{"id":38822,"date":"2026-03-10T12:41:31","date_gmt":"2026-03-10T10:41:31","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=38822"},"modified":"2026-03-10T12:45:12","modified_gmt":"2026-03-10T10:45:12","slug":"inainte-de-1750-chisinaul-era-unul-dintre-cele-mai-mari-zece-orase-din-principatul-moldovei-sergius-ciocanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/inainte-de-1750-chisinaul-era-unul-dintre-cele-mai-mari-zece-orase-din-principatul-moldovei-sergius-ciocanu\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cenainte de 1750, Chi\u0219in\u0103ul era unul dintre cele mai mari zece ora\u0219e din Principatul Moldovei\u201d \u2013 Sergius Ciocanu"},"content":{"rendered":"

Cunoa\u0219tem foarte pu\u021bin vechiul ora\u0219, care a format caracterul multiconfesional \u0219i diversitatea etnocultural\u0103 a Chi\u0219in\u0103ului, a pus bazele dezvolt\u0103rii industriei \u0219i comer\u021bului s\u0103u, a umplut ora\u0219ul cu sunete de clopot \u0219i a marcat \u00eenceputul unei istorii lungii \u0219i bogate.<\/strong><\/span><\/p>\n

Acum nou\u0103 ani, a fost publicat\u0103 cartea \u201eOra\u0219ul Chi\u0219in\u0103u. \u00cenceputuri. Dezvoltare urban\u0103. Biserici (secolele XV-XIX)\u201d.<\/em> Ea demonteaz\u0103 categoric tradi\u021bia de a percepe Chi\u0219in\u0103ul de p\u00een\u0103 la 1812 drept o a\u0219ezare rural\u0103 ne\u00eensemnat\u0103, a c\u0103rei istorie urban\u0103 ar fi \u00eenceput abia \u00een prima jum\u0103tate a secolului XIX, dup\u0103 instalarea aici a Imperiului Rus. Autorul c\u0103r\u021bii, dr. arh. Sergius Ciocanu<\/strong>, cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Institutul Patrimoniului Cultural, a adunat date \u0219i fapte, care anterior fie lipseau din lucr\u0103rile \u0219tiin\u021bifice, fie erau men\u021bionate doar tangen\u021bial. \u00cen baza documentelor administrative interne, a planurilor \u0219i h\u0103r\u021bilor vechi, a datelor despre parohii \u0219i edificiile de cult, el a reu\u0219it s\u0103 dezv\u0103luie pagini pu\u021bin studiate \u0219i necunoscute anterior din istoria ora\u0219ului \u00een perioada dezvolt\u0103rii \u0219i form\u0103rii lui timpurii. Cartea contureaz\u0103 imaginea Chi\u0219in\u0103ului drept centru urban \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, important strategic \u0219i dinamic.<\/p>\n

Acesta a fost subiectul conversa\u021biei avute cu Sergius Ciocanu.<\/p>\n

Un mit \u00eentre trecut \u0219i viitor <\/strong><\/h4>\n

\u2013 Sergius, cum ai ajuns s\u0103 te interesezi de istoria Chi\u0219in\u0103ului secolelor XVII-XVIII? <\/em><\/strong><\/p>\n

\"1\u0430\"\u2013 Unul dintre interesele \u0219tiin\u021bifice ini\u021biale a fost legat de dezvoltarea arhitecturii bisericilor tradi\u021bionale de zid din partea de est a \u021a\u0103rii Moldovei (anterior anului 1812). De aceast\u0103 perioad\u0103 \u021bin \u0219i o parte dintre bisericile din Chi\u0219in\u0103u. Am \u00eencercat s\u0103 \u00een\u021beleg de care etap\u0103 a dezvolt\u0103rii ora\u0219ului \u0219i de care procese istorice desf\u0103\u0219urate aici a fost legat\u0103 edificarea lor. \u00cens\u0103, dorind s\u0103 \u00eencadrez aceste l\u0103ca\u0219uri de cult \u00eentr-un cadru istoric coerent, am constatat c\u0103 un asemenea cadru, \u00een fond, nu exista. S-a dovedit c\u0103 nu exist\u0103 studii despre cum \u0219i de ce aici a ap\u0103rut ora\u0219ul \u00een secolul XVII, iar istoria dezvolt\u0103rii lui urbanistice de p\u00een\u0103 la 1812 este prezentat\u0103 doar fragmentar. Desigur, \u201epove\u0219tile\u201d potrivit c\u0103rora \u00eenainte de Imperiul Rus pe locul ora\u0219ului nostru ar fi existat un sat au c\u0103zut imediat, de la sine.<\/p>\n

