{"id":39031,"date":"2026-03-21T11:01:11","date_gmt":"2026-03-21T09:01:11","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=39031"},"modified":"2026-03-26T09:41:08","modified_gmt":"2026-03-26T07:41:08","slug":"traditia-moldoveneasca-intre-iluzii-si-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/traditia-moldoveneasca-intre-iluzii-si-realitate\/","title":{"rendered":"\u201eTradi\u021bia moldoveneasc\u0103: \u00eentre iluzii \u0219i realitate\u201d\u00a0"},"content":{"rendered":"

Pe 18 martie, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei ordinare a Clubului de istorie \u0219i literatur\u0103 \u201eRusia-Moldova: oameni, evenimente, fapte\u201d, un proiect comun al Comunit\u0103\u021bii ruse din Republica Moldova \u0219i al Casei Ruse din Chi\u0219in\u0103u, o prelegere la aceast\u0103 tem\u0103 a fost prezentat\u0103 de Victor Josu, publicist, politolog, redactor-\u0219ef al portalului jurnali\u0219tilor \u0219i bloggerilor ortodoc\u0219i din Moldova \u201dTradi\u021bia\u201d. Public\u0103m mai jos tezele principale ale prelegerii.\u00a0<\/strong><\/span><\/p>\n

\"1\u0430\"<\/p>\n

1.De ce \u00een cazul dat despre tradi\u021bie se vorbe\u0219te la num\u0103rul singular? <\/u><\/strong>\u00a0Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre tradi\u021biile moldovene\u0219ti la num\u0103rul plural e vorba de obicei de etnografie, folclor, c\u00e2ntece populare, covoare etc. \u0218i acestea fac parte din tradi\u021bie, dar no\u021biunea ca atare e mai vast\u0103.\u00a0<\/p>\n

Tradi\u021bia la num\u0103rul singular \u2013 care \u00een traducere din latin\u0103 \u00eenseamn\u0103 literalmente \u201epredare, transmitere\u201d<\/em>, este ceea ce asigur\u0103 leg\u0103tura dintre genera\u021bii, p\u0103streaz\u0103 \u0219i le transmite oamenilor o experien\u021b\u0103 spiritual\u0103 \u0219i cultural\u0103 valoroas\u0103.\u00a0<\/p>\n

Anume \u00een tradi\u021bie, care fixeaz\u0103 experien\u021ba genera\u021biilor premerg\u0103toare, \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile modul de via\u021b\u0103 al poporului. Nu sunt doar stereotipurile comportamentale, ci \u0219i spa\u021biul duhovnicesc \u00een care se constituie cultura poporului. De aceea se poate spune c\u0103\u00a0tradi\u021bia este totalitatea cuno\u0219tin\u021belor \u0219i obiceiurilor ce sunt transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Vorbind despre tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 la num\u0103rul singular o definim \u00een primul r\u00e2nd ca pe o tradi\u021bie cre\u0219tin\u0103 ortodox\u0103. Anume Ortodoxia a format de secole existen\u021ba poporului moldovenesc, i-a cultivat cele mai bune calit\u0103\u021bi morale. Con\u021binutul tradi\u021biei era determinat de credin\u021ba cre\u0219tin\u0103.\u00a0<\/p>\n

Credin\u021ba forma \u0219i morala cre\u0219tin\u0103 \u2013 no\u021biunile de bine \u0219i r\u0103u, de ceea ce se permite s\u0103 se fac\u0103 \u0219i cum trebuie s\u0103 se procedeze \u0219i de ceea ce nu se permite s\u0103 se fac\u0103. De secole Biserica oferea r\u0103spunsul la \u00eentrebarea ce e bine \u0219i ce e r\u0103u.\u00a0<\/p>\n

Ortodoxia a format codul cultural al moldovenilor, le-a determinat concep\u021bia despre lume, perceperea de c\u0103tre ei a lumii \u00eenconjur\u0103toare.\u00a0<\/p>\n

\u00cen prezent multora le place s\u0103-l invoce pe domnitorul \u0218tefan cel Mare \u2013 vorbesc despre \u201eepoca de aur\u201d a istoriei Moldovei, despre b\u0103t\u0103liile pe care le-a purtat, despre m\u00e2na forte cu care c\u00e2rmuia \u021bara, dar pentru \u0218tefan pe primul loc se afla Dumnezeu, Iisus Hristos. Era un om profund credincios, \u00een triada slujirii lui \u2013 slujirea lui Dumnezeu, slujirea \u021b\u0103rii, slujirea poporului \u2013 pe primul loc se afla Dumnezeu. De aici \u0219i num\u0103rul mare de m\u0103n\u0103stiri \u0219i biserici pe care le-a ctitorit.\u00a0Datorit\u0103 credin\u021bei fa\u021b\u0103 de Hristos a lui \u0218tefan \u00eel cinstim ca pe Sf\u00e2ntul Binecredinciosul Voievod \u0218tefan cel Mare.<\/em><\/strong><\/p>\n

\"2\u0430\"<\/p>\n

\u00cen Moldova medieval\u0103 Biserica se \u00eentre\u021besea organic cu treburile statului. C\u00e2nd domnitorul pleca din cetatea de scaun \u2013 la r\u0103zboi sau cu o misiune politic\u0103 de pace \u2013 \u00eel l\u0103sa de regul\u0103 \u00een locul s\u0103u pe mitropolit. Aceasta a fost mult timp tradi\u021bia politic\u0103 moldoveneasc\u0103. Putem vorbi, cu o serie de nuan\u021be, despre existen\u021ba \u00een \u021aara Moldovei a a\u0219a-zisei simfonii ortodoxe \u00eentre stat \u0219i Biseric\u0103. <\/em><\/strong>A\u0219a a fost \u00eenainte de \u00eenceputul epocii fanariote.\u00a0<\/p>\n

Nu se poate vorbi nici pe departe c\u0103 \u00een timpul domniei tuturor voievozilor moldoveni exista o prosperitate social-economic\u0103. Situa\u021bia material\u0103 a oamenilor de r\u00e2nd, care erau \u00een cea mai mare parte \u021b\u0103rani, a fost grea \u00een toate timpurile. Dar \u00eei salva credin\u021ba. Fiecare cre\u0219tin \u0219tia: oric\u00e2te \u00eencerc\u0103ri ai avea de \u00eenfruntat \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 vremelnic\u0103, crede \u0219i str\u0103duie\u0219te-te s\u0103 urmezi poruncile Domnului \u0219i \u00een via\u021ba ve\u0219nic\u0103 de apoi te a\u0219teapt\u0103 m\u00e2ntuirea.<\/p>\n

