.\u00cen cazul transferului a 800 de obiective \u00een balan\u021ba statului, s\u00eent prev\u0103zute \u00een buget fonduri pentru \u00eentre\u021binerea \u0219i paza lor ulterioar\u0103, care anterior erau asigurate de enoria\u0219i?<\/p>\n

4.Garanteaz\u0103 statul c\u0103, dup\u0103 schimbarea proprietarului, comunit\u0103\u021bile religioase nu vor fi evacuate din biserici, iar obiectivele respective nu vor fi transferate altor structuri canonice?<\/p>\n

R\u0103spunsul Ministerului Culturii a fost unul diplomatic, dar nu a oferit detalii concrete cu privire la desp\u0103gubiri. Ministerul a informat c\u0103 reluarea activit\u0103\u021bii bisericilor dup\u0103 1990 s-a bazat pe libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103, dar conform Registrului monumentelor din 1993 \u0219i Legii cu privire la cadastru din 1998, aceste obiective s\u00eent proprietate public\u0103 de stat. Ministerul consider\u0103 c\u0103 problema schimb\u0103rii regimului de proprietate trebuie analizat\u0103 cu pruden\u021b\u0103, \u021bin\u00eend cont de statutul special al monumentelor \u0219i de obliga\u021biile privind conservarea acestora, indiferent de forma de utilizare.<\/p>\n

La r\u00eendul nostru, am adresat o solicitare Mitropoliei Moldovei, \u00een \u00eencercarea de a afla \u00een ce m\u0103sur\u0103 acestea s\u00eent protejate din punct de vedere documentar:<\/p>\n

1.S-a \u021binut o eviden\u021b\u0103 riguroas\u0103 a investi\u021biilor \u00een restaurarea monumentelor arhitecturale \u00een ultimii 30 de ani? S-au p\u0103strat devizele de cheltuieli, chitan\u021bele \u0219i procesele-verbale ale lucr\u0103rilor executate, care pot fi prezentate \u00een instan\u021b\u0103?<\/p>\n

2.Consider\u0103 Mitropolia restaurarea efectuat\u0103 drept \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u021biri inseparabile ale propriet\u0103\u021bii\u201d? Va cere Biserica recunoa\u0219terea dreptului de proprietate asupra unei p\u0103r\u021bi din obiectele care au fost, practic, construite de la zero?<\/p>\n

3.Care este planul de ac\u021biuni al Mitropoliei \u00een cazul rezilierii \u00een mas\u0103 a contractelor de folosin\u021b\u0103 gratuit\u0103? Se ia \u00een considerare varianta adres\u0103rii la CEDO \u00een ceea ce prive\u0219te ap\u0103rarea dreptului de proprietate al enoria\u0219ilor?<\/p>\n

4.Inten\u021bioneaz\u0103 Biserica s\u0103 ini\u021bieze audieri publice \u00een satele \u00een care bisericile au fost restaurate cu efortul localnicilor, pentru a consemna contribu\u021bia acestora la rena\u0219terea l\u0103ca\u0219urilor de cult?<\/p>\n

La momentul public\u0103rii, nu am primit niciun r\u0103spuns oficial din partea administra\u021biei Mitropoliei. Cu toate acestea, \u00een discu\u021bii private, preo\u021bii men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, cel mai probabil, nu exist\u0103 o arhiv\u0103 centralizat\u0103 pentru toate cele 800 de obiective din cadrul Mitropoliei, \u00eentruc\u00eet fiecare parohie se \u00eentre\u021bine singur\u0103. \u00centregul ansamblu de documente \u2013 devize, acte cadastrale \u0219i rapoarte de cheltuieli \u2013 se p\u0103streaz\u0103 direct \u00een parohiile rurale \u0219i urbane. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een cazul unor litigii judiciare, statul va trebui s\u0103 se confrunte nu cu o singur\u0103 organiza\u021bie, dar cu sute de comunit\u0103\u021bi autonome, care de\u021bin dovezi ale cheltuielilor lor.<\/p>\n