\u2013 De ce a fost at\u00eet de pu\u021bin studiat\u0103 perioada timpurie a dezvolt\u0103rii ora\u0219ului? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Primele \u00eencerc\u0103ri serioase de a explora originile Chi\u0219in\u0103ului au fost f\u0103cute \u00een perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Atunci a \u00eenceput munca sistematic\u0103 cu arhive, materiale cartografice, cronici \u0219i alte surse scrise, faptul asigur\u00eend o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra istoriei timpurii a ora\u0219ului. Anterior, \u00een timpul Imperiului Rus, totul se reducea la descrierea dezvolt\u0103rii ora\u0219ului dup\u0103 1812. Iar Chi\u0219in\u0103ul pre-imperial era \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at drept o a\u0219ezare mic\u0103 \u0219i d\u0103r\u0103p\u0103nat\u0103, adesea totul reduc\u00eendu-se la cli\u0219ee de genul: \u201e\u00eenainte de 1812, aici se afla un s\u0103tuc ne\u00eensemnat<\/strong>\u201d, sau – \u00een 1812… \u201epe locul Chi\u0219in\u0103ului se afla o mic\u0103 localitate, compus\u0103 din c\u00eeteva sute<\/strong> sau, posibil, din c\u00eeteva zeci de cocioabe s\u0103r\u0103c\u0103cioase moldovene\u0219ti<\/strong>\u201d<\/em>.<\/p>\n

Aceast\u0103 interpretare a creat un mit durabil despre \u201ena\u0219terea\u201d ora\u0219ului tocmai \u00een perioada imperial\u0103. Deja \u00een perioada interbelic\u0103 cercet\u0103rile au relevat c\u0103 ora\u0219ul Chi\u0219in\u0103u a avut o istorie mult mai complex\u0103, iar dezvoltarea lui \u00eenainte de 1812 nu poate fi redus\u0103 la imaginea \u00eent\u00eempl\u0103toare a unei localit\u0103\u021bi rurale, lipsite de importan\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului XX, \u00een istoriografia noastr\u0103 s-a impus un alt concept simplificat: ora\u0219ul de pe locul Chi\u0219in\u0103ului s-a format spontan, cam de la sine, \u00een cadrul unui proces ca \u0219i cum evolutiv, legat de drumurile comerciale care treceau pe aici. Se presupunea c\u0103 negustorii care urmau aceste drumuri au considerat acest loc convenabil pentru schimburi comerciale, \u0219i treptat au \u00eenceput s\u0103 se stabileasc\u0103 \u0219i s\u0103 se organizeze aici. Iar proprietarilor acestor terenuri nu le mai r\u0103m\u00eenea altceva de f\u0103cut dec\u00eet s\u0103 se resemneze, respectiv, s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 aceast\u0103 presupus\u0103 ini\u021biativ\u0103 venit\u0103 \u201ede jos\u201d.<\/p>\n

Aici va fi \u00een\u0103l\u021bat un ora\u0219 <\/strong><\/h4>\n

\u2013 Deci, cum a luat na\u0219tere ora\u0219ul Chi\u0219in\u0103u? <\/em><\/strong><\/p>\n