Apropo, chiar \u0219i pe vremea lui \u0218tefan cel Mare principatul nu era \u00een totalitate suveran, moldovenii aveau raporturi contractuale de vasalitate cu ungurii. Mitropolia Moldovei se afla \u00een jurisdic\u021bia canonic\u0103 a Patriarhiei de la Constantinopol.\u00a0<\/p>\n

Dar \u00een toate timpurile tradi\u021bia r\u0103m\u00e2nea ortodox\u0103. Inclusiv pentru c\u0103 \u00een pofida dependen\u021bei vasalice fa\u021b\u0103 de exterior \u2013 bun\u0103oar\u0103, de Imperiul Otoman \u2013 se p\u0103stra suveranitatea intern\u0103. \u021aara era guvernat\u0103 de un suveran ortodox, de un monarh ortodox.\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

2.Ruptura de tradi\u021bie este \u00eentotdeauna suportat\u0103 dureros de orice popor.<\/u><\/strong>\u00a0 Vorbind despre tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 vom men\u021biona c\u0103 aceast\u0103 ruptur\u0103 pentru partea poporului care locuia pe teritoriul Moldovei din dreapta Prutului s-a produs \u00een jum\u0103tatea a doua a secolului al XIX-lea.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 unirea din anul 1859 a Moldovei cu Valahia \u0219i constituirea statului Rom\u00e2nia a \u00eenceput procesul de formare a na\u021biunii rom\u00e2ne. (Vom men\u021biona c\u0103 istoriografia rom\u00e2n\u0103 oficial\u0103 afirm\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au existat mai c\u0103 chiar din primele secole de dup\u0103 Na\u0219terea lui Hristos, dar pur \u0219i simplu \u00een virtutea unui \u0219ir de cauze nu s-au unit, au tr\u0103it timp de secole \u00een principate diferite; anume aceast\u0103 versiune \u00eei corespunde ideologiei rom\u00e2nismului). <\/em>Totu\u0219i locuitorii Moldovei istorice s-au considerat timp de secole moldoveni.\u00a0<\/p>\n

Pe atunci nu exista no\u021biunea de etnie, dar exista con\u0219tiin\u021ba de sine la nivelul autodenumirii \u2013 suntem moldoveni. <\/strong>\u00a0\u0218i aceast\u0103 autodenumire\u00a0se transmitea din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, adic\u0103 era o parte a tradi\u021biei moldovene\u0219ti.\u00a0<\/p>\n

\u0218i dac\u0103 \u00een primul r\u00e2nd am vorbit despre tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 ca tradi\u021bie ortodox\u0103, \u00een al doilea r\u00e2nd ea a avut \u00eentotdeauna \u0219i are \u0219i acum un, cum se zice \u00een limbaj modern, aspect etnocultural.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u0218i atunci c\u00e2nd moldovenilor de peste Prut au \u00eenceput, dup\u0103 constituirea statului rom\u00e2n, s\u0103 le insufle ideea c\u0103 ei trebuie s\u0103 se considere rom\u00e2ni, acest proces n-a mers nici pe departe strun\u0103. La Ia\u0219i chiar s-a produs \u0219i o r\u0103scoal\u0103, despre care a scris am\u0103nun\u021bit \u00een cartea sa \u00ab\u041c\u043e\u043b\u0434\u0430\u0432\u0441\u043a\u043e\u0435 \u0434\u0432\u0438\u0436\u0435\u043d\u0438\u0435 \u0434\u043e \u0438 \u043f\u043e\u0441\u043b\u0435 \u043e\u0431\u0440\u0430\u0437\u043e\u0432\u0430\u043d\u0438\u044f \u0420\u0443\u043c\u044b\u043d\u0438\u0438 (1821- 1866 \u0433\u0433.)\u00bb <\/em><\/strong>(\u201eMi\u0219carea moldoveneasc\u0103 \u00eenainte de \u0219i dup\u0103 constituirea Rom\u00e2niei (ani 1821- 1866)\u201d) <\/em>cunoscutul istoric rus, cona\u021bionalul nostru Vladislav Grosul.\u00a0<\/p>\n

Plus c\u0103, \u00een paralel cu rom\u00e2nizarea, dincolo de Prut a fost lansat \u0219i procesul de latinizare. Exemplul cel mai gr\u0103itor: \u00een \u021aara Moldovei de-a lungul veacurilor era folosit scrisul chirilic \u2013 \u00een gestiunea documentelor din cancelaria domneasc\u0103, \u00een cronici. Adic\u0103\u00a0\u0219i alfabetul chirilic era o parte a tradi\u021biei moldovene\u0219ti. <\/strong>\u0218i atunci c\u00e2nd \u00een secolul al XIX-lea alfabetul chirilic a fost \u00eenlocuit cu cel latin, \u0219i aceast\u0103 \u00eenlocuire a marcat unul dintre punctele ruperii de tradi\u021bie.\u00a0<\/p>\n

\"3\u0430\"<\/p>\n

Ideile latiniz\u0103rii, renun\u021b\u0103rii la tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 nu vizau doar alfabetul \u0219i erau impuse \u00een albia extinderii influen\u021bei Europei Occidentale asupra t\u00e2n\u0103rului stat rom\u00e2n. \u00cen anii 1860-1870 se discuta chiar \u0219i despre renun\u021barea la credin\u021ba ortodox\u0103 \u0219i trecerea la catolicism \u2013 chipurile astfel rom\u00e2nii vor reu\u0219i s\u0103 se adapteze mai repede \u00een civiliza\u021bia occidental\u0103. Unul dintre adep\u021bi trecerii la catolicism era Mihail Kog\u0103lniceanu, care \u00een anii 1863-1865 a fost \u0219eful guvernului rom\u00e2ni, iar \u00een prezent o strad\u0103 din Chi\u0219in\u0103u \u00eei poart\u0103 numele. .<\/p>\n

 <\/p>\n

3.Alta a fost soarta istoric\u0103 a moldovenilor din Basarabia. <\/u><\/strong>\u00a0<\/strong>\u00cen prezent ideologilor rom\u00e2nismului le place s\u0103 vehiculeze tema diviz\u0103rii, dup\u0103 semnarea Tratatului de la Bucure\u0219ti \u00een 1812, a poporului moldovenesc \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi, prezent\u00e2nd-o ca pe o tragedie. Dar este oare justificat\u0103 abordarea ca atare a chestiunii? Se poate oare vorbi despre o \u201eunitate a poporului\u201d \u00een timpul domniei de un secol, cu \u00eencepere din 1711, a fanario\u021bilor? Este doar o specula\u021bie rupt\u0103 din contextul istoric.\u00a0<\/p>\n

