{"id":38059,"date":"2026-01-10T12:11:48","date_gmt":"2026-01-10T10:11:48","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=38059"},"modified":"2026-01-10T12:11:48","modified_gmt":"2026-01-10T10:11:48","slug":"patru-note-despre-nemurire-cum-a-murit-autorul-cantecului-scedryk-si-de-ce-a-castigat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/patru-note-despre-nemurire-cum-a-murit-autorul-cantecului-scedryk-si-de-ce-a-castigat\/","title":{"rendered":"Patru note despre nemurire: Cum a murit autorul c\u00e2ntecului „\u0218cedryk” \u0219i de ce a c\u00e2\u0219tigat"},"content":{"rendered":"

\u00centreaga lume c\u00e2nt\u0103 aceast\u0103 melodie de Cr\u0103ciun, dar pu\u021bini oameni cunosc tragedia autorului ei. Povestea lui Nikolai Leontovici, un geniu care a fost ucis \u00een casa tat\u0103lui s\u0103u pentru o pereche de cizme.<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

New York, Tokyo, Londra, Berlin. Sf\u00e2r\u0219itul lui decembrie. Oriunde te-ai afla \u00een zilele noastre \u2013 \u00eentr-un centru comercial uria\u0219, \u00eentr-o cafenea primitoare sau \u00een fa\u021ba ecranului televizorului, unde b\u0103iatul Kevin este din nou \u201eSingur acas\u0103\u201d \u2013 cu siguran\u021b\u0103 vei auzi asta.<\/p>\n

Patru note. Ta-da-da-dam. Ta-da-da-dam. Un ritm rapid, sonor, \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n

Pentru miliarde de oameni din \u00eentreaga lume, acest c\u00e2ntec este Carol of the Bells, imnul Cr\u0103ciunului din Vest. Este asociat cu bucuria, cu mun\u021bi de daruri \u0219i cu un final fericit pentru un film de la Hollywood. Se pare c\u0103 aceast\u0103 muzic\u0103 s-a n\u0103scut undeva \u00een America bine hr\u0103nit\u0103 \u0219i prosper\u0103 pentru a crea o atmosfer\u0103 festiv\u0103 pentru oameni.<\/p>\n

Dar dac\u0103 oprim sunetul reclamelor. Dac\u0103 \u0219tergem textul englezesc despre \u201eclopo\u021beii de argint\u201d din partitur\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een ad\u00e2ncuri, de unde a venit acest sunet, nu vom vedea ghirlande. Vom vedea s\u00e2nge pe z\u0103pada alb\u0103.<\/p>\n

Pentru c\u0103 aceste patru note nu sunt un c\u00e2ntec. Aceasta este rug\u0103ciunea unei r\u00e2ndunici ucrainene, \u00eentrerupt\u0103 de un foc de la distan\u021b\u0103 foarte mic\u0103.<\/p>\n

Podolsky Bach<\/strong><\/h4>\n

Omul care a oferit lumii aceast\u0103 capodoper\u0103 se numea Nikolai Leontovici. Nu p\u0103rea o celebritate. Un b\u0103rbat modest, t\u0103cut, inteligent, cu ochi tri\u0219ti. Fiul unui preot de sat, i-a \u00eenv\u0103\u021bat pe copii s\u0103 c\u00e2nte toat\u0103 via\u021ba, a dirijat coruri diecezane \u0219i a auzit muzic\u0103 acolo unde al\u021bii au auzit doar zgomot.<\/p>\n

Este numit \u201eBachul ucrainean\u201d. \u0218i nu e o exagerare. Leontovici a f\u0103cut cu un c\u00e2ntec popular ceea ce face un bijutier cu un diamant. A luat o melodie simpl\u0103, la fel de veche ca p\u0103m\u00e2ntul \u00eensu\u0219i, \u0219i a \u00eenceput s\u0103 o taie.<\/p>\n

„\u0218cedryk” nu a fost scris \u00eentr-o singur\u0103 sear\u0103. Leontovici s-a \u00eentors la el pentru ani de zile. A rescris-o de cinci ori! C\u0103uta \u00eempletirea perfect\u0103 a vocilor.<\/p>\n

Aceast\u0103 muzic\u0103 se bazeaz\u0103 pe o popevka veche, \u00eenc\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103. Are doar trei sau patru note. Str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri o c\u00e2ntau prim\u0103vara, c\u00e2nd r\u00e2ndunelele se \u00eentorceau. Ei credeau c\u0103 aceast\u0103 pas\u0103re pe aripi aduce un an nou, o via\u021b\u0103 nou\u0103, o \u201esear\u0103 generoas\u0103\u201e \u2013 un timp \u00een care lumea este re\u00eennoit\u0103.<\/p>\n