Subtextul politic \u0219i aspectul social <\/strong><\/h4>\n
\"Marchel

Arhiepicopul de B\u0103l\u021bi \u0219i F\u0103le\u0219ti Marchel<\/p><\/div>\n

Episcopul de B\u0103l\u021bi \u0219i F\u0103le\u0219ti, Marchel, nume\u0219te direct ceea ce se \u00eent\u00eempl\u0103 drept \u201eo mare \u00eencercare\u201d venit\u0103 din partea conduc\u0103torilor. El subliniaz\u0103 faptul c\u0103 bisericile, na\u021bionalizate \u00een perioada sovietic\u0103 \u0219i transformate \u00een depozite, au fost ridicate din ruine anume cu m\u00eeinile \u0219i banii credincio\u0219ilor. \u00cengrijorarea sa este legat\u0103 de posibila transferare a acestor opt sute de biserici c\u0103tre Mitropolia Basarabiei dup\u0103 anularea contractelor de folosin\u021b\u0103. Aceast\u0103 viziune este confirmat\u0103 \u0219i de contextul interna\u021bional: la \u00eent\u00eelnirile de la ONU se aud deja avertismente cu privire la posibila \u00eencheiere a perioadei de \u201eactivitate pa\u0219nic\u0103\u201d pentru Mitropolia Moldovei.<\/p>\n

Rezonan\u021ba politic\u0103 se intensific\u0103 \u0219i din partea opozi\u021biei. \u201eStatul are obliga\u021bia de a respecta cu stricte\u021be principiul separ\u0103rii Bisericii de puterea de stat, consacrat \u00een Constitu\u021bie. Orice \u00eencercare de interven\u021bie administrativ\u0103 \u00een via\u021ba religioas\u0103 \u2013 fie c\u0103 este vorba de redistribuirea propriet\u0103\u021bii sau de sprijinirea unor structuri religioase \u00een detrimentul altora \u2013 constituie o \u00eenc\u0103lcare grav\u0103 a normelor statului de drept\u201d, a declarat liderul partidului Alian\u021ba \u201eMoldovenii\u201d, Dumitru Roibu.<\/p>\n

El a atras aten\u021bia asupra rolului comunit\u0103\u021bilor \u00een \u00eentre\u021binerea l\u0103ca\u0219urilor de cult.<\/p>\n

\"\u0440\u043e\u0439\u0431\u0443\"\u201eMajoritatea acestor biserici au fost restaurate \u0219i \u00eentre\u021binute timp de decenii prin eforturile \u0219i sacrificiile credincio\u0219ilor, ale comunit\u0103\u021bilor locale \u0219i ale slujitorilor bisericii. Ignorarea acestui fapt \u0219i tratarea bisericilor exclusiv ca obiecte administrative nu este doar incorect\u0103 din punct de vedere juridic, dar \u0219i profund nedreapt\u0103 din punct de vedere moral\u201d.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i context, Roibu a subliniat riscurile asociate eventualelor decizii privind redistribuirea bunurilor religioase: \u201eMitropolia Basarabiei nu este o structur\u0103 canonic\u0103 recunoscut\u0103 de \u00eentreaga Biseric\u0103 Ortodox\u0103. Orice \u00eencercare de a-i transfera bunurile sau influen\u021ba prin interven\u021bia statului va provoca tensiuni grave \u00een r\u00eendul societ\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n

\u00cen concluzie, liderul Alian\u021bei \u201eMoldovenii\u201d a \u00eendemnat autorit\u0103\u021bile s\u0103 dea dovad\u0103 de responsabilitate \u0219i s\u0103 evite politizarea subiectului.<\/p>\n

\u201e\u00cen acest context, solicit\u0103m autorit\u0103\u021bilor s\u0103 \u00eenceteze orice ac\u021biuni care pot fi percepute ca o implicare \u00een treburile interne ale Bisericii \u0219i s\u0103 evite politizarea unui domeniu extrem de sensibil pentru cet\u0103\u021benii Republicii Moldova. Partidul politic Alian\u021ba \u201eMoldovenii\u201d face apel la dialog, responsabilitate \u0219i respect fa\u021b\u0103 de credin\u021ba oamenilor. Statul trebuie s\u0103 uneasc\u0103 societatea, nu s\u0103 creeze noi motive de divizare\u201d, a concluzionat Dumitru Roibu.<\/p>\n