\"2\u0430\"\u2013 Ap\u0103ruser\u0103 condi\u021bii care practic au determinat \u00eenfiin\u021barea aici a unui nou ora\u0219. Printre cauze s-au situat modific\u0103rile teritoriale survenite \u00een aceast\u0103 parte a \u021a\u0103rii Moldovei, care, \u00eencep\u00eend cu finele secolului XV unul dup\u0103 altul pierde controlul asupra ora\u0219elor din partea sa de sud-est. \u00cenc\u0103 sub \u0218tefan cel Mare, pierduse Cetatea Alb\u0103 \u0219i Chilia. \u00cen 1538, pierduse Tighina. \u00cen 1695 – \u00eentreaga linie a Nistrului dintre Cetatea Alb\u0103 \u0219i Tighina, \u00eempreun\u0103 cu ora\u0219ul Ciub\u0103rciu. Spre mijlocul secolului XVII, fusese pierdut\u0103 \u00eentreaga zon\u0103 dintre Valul Traian de Sus \u0219i r\u00eeul Ialpug, teritoriu cunoscut ast\u0103zi sub numele de Bugeac.<\/p>\n

Aici trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul c\u0103 ora\u0219ele, pe l\u00eeng\u0103 func\u021bia me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103 \u0219i comercial\u0103, aveau \u0219i o alt\u0103 func\u021bie important\u0103: erau cele mai importante centre de exercitare \u0219i concentrare a puterii de stat, asigur\u00eend \u0219i controlul administrativ asupra teritoriului \u00eenconjur\u0103tor. Dup\u0103 pierderile teritoriale descrise mai sus, \u00een aceast\u0103 parte a \u021b\u0103rii \u2014 pe o dispan\u021b\u0103 de circa 80 km \u00eentre ora\u0219ul L\u0103pu\u0219na \u0219i r\u00eeul Nistru \u0219i la distan\u021ba de circa 90 km \u00eentre ora\u0219ul Orhei \u0219i Valul Traian de Sus \u2014 nu exista niciun centru urban. Acest vid de putere trebuia compensat.<\/p>\n

\u00cen acest scop, a fost ales un amplasament la ultima \u00eengustare a v\u0103ii r\u00eeului B\u00eec, respectiv, la un vad, situat aproximativ la aceea\u0219i distan\u021b\u0103 de Valul Traian de Sus, L\u0103pu\u0219na \u0219i Orhei, la aproximativ 40 km de fiecare dintre punctele enumerate, adic\u0103 la distan\u021ba unei zile de mers c\u0103lare. Aici s-a decis construirea unui ora\u0219 nou, care a fost numit Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

\u2013 Care dintre domnii \u021a\u0103rii Moldovei a luat aceast\u0103 decizie? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Din p\u0103cate, nu s-a p\u0103strat niciun document istoric, care s\u0103 se refere la acest lucru. Putem judeca doar \u00een baza informa\u021biilor indirecte. De exemplu, \u00een 1670, un c\u0103l\u0103tor care a vizitat Chi\u0219in\u0103ul \u00eel descrie ca fiind un \u201eora\u0219 construit recent\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de la \u00eenfiin\u021barea lui nu trecuse mult timp.<\/p>\n

S-a p\u0103strat un document intern din 1666, \u00een care s\u00eent men\u021biona\u021bi or\u0103\u0219enii Chi\u0219in\u0103ului. Desigur, dac\u0103 exist\u0103 or\u0103\u0219eni, este clar c\u0103 ora\u0219ul deja exista. Un an mai \u00eenainte, \u00een 1665, c\u0103l\u0103torul otoman Evliya \u00c7elebi a descris Chi\u0219in\u0103ul drept un \u201eora\u0219 foarte bogat\u201d.<\/p>\n

\"3\u0430\"\u00centr-un document mai t\u00eerziu, ora\u0219ul Chi\u0219in\u0103u este prezentat ca fiind \u201ef\u0103cut\u201d de domnul \u021a\u0103rii Moldovei, Eustratie Dabija. Cel mai probabil, se avea \u00een vedere nu at\u00eet fondarea ora\u0219ului, ci finalizarea procesului de constituire a acestuia \u00een timpul domniei lui Dabija (1661-1665).<\/p>\n

Oricum, fondarea ora\u0219elor \u00een acele vremuri era prerogativa autorit\u0103\u021bii supreme. Sursele citate indic\u0103 faptul, c\u0103 la mijlocul anilor 1660, Chi\u0219in\u0103ul era deja un ora\u0219 temeinic a\u0219ezat: era populat, era organizat din punct de vedere administrativ \u0219i desf\u0103\u0219ura activit\u0103\u021bi comerciale active.<\/p>\n