\u00cen cazul dat \u2013 dup\u0103 ce r\u00e2ul Prut a devenit frontiera dintre Imperiul Rus \u0219i cel Otoman \u2013 e admisibil s\u0103 se reflecteze cel mult despre posibilele probleme pentru comunicarea dintre oamenii lega\u021bi \u00eentre ei de leg\u0103turi de rudenie care locuiau \u00een sate (deseori cu acelea\u0219i denumiri \u2013 de exemplu, Costuleni, Sculeni) de pe ambele maluri ale noii frontiere. Dar \u0219i despre acestea s\u0103 se discute doar \u00een plan ipotetic, deoarece \u00een decursul \u00eentregului secol al XIX-lea, chiar \u0219i dup\u0103 \u00eentemeierea statului rom\u00e2n, deplasarea oamenilor peste grani\u021ba de pe Prut nu era \u00eenso\u021bit\u0103 de dificult\u0103\u021bile care au ap\u0103rut \u00een anii 40 ai secolului al XX-lea.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Oricum, trecerea \u00een 1812 a moldovenilor basarabeni sub st\u0103p\u00e2nirea \u021barului rus n-a perturbat modul de via\u021b\u0103 tradi\u021bional moldovenesc. Cu mult mai t\u00e2rziu au recunoscut-o chiar \u0219i unii politicieni rom\u00e2ni, bun\u0103oar\u0103 Onisifor Ghibu \u00een cartea \u201eDe la Basarabia ruseasc\u0103 la Basarabia rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/em><\/strong>\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen anul 1813 prin hot\u0103r\u00e2rea Sf\u00e2ntului Sinod Guvernamental al Bisericii Ortodoxe Ruse a fost instituit\u0103 Eparhia Chi\u0219in\u0103ului \u0219i Hotinului, al c\u0103rei prim arhiereu titular a devenit mitropolitul Gavriil (B\u0103nulescu-Bodoni). \u00cen prezent este canonizat, \u00eel cinstim pe mitropolitul Gavriil ca Sf\u00e2nt Ierarh, moa\u0219tele lui odihnesc la M\u0103n\u0103stirea C\u0103priana. Din acel an 1813 \u00ee\u0219i \u00eencepe istoria actuala Biseric\u0103 Ortodox\u0103 din Moldova care \u0219i-a marcat \u00een anul 2013 bicentenarul.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00cen decursul celor o sut\u0103 de ani de aflare a moldovenilor basarabeni \u00een componen\u021ba Imperiului Rus au existat diferite perioade \u2013 uneori era mai u\u0219or, alteori mai greu \u2013 dar nu s-a produs ruptura cu tradi\u021bia. (\u00cenc\u0103 una dintre specula\u021biile din prezent pe tema istoriei \u2013 discu\u021biile despre politica de rusificare; \u00eentrebarea e: pentru ce ar fi avut nevoie func\u021bionarii \u021bari\u0219ti s\u0103-i rusifice pe \u021b\u0103ranii moldoveni care constituiau majoritatea popula\u021biei moldovene\u0219ti? Fire\u0219te c\u0103 e retoric\u0103).\u00a0<\/em><\/p>\n

Odat\u0103 cu venirea \u00een 1918 a rom\u00e2nilor, ini\u021bial nimeni nu atenta la integritatea tradi\u021biei moldovene\u0219ti. Prima tentativ\u0103 de a distruge tradi\u021bia s-a produs dup\u0103 anul 1924, c\u00e2nd la ini\u021biativa Patriarhului rom\u00e2n Miron (Cristea) Biserica Rom\u00e2n\u0103 a trecut la calendarul gregorian. Chiar \u0219i \u00een regatul rom\u00e2n introducerea noului calendar a st\u00e2rnit dezbinare \u0219i proteste \u00een r\u00e2ndul credincio\u0219ilor \u0219i al clerului. Iar c\u00e2t prive\u0219te Basarabia, aici schimbarea calendarului era sabotat\u0103 f\u0103\u021bi\u0219 de moldoveni, slujbele erau \u021binute \u00een continuare conform calendarului iulian.\u00a0<\/p>\n

\u00cen chestiunea calendarului tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 s-a dovedit a fi mai puternic\u0103 dec\u00e2t tentativele autorit\u0103\u021bilor de a o schimba. .<\/p>\n

\u0218i \u00een prezent majoritatea absolut\u0103 a moldovenilor (ru\u0219ilor, g\u0103g\u0103uzilor, bulgarilor, ucrainenilor) s\u0103rb\u0103tore\u0219te Na\u0219terea Domnului pe 7 ianuarie.\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

4.Etapa urm\u0103toare \u2013 anii 1940, venirea puterii sovietice. <\/u><\/strong>\u00a0<\/strong>\u00cen manualele contemporane de istorie a rom\u00e2nilor aceast\u0103 perioad\u0103 e colorat\u0103 \u00een exclusivitate cu tonalit\u0103\u021bi negre, sumbre \u2013 represiuni, deport\u0103ri.\u00a0Totul conform \u00eendrumarului metodic anglo-saxon comun elaborat pentru fostele republici sovietice. Nu are sens s\u0103 discut\u0103m \u00een privin\u021ba detaliilor, voi men\u021biona doar c\u0103 nici chiar \u00een aceast\u0103 chestiune actualii \u201eistorici ai rom\u00e2nilor\u201d nu descoper\u0103 nimic nou \u2013 politica represiunilor \u0219i deport\u0103rilor a fost condamnat\u0103 de statul sovietic \u00eensu\u0219i.\u00a0<\/p>\n

Ne intereseaz\u0103 altceva \u2013 schimb\u0103rile produse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 cu tradi\u021bia moldoveneasc\u0103.\u00a0<\/p>\n

4.1. S-a produs restaurarea tradi\u021biei statalit\u0103\u021bii moldovene\u0219ti. <\/em><\/strong>A fost o statalitate de alt tip \u0219i de alt\u0103 forma\u021bie (s-a \u00eentrerupt ca monarhie feudal\u0103 \u2013 s-a restaurat ca republic\u0103 socialist\u0103). Mult timp aceast\u0103 statalitate era tratat\u0103 de moldoveni ca fiind ceva str\u0103in, chiar \u0219i dup\u0103 ce au ap\u0103rut cadrele de conducere na\u021bionale. Dar este important de subliniat: f\u0103r\u0103 ziua de 2 august 1940, c\u00e2nd a fost instituit\u0103 RSS Moldoveneasc\u0103 n-ar fi fost posibil\u0103 cea de 27 august\u00a01990 \u2013 n-ar fi ap\u0103rut Republica Moldova cea independent\u0103, recunoscut\u0103 de comunitatea interna\u021bional\u0103 anume \u00eentre hotarele Moldovei sovietice.\u00a0<\/p>\n