Lidera partidului \u201ePlatforma Moldova\u201d, Irina Vlah, de asemenea \u0219i-a exprimat profunda \u00eengrijorare \u00eentr-o adresare c\u0103tre ministrul Culturii, Cristian Jardan. Ea a subliniat c\u0103, dac\u0103 chiar \u00eensu\u0219i ministerul recunoa\u0219te lipsa resurselor necesare pentru administrarea acestor monumente, transferul lor \u201ec\u0103tre altcineva\u201d va genera sute de conflicte \u00een toat\u0103 \u021bara. Propunerea ei este logic\u0103: \u00een cazul revenirii \u00een gestionarea statului, bisericile trebuie transferate \u00een folosin\u021ba comunit\u0103\u021bilor locale. Anume oamenii de la fa\u021ba locului, care \u0219i-au investit for\u021bele \u0219i mijloacele, trebuie s\u0103 decid\u0103 soarta bisericii lor.<\/p>\n

Cine va crea credin\u021ba? <\/strong><\/h4>\n

\u00centr-un stat matur, biserica este separat\u0103 de politic\u0103. Regula este simpl\u0103: statul nu predic\u0103, iar biserica nu guverneaz\u0103. Cu toate acestea, atunci c\u00eend puterea \u00eencepe s\u0103 cread\u0103 c\u0103 poate s\u0103 conduc\u0103 altarele prin decizii administrative, ele p\u0103\u0219esc pe un drum periculos.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 un mecanism clar \u0219i transparent de evaluare a investi\u021biilor Bisericii \u0219i ale enoria\u0219ilor obi\u0219nui\u021bi, procesul de re\u00eentoarcere a propriet\u0103\u021bilor se va transforma inevitabil \u00eentr-o serie de litigii de lung\u0103 durat\u0103. Nu este vorba doar de un litigiu juridic, ci de o problem\u0103 de \u00eencredere \u00eentre societate \u0219i stat. Dac\u0103 statul nu dispune ast\u0103zi de un buget necesar nici pentru \u00eentre\u021binerea elementar\u0103 a monumentelor culturale, a\u0219a cum declar\u0103 \u00een mod direct ministrul de profil, cine se va ocupa m\u00eeine de aceste opt sute de obiective? R\u0103m\u00een\u00eend f\u0103r\u0103 motiva\u021bia de a dezvolta o proprietate \u201estr\u0103in\u0103\u201d \u0219i instabil\u0103 din punct de vedere juridic, comunit\u0103\u021bile s-ar putea pur \u0219i simplu retrage, iar atunci l\u0103ca\u0219urile noastre de cult risc\u0103 s\u0103 se transforme din nou \u00een acele ruine din care au fost ridicate cu at\u00eeta trud\u0103 \u00een ultimii treizeci de ani.<\/p>\n

Politicienii vin \u0219i pleac\u0103, dar credin\u021ba \u0219i roadele muncii poporului r\u0103m\u00een. Statul poate construi drumuri, dar nu poate crea credin\u021b\u0103. Iar \u00eencercarea de a o controla prin redistribuirea imobilelor este o cale care, \u00een istorie, nu a dus niciodat\u0103 la pace civil\u0103.<\/p>\n

Cristina Agatu<\/em><\/strong><\/p>\n

noi.md <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Moldova, problemele legate de religie nu se limiteaz\u0103 niciodat\u0103 doar la credin\u021b\u0103 \u2014 aceasta este \u00eentotdeauna o \u00eempletire de geopolitic\u0103, con\u0219tiin\u021b\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":39478,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Cine va acoperi cheltuielile pentru rena\u0219terea bisericilor moldovene\u0219ti \u00een cazul transmiterii lor c\u0103tre stat? - traditia.md","description":"\u00cen Moldova, problemele legate de religie nu se limiteaz\u0103 niciodat\u0103 doar la credin\u021b\u0103 \u2014 aceasta este \u00eentotdeauna o \u00eempletire de geopolitic\u0103, con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103"},"footnotes":""},"categories":[39,38],"tags":[],"class_list":["post-39483","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39483","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39483"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39483\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39484,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39483\/revisions\/39484"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}