Organizarea vechii urbe <\/strong><\/h4>\n

\u2013 Cine au fost oamenii care au populat noul ora\u0219 \u0219i de unde ei au venit? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Pe atunci, negustorii \u0219i me\u0219te\u0219ugarii formau coloana vertebral\u0103 a vie\u021bii urbane. Ace\u0219tia au venit aici din alte ora\u0219e ale \u021a\u0103rii Moldovei. Nu excludem c\u0103 unii dintre or\u0103\u0219enii Chi\u0219in\u0103ului s\u0103 fi sosit din alte state. To\u021bi au fost atra\u0219i de perspectiva unor venituri comerciale considerabile, fiindu-le oferite, printre altele, locuri pentru construirea de case, scutiri de taxe pentru mai mul\u021bi ani, protec\u021bie \u0219i drepturi or\u0103\u0219ene\u0219ti.<\/p>\n

Terenul pe care a fost construit ora\u0219ul se afla \u00een apropiere de r\u00eeul B\u00eec, unde exista un vad \u0219i un pod. Aici a fost amenajat\u0103 pia\u021ba ora\u0219ului (ast\u0103zi pe locul ei se afl\u0103 sediul Maternit\u0103\u021bii or\u0103\u0219ene\u0219ti nr. 2). \u00cen jurul pie\u021bei au fost delimitate str\u0103zi \u0219i cartiere, iar negustorii \u0219i me\u0219te\u0219ugarii au fost invita\u021bi s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 acolo case, magazine, ateliere \u0219i anexe gospod\u0103re\u0219ti. Prima men\u021biune a unei comunit\u0103\u021bi religioase la Chi\u0219in\u0103u dateaz\u0103 din 1670. Documentele vorbesc despre o comunitate de cre\u0219tini catolici, format\u0103 din 15 gospod\u0103rii, f\u0103r\u0103 biseric\u0103 proprie.<\/p>\n

\"4\u0430\"Prima atestare a comunit\u0103\u021bilor\/breslelor na\u021bionale a ora\u0219ului dateaz\u0103 din 1739, c\u00eend este consemnat\u0103 existen\u021ba a trei comunit\u0103\u021bi urbane de acest fel: moldoveneasc\u0103, armean\u0103 \u0219i evreiasc\u0103. O breasl\u0103 putea fi constituit\u0103 atunci c\u00eend num\u0103rul locuitorilor de o aceea\u0219i etnie atingea 400-500 persoane. Breslelor li se acorda dreptul de a-\u0219i delega reprezentan\u021bi \u00een organele de administrare a ora\u0219ului, de a-\u0219i alege un conduc\u0103tor \u0219i de a avea sigiliu.<\/p>\n

\u2013 Cum era guvernat Chi\u0219in\u0103ul? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 \u00cen ora\u0219ele \u021a\u0103rii Moldovei func\u021biona un sistem de autoadministrare. \u00cen fruntea administra\u021biei urbane (Sfatul or\u0103\u0219enesc) se afla \u201d\u0219oltuzul\u201d. Termenul provine din germanul \u201ds\u0441hulthei\u00df\u201d. Sfatul era format din 12 p\u00eergari \u2013 reprezentan\u021bi ale\u0219i ai comunit\u0103\u021bii or\u0103\u0219enilor (cuv\u00eentul \u201dp\u00eergar\u201d deriv\u0103 din cuv\u00eentul german \u201dburger\u201d\/\u201dpurger\u201d\/\u201dpurgar\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u201dor\u0103\u0219ean\u201d). Cel mai vechi document \u00een care este men\u021bionat \u0219oltuzul de Chi\u0219in\u0103u dateaz\u0103 din 1671.<\/p>\n