4.2. S-au deschis ascensoarele sociale datorit\u0103 c\u0103rora moldovenii au \u00eencetat s\u0103 fie popula\u021bie preponderent rural\u0103. <\/em><\/strong>A \u00eenceput migra\u021bia \u00een ora\u0219e, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 speciali\u0219ti moldoveni \u00een diferite domenii. Anterior tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 se sprijinea pe modul de via\u021b\u0103 rural, odat\u0103 cu migrarea \u00een ora\u0219e modul de via\u021b\u0103 tradi\u021bional se schimba.\u00a0<\/p>\n

4.3. Apari\u021bia colhozurilor <\/em><\/strong>(fa\u021b\u0103 de care la \u00eenceput atitudinea moldovenilor era circumspect\u0103) a permis ca statul s\u0103 fie p\u0103strat ca un mediu de via\u021b\u0103 \u0219i de reproducere tradi\u021bional al etniei moldovene\u0219ti<\/em><\/strong>; de-a lungul multor secole moldovenii au tr\u0103it \u00een sate \u0219i este important s-o subliniem anume \u00een prezent, c\u00e2nd dispari\u021bia satelor pune \u00een pericol existen\u021ba noastr\u0103 ca comunitate etnic\u0103.\u00a0<\/p>\n

4.4.<\/em><\/strong> Trebuie s\u0103 vorbim aparte despre influen\u021ba ideologiei comuniste asupra tradi\u021biei moldovene\u0219ti. <\/em><\/strong>Se \u0219tie c\u0103 ea punea \u00een prim-plan colectivismul \u2013 drepturile persoanei erau \u00een plan secund. S\u0103 ne amintim de teza:\u00a0mai \u00eent\u00e2i binele public, apoi cel personal.\u00a0<\/em><\/p>\n

Din morala cre\u0219tin\u0103 tradi\u021bional\u0103 a fost \u00eemprumutat un \u0219ir de valori, dar totodat\u0103 a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu.\u00a0<\/em><\/p>\n

S\u0103 lu\u0103m, de exemplu, codul moral al constructorului comunismului:\u00a0<\/p>\n

= \u201eCine nu munce\u0219te, nu m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d este un citat reformulat din apostolul Pavel:\u00a0\u201eCine nu vrea s\u0103 lucreze, nici s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce\u201d (2 <\/em>Tes. 3:10)\u00a0<\/em><\/p>\n

= <\/em>\u201eAjutorul reciproc tov\u0103r\u0103\u0219esc: unul pentru to\u021bi \u0219i to\u021bi pentru unul\u201d \u2013 ne amintim de cuvintele lui Iisus Hristos din Evanghelia dup\u0103 Ioan (15:13): \u201eNu este mai mare dragoste dec\u00e2t s\u0103-\u0219i dea cineva via\u021ba pentru prietenii s\u0103i\u201d.\u00a0<\/em><\/p>\n

= \u201eOmul este pentru om prietene, tovar\u0103\u0219 \u0219i frate\u201d \u2013 postulatul cre\u0219tin modificat, conform c\u0103ruia to\u021bi oamenii sunt fra\u021bi prin Tat\u0103l ceresc comun \u0219i prin \u00eensu\u0219irile proprii ale firii lor.\u00a0<\/p>\n

= \u201eCinstea \u0219i onestitatea\u201d \u2013 porunca a noua dat\u0103 de Dumnezeu lui Moise: \u201eS\u0103 nu m\u0103rturise\u0219ti str\u00e2mb \u00eempotriva aproapelui t\u0103u\u201d.\u00a0<\/em><\/p>\n

= \u201eSimplitatea \u0219i modestia \u00een via\u021ba public\u0103 \u0219i personal\u0103\u201d \u2013 are la baz\u0103 asceza cre\u0219tin\u0103 ca drum spre dob\u00e2ndirea virtu\u021bilor.\u00a0<\/p>\n

= \u201eRespectul reciproc \u00een familie, grija pentru educarea copiilor\u201d \u2013 ne amintim de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura ortodox\u0103 despre familie ca Biseric\u0103 mic\u0103.\u00a0<\/p>\n

= \u201eIntoleran\u021ba fa\u021b\u0103 de nedreptate, lene, necinste, carierism, l\u0103comie\u201d \u2013 avem lista unui \u0219ir de p\u0103cate omene\u0219ti, dar spre deosebire de ideologia comunist\u0103 orientat\u0103 spre condamnarea p\u0103catelor altora, cre\u0219tinismul cultiv\u0103 intoleran\u021ba fa\u021b\u0103 de ele \u00een noi \u00een\u0219ine, \u00een fiecare dintre noi.\u00a0<\/p>\n

= \u00cen fine, \u201eprietenia \u0219i fraternitatea dintre popoare, intoleran\u021ba fa\u021b\u0103 de ura na\u021bional\u0103\u201d \u2013 vom cita din nou din apostolul Pavel: \u201eNu mai este nici Iudeu, nici Grec, \u2026fiindc\u0103 to\u021bi sunte\u021bi una \u00een Hristos\u201d <\/em>(Gal. 3:28).<\/p>\n

 <\/p>\n

4.5.<\/em><\/strong> Anume \u00een acest punct\u00a0\u2013 \u00een lupta \u00eempotriva credin\u021bei \u00een Iisus Hristos <\/em><\/strong>\u00a0\u2013 s-a \u0219i produs \u00een secolul al\u00a0\u0425\u0425-lea ruptura \u00een interiorul tradi\u021biei moldovene\u0219ti.\u00a0<\/p>\n

Noile autorit\u0103\u021bi au ales calea renun\u021b\u0103rii hot\u0103r\u00e2te la mo\u0219tenirea trecutului, anun\u021b\u00e2nd c\u0103 vor distruge p\u00e2n\u0103 \u00een temelie lumea veche \u0219i vor construi pe ruinele ei una nou\u0103. Credin\u021ba ortodox\u0103 care a determinat de secole existen\u021ba poporului moldovenesc, i-a cultivat cele mai bune calit\u0103\u021bi morale, a fost respins\u0103, la fel cum a fost respins\u0103 orice religiozitate.\u00a0<\/p>\n

\u00cen Moldova sovietic\u0103 \u2013 la fel ca mai \u00eenainte pretutindeni \u00een URSS \u2013 a \u00eenceput prigonirea Bisericii \u0219i a credincio\u0219ilor, represiunile \u00een raport cu preo\u021bimea \u2013 acesta era rodul trist a\u0219 activit\u0103\u021bii autorit\u0103\u021bilor de atunci. \u0218tim ce a rezultat din ea. Nu poate s\u0103 reziste o cas\u0103 zidit\u0103 pe nisip, ne spune Evanghelia dup\u0103 Matei (7:26-27). URSS, cu toat\u0103 puterea ei militar\u0103 \u0219i politic\u0103 \u0219i cu propaganda solid\u0103, s-a dovedit a fi o zidire insuficient de trainic\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u021ainem minte cu to\u021bii timpul respectiv \u2013 anul 1991 \u2013 din care trebuie s\u0103 tragem \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul corect: dac\u0103 este distrus\u0103 temelia duhovniceasc\u0103 a vie\u021bii poporului se produce o catastrof\u0103. <\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd \u00een inimile oamenilor, unde, dup\u0103 cum s-a exprimat Dostoievski, este dus\u0103 b\u0103t\u0103lia principal\u0103 dintre bine \u0219i r\u0103u, unde Diavolul lupt\u0103 cu Dumnezeu. <\/em>\u00a0\u00a0<\/p>\n

(\u00cencheind relatarea despre perioada sovietic\u0103, voi omite o schimbare pozitiv\u0103 \u00een tradi\u021bia moldoveneasc\u0103, despre care voi vorbi mai t\u00e2rziu, \u00een concluzii)\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

5.Perioada independen\u021bei.<\/u><\/strong> Anul 1991 este considerat nu numai anul apari\u021biei pe harta politic\u0103 a lumii a noului stat independent Republica Moldova, ci \u0219i anul \u00eenceputului rena\u0219terii religioase. Au \u00eenceput s\u0103 fie deschise bisericile \u0219i m\u0103n\u0103stirile \u00eenchise anterior, au \u00eenceput s\u0103 fie \u00een\u0103l\u021bate biserici noi. Oameni de diferite v\u00e2rste s-au \u00eendreptat spre credin\u021b\u0103, adic\u0103 se poate vorbi despre rena\u0219terea tradi\u021biei moldovene\u0219ti anume ca tradi\u021bie ortodox\u0103. La exterior chiar a\u0219a p\u0103rea s\u0103 fie.\u00a0<\/p>\n

\"4

Catedrala mitropolitan\u0103 din Chi\u0219in\u0103u dup\u0103 distrugerea Clopotni\u021bei (foto din st\u00e2nga, anul 1966) \u0219i dup\u0103 restabilirea ei.<\/p><\/div>\n

Dar concomitent au ap\u0103rut \u0219i ni\u0219te procese care au \u00eenceput s\u0103 exercite treptat asupra tradi\u021biei moldovene\u0219ti o influen\u021b\u0103 distructiv\u0103.\u00a0<\/p>\n

5.1. Tranzi\u021bia de la comunism <\/em><\/strong>\u00een versiunea lui de a\u0219a-zis socialism dezvoltat spre democra\u021bia liberal\u0103<\/em><\/strong>, \u00een care \u00een prim-plan era avansat individualismul \u2013 drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile individuale ale omului,\u00a0a dus la renun\u021barea la colectivism ca principiu de organizare a vie\u021bii sociale. <\/em><\/strong>Dar \u00een tradi\u021bia noastr\u0103 aceste principiu se \u00eentre\u021besea organic de veacuri \u00een form\u0103 de ob\u0219te, comunitate: satul ca o comunitate, parohia bisericeasc\u0103 ca o comunitate <\/em>(\u00een mediul rural era de fapt acela\u0219i lucru). Anume \u00een\u0103untrul comunit\u0103\u021bii, ob\u0219tei erau solu\u021bionare chestiunile importante pentru to\u021bi, erau pronun\u021bate verdicte, li se acorda ajutor nevoia\u0219ilor, func\u021biona ajutorul reciproc.\u00a0<\/p>\n

Puterea sovietic\u0103, fie \u0219i \u00een propriile ei scopuri, a sus\u021binut \u00een mod artificial colectivismul \u2013 dar \u00een anii 1990 totul s-a pr\u0103bu\u0219it. \u0218i deja de 35 de ani nici chiar \u00een parohii \u2013 cu foarte pu\u021bine excep\u021bii \u2013 nu se reu\u0219e\u0219te rena\u0219terea vie\u021bii comunitare. Acest element al tradi\u021biei moldovene\u0219ti a fost pierdut \u0219i unul Dumnezeu \u0219tie dac\u0103 vom izbuti vreodat\u0103 s\u0103-l rec\u0103p\u0103t\u0103m.\u00a0<\/p>\n

Concomitent din via\u021ba societ\u0103\u021bi a disp\u0103rut no\u021biunea de moral\u0103. <\/em><\/strong>\u0218i e clar din ce cauz\u0103 \u2013 morala poate fi doar colectiv\u0103, nu exist\u0103 moral\u0103 individual\u0103. Atunci c\u00e2nd fiecare tr\u0103ie\u0219te conform \u201emoralei proprii\u201d, aceasta nu mai este moral\u0103.<\/p>\n

5.2. Urm\u0103toarea tendin\u021b\u0103 distructiv\u0103 pentru tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 a devenit preluarea necritic\u0103 <\/em><\/strong>\u2013 f\u0103r\u0103 sprijin pe tradi\u021bie \u2013 a modului de via\u021b\u0103 occidental.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Voi sublinia \u00een acest context urm\u0103torul aspect: dat fiind c\u0103 anume tradi\u021bia relev\u0103 tr\u0103s\u0103turile specifice care deosebesc un popor de alt\u0103, spre distrugerea tradi\u021biei sunt \u00eendreptate eforturile partizanilor globaliz\u0103rii \u00een versiunea ei liberal-democratic\u0103. Scopul e clar: de a reduce omenirea la starea de mas\u0103 biologic\u0103 omogen\u0103, \u0219tears\u0103 \u0219i u\u0219or manipulabil\u0103, care are o singur\u0103 aptitudine: cea de a consuma. S\u0103 se renun\u021be la civiliza\u021bia duhului \u00een favoarea civiliza\u021biei bur\u021bii.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Acum trei decenii \u0219i jum\u0103tate, practic concomitent cu dob\u00e2ndirea independen\u021bei de stat care ne-a c\u0103zut ca din cer (moldovenii nu s-au aflat printre lichidatorii URSS \u00een decembrie 1991 \u00een P\u0103durea Bialowieza) \u00een v\u00e2rtejul globaliz\u0103rii a fost atras\u0103 \u0219i Republica Moldova. E clar c\u0103 o \u021bar\u0103 mic\u0103 cu institu\u021biile de stat slabe pur \u0219i simplu nu putea s\u0103 se opun\u0103.\u00a0<\/p>\n