Autoadministrarea ora\u0219elor moldovene\u0219ti s-a format sub influen\u021ba Dreptului de Magdeburg, fapt reflectat \u00een titlurile membrilor Sfatului or\u0103\u0219enesc. Totu\u0219i, \u00een \u021aara Moldovei, acest drept era aplicat \u00eentr-o form\u0103 limitat\u0103. Aceast\u0103 form\u0103 trunchiat\u0103 \u00eensemna c\u0103 ora\u0219ele moldovene\u0219ti se bucurau doar de o autonomie par\u021bial\u0103 \u0219i nu puteau adopta toate deciziile; unele decizii din domeniul judiciare sau cele de domeniul militar, erau luate de reprezentantul plenipoten\u021biar al Domniei \u021a\u0103rii Moldovei din fiecare ora\u0219 \u2013 p\u00eerc\u0103labul. Acest titlu are, de asemenea, r\u0103d\u0103cini germane \u2013\u201d burggraf\u201d\/\u201dpurgraf\u201d, de\u0219i termenul a p\u0103truns la noi prin intermediul limbii maghiare \u2013 unde el a fost transformat fonetic, ajung\u00eend s\u0103 fie scris \u201dporkolab\u201d.<\/p>\n

\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului XVIII, dup\u0103 trecerea complet\u0103 a ora\u0219ului \u00een proprietatea m\u0103n\u0103stirilor din Ia\u0219i, Sfatul or\u0103\u0219enesc a fost desfiin\u021bat. Problemele administr\u0103rii ora\u0219ului au trecut \u00een competen\u021ba a doi vechili (vechil – administrator), numi\u021bi de m\u0103n\u0103stiri: C\u0103pitanul de T\u00eerg \u0219i Economul, acesta din urm\u0103 fiind ales din tagma monahal\u0103.<\/p>\n

Ora\u0219ul domnesc <\/strong><\/h4>\n

\u2013 Reie\u0219ind din importan\u021ba strategic\u0103, Chi\u0219in\u0103ul probabil a fost vizitat de domnii \u021a\u0103rii Moldovei? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Exact. De aceea, \u00een pia\u021ba administrativ\u0103 a Chi\u0219in\u0103ului au fost construite o curte domneasc\u0103 \u0219i o biseric\u0103 domneasc\u0103. Ele erau situate aproximativ unde se afl\u0103 acum Teatrul Eug\u00e8ne Ionesco.<\/p>\n

Am reu\u0219it s\u0103 adun m\u0103rturii legate de vizitele domnilor \u021b\u0103rii la Chi\u0219in\u0103u. Documentele istorice consemneaz\u0103 mai multe cazuri \u00een care ace\u0219tia s-au oprit aici, fie \u00een timpul diferitelor c\u0103l\u0103torii, fie parcurg\u00eend drumul de la Ia\u0219i spre Tighina. De exemplu, \u00een 1671, domnul Gheorghe Duca, fiind cu oastea sa, s-a \u00eent\u00eelnit la Chi\u0219in\u0103u cu domnul muntean de atunci. Domnul Antonie Ruset, pe c\u00eet se pare, a folosit ora\u0219ul drept loc de concentrare a efectivelor militare ale \u021b\u0103rii, particip\u00eend la campaniile Imperiului Otoman \u00een Polonia, \u00een 1678 fiind consemnat c\u0103 el \u201ds-a \u00eentors \u00eenapoi la Chi\u0219in\u0103u\u201d cu oastea.<\/p>\n

\u00cen 1683, domnul \u0218tefan Petriceicu s-a \u00eent\u00eelnit la Chi\u0219in\u0103u cu hatmanul coroanei poloneze, \u0218tefan Kuni\u021bki, care sosise aici cu oastea sa. \u00cen 1703, Constantin Duca a intrat \u00een ora\u0219 cu oastea sa \u00een drum spre satul Geam\u0103na pentru a se \u00eent\u00eelni cu hanul Crimeii. \u00cen 1707, Antioh Cantemir (fratele lui Dimitrie Cantemir) a petrecut o zi \u00eentreag\u0103 la Chi\u0219in\u0103u, \u00een drum spre Cetatea Tighina.<\/p>\n

\u2013 Chi\u0219in\u0103ul nu a devenit cetate <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Chi\u0219in\u0103ul era situat la ultimul vad al r\u00eeului B\u00eec. \u00cen aval, spre Nistru, malurile sale \u00eenalte\/deluroase se desp\u0103r\u021beau, valea r\u00eeului treptat l\u0103rgindu-se p\u00een\u0103 la c\u00ee\u021biva kilometri. Cursul B\u00eecului a fost \u00eendiguit, form\u00eendu-se zeci de iazuri pentru a se construi mori de ap\u0103. Teritoriul localit\u0103\u021bii era \u00eenconjurat de \u0219an\u021bul or\u0103\u0219enesc, care pe la 1812 se \u00eentindea pe acolo unde acum se afl\u0103 strada Alexandru cel Bun \u2013 cea mai \u00eenalt\u0103 parte a ora\u0219ului \u2013 apoi cotea spre r\u00eeu, cam pe la est de actuala strad\u0103 Vasile Alecsandri. \u00cens\u0103, ora\u0219ul nu era g\u00eendit \u00een calitate de fortifica\u021bie. Chi\u0219in\u0103ul era un important centru administrativ, me\u0219te\u0219ug\u0103resc \u0219i comercial al \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Una dintre \u201dpor\u021bile\u201d \u021a\u0103rii Moldovei <\/strong><\/h4>\n

\u2013 \u00cen timp, Chi\u0219in\u0103ul a suferit de mai multe ori de pe urma devast\u0103rilor \u0219i incendiilor<\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Chi\u0219in\u0103ul a suferit mult la finele secolului XVII, \u00een cadrul campaniilor militare poloneze, c\u00eend dup\u0103 \u00eenfr\u00eengerea turcilor sub zidurile Vienei, Rzeczpospolita a \u00eencercat s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 controlul asupra \u021a\u0103rii Moldovei. \u00cen secolul XVIII, Chi\u0219in\u0103ul a ars de cel pu\u021bin cinci ori, \u00een principal \u00een timpul r\u0103zboaielor ruso-austro-turce. Cu toate acestea, dup\u0103 fiecare dezastru, ora\u0219ul nu numai c\u0103 a fost ref\u0103cut, ci a crescut \u0219i teritorial, \u0219i ca popula\u021bie. Dac\u0103 \u00een 1789 \u00een Chi\u0219in\u0103u locuiau aproximativ 5.000 de persoane, peste dou\u0103 decenii el avea deja aproape 8.000. C\u0103tre anul 1812, Chi\u0219in\u0103ul este cel mai mare centru urban din partea de est a Principatului Moldovei. Prin compara\u021bie, capitala \u021b\u0103rii, ora\u0219ul Ia\u0219i, sau, de exemplu, Kievul aveau fiecare c\u00eete 30.000 de locuitori, Odesa \u0219i Belgradul aveau c\u00eete 20.000, Minskul avea 11.000, iar Helsinki \u0219i Atena aveau fiecare cca 4.000 de locuitori.<\/p>\n

\u2013 Ce \u00eei atr\u0103gea pe oameni la Chi\u0219in\u0103u? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Ora\u0219ul a devenit poarta economic\u0103 a \u021a\u0103rii Moldovei dinspre sud-est, aici convergeau rutele comerciale \u0219i militare c\u0103tre Crimeea \u0219i posesiunile otomane. Nu \u00eent\u00eempl\u0103tor, \u00een anii 40 ai secolului XVIII, sediul serdarului de Orhei – generalul care comanda toate trupele din aceast\u0103 parte a \u021a\u0103rii Moldovei \u0219i era responsabil de men\u021binerea ordinii la frontiera bugecean\u0103 cu turcii \u0219i t\u0103tarii – a fost transferat de la Orhei la Chi\u0219in\u0103u. Un element important al dezvolt\u0103rii a fost amplasarea \u00een ora\u0219 a uneia dintre cele mai importante v\u0103mi ale \u021b\u0103rii, precum \u0219i deschiderea unei \u0219coli domne\u0219ti pentru copiii or\u0103\u0219enilor.<\/p>\n