Sistemul comunist deja nu mai func\u021biona, calea cea nou\u0103 era trasat\u0103 dup\u0103 calapoadele \u201edemocra\u021biei\u201d occidentale, despre care la noi nimeni nu \u0219tia mai nimic. Majorit\u0103\u021bii absolute a locuitorilor din \u021b\u0103rile fostului lag\u0103r socialist la hotarul anilor 1980-1990-\u0445 lumea occidental\u0103 i se p\u0103rea un fel de paradis terestru. \u0218i deoarece iluzia \u201eraiul\u201d comunist s-a pr\u0103bu\u0219it, \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 cea f\u0103r\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu s-au infiltrat cu u\u0219urin\u021b\u0103 visurile la noul \u201eparadis terestru\u201d capitalist.\u00a0<\/p>\n

\u00cen prezent orice locuitor al Moldovei care g\u00e2nde\u0219te lucid vede: dezvoltarea r\u00e2vnit\u0103 nu s-a produs. <\/em><\/strong>Dimpotriv\u0103, observ\u00e2nd degradarea societ\u0103\u021bii, oamenii din genera\u021biile \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00ee\u0219i amintesc cu nostalgie de Moldova sovietic\u0103, de industria ei. de agricultur\u0103, medicin\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, de ora\u0219ele \u0219i satele \u00een care lumea muncea \u0219i via\u021ba d\u0103dea \u00een clocot. Iar tinerii care nu au despre ce s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 viseaz\u0103 \u00een majoritatea lor s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 patria \u0219i s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate.\u00a0<\/p>\n

Oamenii sesizeaz\u0103 intuitiv c\u0103 tr\u0103iesc o via\u021b\u0103 schimonosit\u0103, dar sunt pu\u021bini cei care se g\u00e2ndesc: unde \u0219i cum a fost comis\u0103 gre\u0219eala? <\/em><\/strong>De ce dup\u0103 ce am luat \u00een primire un stat, am dob\u00e2ndit libertatea social\u0103 \u0219i dreptul de a ne alege noi \u00een\u0219ine guvernarea \u2013 plus c\u0103 am primit ca mo\u0219tenire de la RSS Moldoveneasc\u0103 un poten\u021bial economic, cultural \u0219i \u0219tiin\u021bific solid \u2013 n-am izbutit s\u0103 gestion\u0103m corect toate acestea? Cum de s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 tinz\u00e2nd s\u0103 ajungem \u00een alt \u201erai\u201d iluzoriu tr\u0103im acum \u00eentr-o realitate care ne duce cu g\u00e2ndul la iad?<\/p>\n

\u00cen nuvela lui Mihail Bulgakov \u201eInim\u0103 de c\u00e2ine\u201d profesorul Preobrajenski a remarcat exact: \u201eRuinarea \u00eencepe \u00een capete\u201d<\/em> \u00cen capetele noastre dec\u0103derea a \u00eenceput odat\u0103 cu dob\u00e2ndirea independen\u021bei. C\u00e2nd noi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerc\u0103m m\u0103car s\u0103 apel\u0103m la propria noastr\u0103 istorie, s\u0103 ne sprijinim pe tradi\u021bia noastr\u0103 moldoveneasc\u0103, am \u00eenceput s\u0103 prelu\u0103m febril modul de via\u021b\u0103 occidental. Despre care, repet, nu \u0219tiam nimic.\u00a0<\/p>\n

Nu ne-am apucat s\u0103 cercet\u0103m sau s\u0103 studiem nimic. Ne-am repezit c\u0103 copiem orbe\u0219te, s\u0103 maimu\u021b\u0103rim, s\u0103 transfer\u0103m mecanic pe solul moldovenesc de-a valma tot ce reu\u0219eam s\u0103 vedem \u00een fug\u0103 \u00een timpul c\u0103l\u0103toriilor de scurt\u0103 durat\u0103 \u00een \u021b\u0103rile occidentale, la tot felul de \u201estagii de instruire\u201d care de fapt nu ne-au instruit deloc \u00een nicio privin\u021b\u0103.\u00a0<\/p>\n

\u0218i au mai venit cu promptitudine \u0219i numero\u0219ii exper\u021bi occidentali cu sfaturile lor \u0219i ne-a lipsit atitudinea critic\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de ele. \u0218i de acolo s-au pornit una peste alta peripe\u021biile\u2026.\u00a0<\/p>\n

Nu e de mirare c\u0103 aproape nimic din modul de via\u021b\u0103 \u0219i de gospod\u0103rire occidental nu s-a prin la noi<\/em><\/strong>, iar urmarea logic\u0103 a acestei abord\u0103ri nechibzuite e degradarea Moldovei.\u00a0<\/p>\n

5.3. O alt\u0103 provocare grav\u0103 pentru tradi\u021bia moldoveneasc\u0103 e schisma din s\u00e2nul Bisericii. <\/em><\/strong>A fost ini\u021biat\u0103 \u00een anul 1992 de Rom\u00e2nia \u2013 de c\u0103tre clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, statul rom\u00e2n, – folosind \u00een calitate de instrumente pe de o parte Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i, pe de alta, clericii moldoveni care au tr\u0103dat jur\u0103m\u00e2ntul preo\u021besc, reprezentan\u021bii mediului politic \u0219i parapolitic (lideri de opinie, mass media) moldovenesc.\u00a0<\/p>\n

Nu voi vorbi multe despre aceast\u0103 problem\u0103. am descris-o am\u0103nun\u021bit \u00een bro\u0219ura mea \u201eRana net\u0103m\u0103duit\u0103\u201d<\/em><\/strong><\/a>, voi sublinia doar urm\u0103toarele: schisma \u00een forma organiza\u021biei pseudoreligioase \u201eMitropolia Basarabiei\u201d <\/em>nu e doar o problem\u0103 intern\u0103 a Bisericii, nu se limiteaz\u0103 doar la cadrul canoanelor biserice\u0219ti. <\/em>Pentru Moldova este \u0219i o problem\u0103 social\u0103 grav\u0103, <\/em>\u0219i \u2013 \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 \u2013 o problem\u0103 politic\u0103 \u0219i de stat, <\/em>deoarece afecteaz\u0103 \u0219i aspectul p\u0103str\u0103rii statalit\u0103\u021bii moldovene\u0219ti.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 are nevoie de \u201eMitropolia Basarabiei\u201d pentru a promova politica rom\u00e2niz\u0103ri \u0219i a unionismului \u2013 ata\u0219\u0103rii Moldovei la Rom\u00e2nia \u2013 \u0219i pe linie bisericeasc\u0103.\u00a0<\/p>\n