Deja \u00een 1750, unul dintre diploma\u021bii str\u0103ini includea Chi\u0219in\u0103ul printre cele mai mari zece ora\u0219e ale \u021b\u0103rii. Spre mijlocul secolului XVIII, ora\u0219ul a dep\u0103\u0219it Orheiul \u0219i L\u0103pu\u0219na \u0219i ca m\u0103rime, \u0219i ca importan\u021b\u0103. \u021ain\u00eend cont de dezvoltarea \u0219i cre\u0219terea rapid\u0103 a Chi\u0219in\u0103ului, \u021binuturile Orhei \u0219i L\u0103pu\u0219na au fost desfiin\u021bate \u0219i unite \u00eentr-o nou\u0103 unitate administrativ-teritorial\u0103 \u2013 \u021binutul Orhei-L\u0103pu\u0219na, cu centrul la Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

Ora\u0219ul care are nevoie de noi <\/strong><\/h4>\n

\u2013 Ce urme ale Chi\u0219in\u0103ului din timpul \u021a\u0103rii Moldovei s-au p\u0103strat p\u00een\u0103 ast\u0103zi? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Printre cele mai cunoscute putem men\u021biona biserica M\u0103z\u0103rachi, construit\u0103 \u00een 1742, biserica Armeneasc\u0103 din 1803, biserica Buna Vestire din 1810, precum \u0219i c\u00eeteva cl\u0103diri reziden\u021biale din acea epoc\u0103, cum ar fi, de exemplu, casa de col\u021b de pe adresa str. Petru Rare\u0219, 35, care p\u0103streaz\u0103 vechile \u00eenc\u0103peri boltite de la parter.<\/p>\n

Cl\u0103dirile de cult \u0219i vechile cartiere reprezint\u0103 ast\u0103zi repere esen\u021biale ale Chi\u0219in\u0103ului istoric, martori \u201dvii\u201d ai trecutului, care men\u021bin leg\u0103tura tangibil\u0103 \u0219i intangibil\u0103 a locuitorilor cu istoria ora\u0219ului lor. Din p\u0103cate, deocamdat\u0103 acest lucru este \u00een\u021beles \u0219i prezint\u0103 interes doar pentru c\u00ee\u021biva cercet\u0103tori \u0219i entuzia\u0219ti pasiona\u021bi. Iar o parte semnificativ\u0103 a locuitorilor a fost obi\u0219nuit\u0103 s\u0103 perceap\u0103 \u021besutul urban tradi\u021bional, cu edificii cu regim redus de \u00een\u0103l\u021bime din centrul istoric drept \u201esat\u201d, de care ar trebui s\u0103 ne debaras\u0103m c\u00eet mai rapid.<\/p>\n

Totu\u0219i, un ora\u0219 istoric este modelat nu doar de fa\u021bade. \u021aesutul s\u0103u este format de cur\u021bi interioare \u0219i de parcelarea istoric\u0103 a cartierelor \u00een propriet\u0103\u021bi. Toate acestea \u00eenseamn\u0103 nu doar volumul exterior orientat spre strad\u0103, ci \u0219i construc\u021biile interioare, anexele gospod\u0103re\u0219ti – conexiunile spa\u021biale care formeaz\u0103 mediul istorico-arhitectural. A\u0219adar, nu este vorba de conservarea \u201eruinei\u201d (a\u0219a cum sus\u021bin demagogic unii \u201ddezvoltatori\u201d), ci despre alegerea unui model de dezvoltare a p\u0103r\u021bii istorice a urbei, bazat pe conservarea \u0219i dezvoltarea durabil\u0103 a mediului s\u0103u istoric \u0219i cultural. Precum arat\u0103 bunele practici interna\u021bionale, doar \u00een acest caz ora\u0219ul \u00ee\u0219i poate p\u0103stra identitatea \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte.<\/p>\n

\u2013 C\u00eend centrul istoric a devenit bun de patrimoniu cultural? \u0218i cum acesta poate fi asigurat cu un nou model de dezvoltare? <\/em><\/strong><\/p>\n

\u2013 Statutul de ora\u0219 istoric a fost conferit Chi\u0219in\u0103ului \u00een anul 1986, iar \u00een 1993 acest statut na\u021bional de protec\u021bie a fost confirmat deja prin hot\u0103r\u00eerea Parlamentului Republicii Moldova. Cu toate acestea, \u00een esen\u021b\u0103, acest statut juridic al p\u0103r\u021bii centrale a ora\u0219ului a fost, timp de mai bine de 30 de ani, ignorat \u0219i, de facto, sabotat. Doar \u00een ultimul timp au ap\u0103rut anumite condi\u021bii, care sper\u0103m c\u0103 vor putea conduce spre o ameliorare a situa\u021biei lui.<\/p>\n