De ce este o lovitur\u0103 aplicat\u0103 tradi\u021biei moldovene\u0219ti? Cazurile de ademenire a enoria\u0219ilor \u2013 de exemplu, \u00een satele Grin\u0103u\u021bi (raionul R\u00e2\u0219cani), Dereneu (raionul C\u0103l\u0103ra\u0219i), cel mai recent \u00een satul Geam\u0103na (raionul Anenii Noi) \u2013 denot\u0103 c\u0103 moldovenii refuz\u0103 s\u0103 treac\u0103 de partea schismaticilor nu pentru c\u0103 acolo sunt \u00eenc\u0103lcate canoanele \u0219i nici pentru c\u0103 acolo e o ne-Biseric\u0103, <\/em>(orice schism\u0103 este \u00een esen\u021ba ei o anti-Biseric\u0103<\/em>), ci pentru c\u0103 nu vor s\u0103 treac\u0103 la o biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Ei spun: noi avem biserica noastr\u0103 moldoveneasc\u0103, la ea au mers str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri \u0219i tot la ea vom merge \u0219i noi. Nu avem nimic \u00eempotriva rom\u00e2nilor, dar a\u0219a ne-am obi\u0219nuit, a\u0219a e tradi\u021bia noastr\u0103.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Cu aceasta vreau s\u0103 \u00eenchei expunerea temei tradi\u021biei moldovene\u0219ti. Are, bine\u00een\u021beles, \u0219i alte aspecte, tema nu poate fi tratat\u0103\u00a0exhaustiv \u00een cadrul unei singure discu\u021bii.\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

Voi trage c\u00e2teva concluzii:\u00a0<\/u><\/strong><\/p>\n

Concluzia\u00a01:<\/em><\/strong> \u0218i ideologia comunist\u0103, \u0219i cea liberal\u0103 s-au dovedit a fi ostile tradi\u021biei moldovene\u0219ti. Dar ostile fiecare \u00een felul ei. \u00cen timp ce prima, promov\u00e2nd politica ateismului de stat, nu-\u0219i ascundea atitudinea du\u0219m\u0103noas\u0103 fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinism (credincio\u0219ii \u0219tiau: \u201ePuterea sovietic\u0103 este \u00eempotriva noastr\u0103\u201d<\/em>), cea de-a doua ac\u021bioneaz\u0103 perfid: se camufleaz\u0103 cu principiile \u201elibert\u0103\u021bii de alegere\u201d, \u201elibert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, dar ac\u021bioneaz\u0103 distructiv \u2013 implementeaz\u0103 ideologia de gen, impune propaganda LGBT, inclusiv \u00een \u0219coli, oblig\u0103 s\u0103 fie organizate parade gay sub pretextul \u201eap\u0103r\u0103rii drepturilor minorit\u0103\u021bilor\u201d.\u00a0<\/p>\n

Ca urmare, \u00een prezent sub acoperirea a\u0219a-zisei integr\u0103ri europene (de fapt, \u00eenc\u0103 unui mit despre ceva ce nu exist\u0103 \u00een realitate) \u00een Moldova este promovat\u0103 o politic\u0103 f\u0103\u021bi\u0219 anticre\u0219tin\u0103.\u00a0<\/p>\n

Concluzia 2:<\/em><\/strong> Tradi\u021bia nu e ceva \u00eencremenit, ea se modific\u0103 \u00een timp. Tradi\u021bia se dezvolt\u0103. Principalul este s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 temelia, iar temelia tradi\u021biei moldovene\u0219ti este Ortodoxia.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Concluzia\u00a0 3:<\/em><\/strong> Vorbind despre perioada sovietic\u0103 am pomenit un element pozitiv care a intrat \u00een tradi\u021bia moldoveneasc\u0103, a devenit o parte a ei, despre un element care e necesar s\u0103 fie p\u0103strat. Acest element este bilingvismul moldo-rus.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

A fost o gre\u0219eal\u0103 excluderea la \u00eenceputul anilor 1990 din programele \u0219colilor moldovene\u0219ti a studierii limbi ruse \u0219i a literaturii ruse.\u00a0Cei care le-au exclus le-au studiat, dar \u0219i-au privat de asta copiii \u0219i nepo\u021bii. \u00cen fond, i-au jefuit sub aspect cultural, i-au lipsit de accesul la bog\u0103\u021bia culturii ruse.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u0218i\u00a0 nici m\u0103car nici n-au izbutit astfel s\u0103 elimine din uz limba rus\u0103, noile genera\u021bii de moldoveni oricum o vorbesc, dar nu \u0219tiu s\u0103 scrie \u00een ea \u0219i citesc cu greu.\u00a0<\/p>\n

Deosebirea moldovenilor de rom\u00e2ni mai const\u0103 \u00een faptul c\u0103 noi suntem bilingvi, \u00een timp ce fra\u021bii no\u0219tri de peste Prut sunt monolingvi.\u00a0<\/p>\n

Concluzia 4<\/em><\/strong>: E necesar ca moldovenii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een continuare deschi\u0219i \u00een raport cu cele dou\u0103 lumi \u2013 \u0219i deschiderea \u00een fa\u021ba lumii rom\u00e2ne\u0219ti (mo\u0219tenirea noastr\u0103 cultural\u0103 este comun\u0103 \u0219i nu trebuie repetat\u0103 \u00een niciun caz gre\u0219eala ideologilor sovietici care \u00eei \u00eemp\u0103r\u021beau \u00een moldoveni \u0219i rom\u00e2ni pe clasicii literaturii, muzicii, artelor plastice, adic\u0103 pe participan\u021bii la acela\u0219i proces artistic \u0219i istoric comun).\u00a0<\/p>\n

\u0218i \u2013 \u00een pofida politicii actualelor autorit\u0103\u021bi \u2013 s\u0103 r\u0103m\u00e2nem deschi\u0219i \u00een fa\u021ba lumii ruse. \u0218i s-o consider\u0103m nu doar lumea culturii ruse, limbii \u0219i literaturii ruse, ci \u0219i ca pe lumea trecutului nostru istoric comun.\u00a0<\/p>\n

 <\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103-mi \u00eenchei prelegerea cu urm\u0103toarele,\u00a0<\/u><\/strong><\/p>\n

A gre\u0219i e omene\u0219te. Dar uneori pl\u0103tim scump pentru gre\u0219eli.\u00a0<\/p>\n

Sunt mul\u021bi oamenii care \u00een\u021beleg c\u0103 trebuie oprit\u0103 alunecarea Moldovei pe pant\u0103 \u00een jos. Dar pentru asta \u2013\u00a0\u00een orice caz, a\u0219a procedeaz\u0103 oameni dota\u021bi cu sim\u021bul r\u0103spunderii \u2013\u00a0trebuie f\u0103cut\u0103 mai \u00eent\u00e2i analiza gre\u0219elilor.\u00a0\u00cen 35 de ani au fost comise multe!\u00a0<\/p>\n

\u0218i poate c\u0103 anume acum, c\u00e2nd \u00een Moldova au ajuns la putere ni\u0219te oameni lipsi\u021bi de o minim\u0103 experien\u021b\u0103 de administrare, cu o con\u0219tiin\u021b\u0103 crud\u0103, \u00een multe privin\u021be infantil\u0103, c\u00e2nd Moldova se afl\u0103 de fapt \u00een starea de ocupa\u021bie geopolitic\u0103 \u2013 spre deosebire de epoca lui \u0218tefan cel Mare noi nu dispunem acum de suveranitate intern\u0103, partidul doamnei Maia Sandu este \u00een esen\u021ba sa o filial\u0103 local\u0103 a globali\u0219tilor \u2013 poate c\u0103 anume acum a venit momentul s\u0103 evalu\u0103m cu chibzuin\u021b\u0103 \u0219i calm calea parcurs\u0103 \u00een trei decenii \u0219i jum\u0103tate ca s\u0103 putem r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile:\u00a0<\/p>\n

= Cum s\u0103 oprim alunecarea noastr\u0103 spre pr\u0103pastie?\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

= Unde s\u0103 g\u0103sim acel punct de sprijin care ne va ajuta s\u0103 \u00eencepem s\u0103 edific\u0103m Moldova pe o temelie s\u0103n\u0103toas\u0103, capabil\u0103 s\u0103 dea roade bune?\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Voi spune ca \u0219i cre\u0219tin:\u00a0gre\u0219eala principal\u0103 a vremurilor noi, <\/strong>gre\u0219eala din perioada independen\u021bei de stat a Republicii Moldova este continuarea unei gre\u0219eli de-ale noastre vechi \u2013\u00a0c\u0103utarea raiului pe p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 Dumnezeu.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce am ob\u021binut la \u00eenceputul anilor 1990 posibilitatea de a reveni liber \u0219i deschis la tradi\u021bia moldoveneasc\u0103, de a ne \u00eentoarce cu fa\u021ba spre Dumnezeu, de a intra \u00een Biseric\u0103 \u0219i a tr\u0103i via\u021ba ei, doar foarte pu\u021bini dintre noi (conform diferitelor estim\u0103ri, \u00eentre\u00a05 \u0219i\u00a0 7-8 %) au profitat de aceast\u0103 ocazie. Ceilal\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd reprezentan\u021bii clasei politice, ba chiar din toate genera\u021biile, s-au repezit s\u0103 se \u00eencadreze \u00een noua (dar \u00een fond vechea) lume\u00a0 ateist\u0103, a\u0219a zis\u0103 \u201ecivilizat\u0103\u201d. .<\/p>\n

\u0218i? Mul\u021bi sunt cei care \u0219i-au g\u0103sit \u00een ea fericirea? \u0218i oare poate fi numit\u0103 fericire ceea ce-au g\u0103sit? R\u0103spunsul poate fi doar unul singur: niciun rai f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u2013 nici cel comunist, nici cel liberal \u2013 nu este posibil. Raiul este doar la Dumnezeu.\u00a0<\/p>\n

Iar noi, oamenii, avem de f\u0103cut alegerea. C\u0103ci Dumnezeu ne-a creat liberi, inclusiv liberi s\u0103 alegem dac\u0103 s\u0103 fim cu El sau f\u0103r\u0103 El?\u00a0<\/p>\n

Nu are rost s\u0103 facem agita\u021bie pentru credin\u021b\u0103. Biserica nu are nevoie de propagand\u0103. Cele spuse acum sunt un \u00eendemn s\u0103 ne g\u00e2ndim la cauzele e\u0219ecurilor noastre, mai precis la cauza ini\u021bial\u0103. Un \u00eendemn s\u0103 oprim ruinarea din suflete \u0219i din capete. <\/em><\/strong>\u0218i s\u0103 \u00eencepem s\u0103 g\u00e2ndim. Iar reflec\u021bia, g\u00e2ndirea\u00a0calm\u0103 \u0219i nepreconceput\u0103 ne va duce \u00een mod inevitabil la concluzia c\u0103\u00a0cauza ini\u021bial\u0103 a fost renun\u021barea la tradi\u021bie.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri care au tr\u0103it \u00een Moldova istoric\u0103, parte a civiliza\u021biei ortodoxe mondiale, s-au c\u0103l\u0103uzit din genera\u021bie \u00een genera\u021bie de unul \u0219i acela\u0219i imperativ \u2013 de a fi cu Hristos. <\/em><\/strong>\u0218i cu ajutorul Domnului \u00ee\u0219i solu\u021bionau problemele \u0219i dep\u0103\u0219eau provoc\u0103rile cu care \u00eei punea \u00een confruntare via\u021ba.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Iar aceste provoc\u0103ri erau deseori grave \u0219i periculoase, dep\u0103\u0219irea lor cerea abnega\u021bie \u0219i eroism. \u00cen prezent vorbim cu m\u00e2ndrie despre asta ca despre o parte a istoriei noastre. Dar pu\u021bini sunt cei care \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 trecutul de care suntem m\u00e2ndri, c\u0103 faptele eroice ale str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri se \u00eentemeiau pe credin\u021ba sincer\u0103 \u00een Iisus Hristos \u0219i \u0219i pe fidelitatea fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Bisericii Lui.\u00a0<\/p>\n

Moldovenii trebuie s\u0103 \u00eencerce s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acolo de unde am fost smul\u0219i de cataclismele istorice \u0219i demolarea revolu\u021bionar\u0103 a vie\u021bi obi\u0219nuite \u2013 la \u00eenceputul secolului al XX-lea de revolu\u021bia socialist\u0103, iar la \u00eenceputul secolului al XXI-lea de revolu\u021bia liberal\u0103.\u00a0<\/p>\n

S\u0103 revin\u0103 \u00een s\u00e2nul Bisericii-mam\u0103 ortodoxe. \u00cen s\u00e2nul tradi\u021biei moldovene\u0219ti.\u00a0\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 18 martie, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei ordinare a Clubului de istorie \u0219i literatur\u0103 \u201eRusia-Moldova: oameni, evenimente, fapte\u201d, un proiect comun al Comunit\u0103\u021bii…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":38957,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"\u201eTradi\u021bia moldoveneasc\u0103: \u00eentre iluzii \u0219i realitate\u201d\u00a0 - traditia.md","description":"Pe 18 martie, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei ordinare a Clubului de istorie \u0219i literatur\u0103 \u201eRusia-Moldova: oameni, evenimente, fapte\u201d, un proiect comun al Comunit\u0103\u021bii ruse d"},"footnotes":""},"categories":[45,41,38,64],"tags":[],"class_list":["post-39031","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-bloguri","category-istorie-si-cultura","category-stiri","category-victor-josu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39031"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39031\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39032,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39031\/revisions\/39032"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38957"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}