Pentru elaborarea unui nou model de dezvoltare este important s\u0103 fie documentate elementele formatoare ale centrul istoric: ce structuri supraterane \u0219i subterane exist\u0103 \u00een cadrul lui \u0219i ce fragmente din epoci mai vechi s\u00eent ascunse sub straturi t\u00eerzii. Este necesar\u0103 analiza structurii \u0219i caracteristicilor fondului construit istoric, etapele form\u0103rii acestuia \u0219i s\u0103 se determine: construc\u021biile care trebuie p\u0103strate \u00een mod obligatoriu; construc\u021biile care permit adapt\u0103ri \u0219i reinterpret\u0103ri; construc\u021biile care pot fi demontate f\u0103r\u0103 a compromite integritatea mediului. Respectiv, se va determina unde se admite edificarea inser\u021biilor de construc\u021bie nou\u0103 \u0219i conform c\u0103ror reguli, astfel ca acestea s\u0103 contrubuie la p\u0103strarea \u0219i regenerarea mediului istorico-arhitectural \u0219i istorico-urbanistic local.<\/p>\n

\u00cen lume demult a fost \u00een\u021beles faptul, c\u0103 este imposibil\u0103 protejarea<\/strong> centrelor istorice \u0219i formarea simultan\u0103 \u00een acela\u0219i loc a unui centru urban de forma\u021bie nou\u0103. Aceste obiective necesit\u0103 abord\u0103ri urbanistice \u0219i solu\u021bii spa\u021biale diferite. Prin urmare, este important\u0103 rezolvarea \u00eenc\u0103 a unei sarcini strategice: identificarea, \u00een afara limitelor centrului istoric, a unii loc special pentru formarea unui nou pol de dezvoltare urbanistic\u0103 a Chi\u0219in\u0103ului. Acesta va prelua construc\u021biile de mare \u00een\u0103l\u021bime, amplasarea func\u021biilor publice \u0219i de afaceri de mari dimensiuni, precum \u0219i celelalte obiective, care necesit\u0103 o scar\u0103 \u0219i organizare spa\u021bial\u0103 diferit\u0103 de cele specifice centrului istoric.<\/p>\n

Numai dup\u0103 elaborarea unor reglement\u0103ri clare putem vorbi despre dezvoltarea armonioas\u0103 a p\u0103r\u021bii istorice a ora\u0219ului. \u00cen lipsa lor, fiecare edificiu nou edificiu construit aici apare, de fapt, din contul ruperii \u021besutului urbanistic existent \u2013 distrug\u00eend ceea ce \u00eenc\u0103 nu a fost studiat \u0219i, prin urmare, nu a fost \u00een\u021beles, cre\u00eend astfel un teren fertil pentru \u0219tergerea<\/strong> memoriei noastre istorice \u0219i culturale comune.<\/p>\n

Interviu realizat de Natalia Uzun<\/em><\/strong><\/p>\n

Sursa: <\/em>NOI.md<\/em><\/strong><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunoa\u0219tem foarte pu\u021bin vechiul ora\u0219, care a format caracterul multiconfesional \u0219i diversitatea etnocultural\u0103 a Chi\u0219in\u0103ului, a pus bazele dezvolt\u0103rii industriei \u0219i comer\u021bului…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":38820,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"\u201e\u00cenainte de 1750, Chi\u0219in\u0103ul era unul dintre cele mai mari zece ora\u0219e din Principatul Moldovei\u201d \u2013 Sergius Ciocanu - traditia.md","description":"Cunoa\u0219tem foarte pu\u021bin vechiul ora\u0219, care a format caracterul multiconfesional \u0219i diversitatea etnocultural\u0103 a Chi\u0219in\u0103ului, a pus bazele dezvolt\u0103rii industriei"},"footnotes":""},"categories":[41,38],"tags":[],"class_list":["post-38822","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie-si-cultura","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38822\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38820"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}