Leontovici, fiind un om profund religios, a umplut acest arhaism cu un nou sens \u00eenalt. \u00cen prelucrarea sa, o simpl\u0103 vesnyanka s-a transformat \u00eentr-o catedral\u0103 polifonic\u0103. Vocile din ea r\u0103sun\u0103, se ajung din urm\u0103, r\u0103sun\u0103, ca \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba, care \u00eenvinge torporul iernii.<\/p>\n

Voia s\u0103 ofere oamenilor prim\u0103var\u0103. Dar iarna se \u00eengro\u0219a peste tot.<\/p>\n

Era anul 1921. Lumea se pr\u0103bu\u0219ea. R\u0103zboaie, revolu\u021bii, teroare. Aerul mirosea a ars \u0219i fric\u0103. Iar Leontovici a continuat s\u0103 compun\u0103 muzic\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 opun\u0103 armonia haosului.<\/p>\n

Iuda bate la u\u0219\u0103<\/strong><\/h4>\n

Ianuarie. Satul Markovka, gubernia Podolsk. Aici, \u00een casa p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, Nikolai Leontovici a venit de Cr\u0103ciun (stil vechi) pentru a se odihni, s\u0103-\u0219i vad\u0103 tat\u0103l-preot \u0219i fiica. Ninge afar\u0103. Casa e cald\u0103, miroase a cear\u0103 \u0219i p\u00e2ine coapt\u0103.<\/p>\n

Pe 22 ianuarie, dup\u0103-amiaza t\u00e2rziu, o c\u0103ru\u021b\u0103 a intrat \u00een curte. S-a auzit o b\u0103taie \u00een u\u0219\u0103. Un b\u0103rbat cu o geac\u0103 de piele \u0219i o pu\u0219c\u0103 st\u0103tea pe prag. T\u00e2n\u0103r, la \u00eenceputul v\u00e2rstei de dou\u0103zeci de ani.<\/p>\n

\u201eSunt cekist. Lupt \u00eempotriva banditismului. Trebuie s\u0103 dorm peste noapte,\u201d a spus el.<\/p>\n

Numele lui era Afanasy Gri\u0219cenko.<\/p>\n

\u00cen casa preotului exista o lege nescris\u0103 a ospitalit\u0103\u021bii: c\u0103l\u0103torul trebuia l\u0103sat s\u0103 intre, s\u0103 fie \u00eenc\u0103lzit \u0219i hr\u0103nit. Nimeni nu \u0219tia c\u0103 \u00een acel moment deschiseser\u0103 u\u0219a mor\u021bii \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n

Oaspetele a fost a\u0219ezat la mas\u0103. I s-a oferit ceai. Conversa\u021bia, dup\u0103 cum \u0219i-au amintit mai t\u00e2rziu rudele, a fost pa\u0219nic\u0103. Leontovici, al c\u0103rui suflet nu putea vedea r\u0103ul, s-a a\u0219ezat chiar la pian \u0219i a c\u00e2ntat pentru oaspete.<\/p>\n

Imagineaz\u0103-\u021bi aceast\u0103 scen\u0103. Sunete divine de muzic\u0103. \u0218i l\u00e2ng\u0103 el st\u0103 un b\u0103rbat care \u0219tie exact ce va face diminea\u021ba. Ascult\u0103. El d\u0103 din cap. Poate chiar z\u00e2mbind. Aceasta este o poveste biblic\u0103. S\u0103rutul lui Iuda. S\u0103 \u00eempar\u021bi p\u00e2inea cu cel care te tr\u0103deaz\u0103.<\/p>\n

Toat\u0103 lumea s-a dus la culcare. Gri\u0219cenko a fost pus \u00een aceea\u0219i camer\u0103 cu Nikolai. Dis-de-diminea\u021b\u0103, pe 23 ianuarie, \u00een jurul orei \u0219apte, s-a auzit o pocnitur\u0103 uscat\u0103 \u0219i ascu\u021bit\u0103. O \u00eempu\u0219c\u0103tur\u0103.<\/p>\n

Tat\u0103l a fugit \u00een camer\u0103 \u0219i \u0219i-a v\u0103zut fiul pe canapea. S\u00e2ngele inunda perna. Gri\u0219cenko st\u0103tea deasupra lui, tr\u0103g\u00e2nd \u0219urubul.<\/p>\n

\u201eCe ai f\u0103cut?!\u201d a strigat b\u0103tr\u00e2nul preot.<\/p>\n

Cechistul a \u00eendreptat calm pu\u0219ca spre b\u0103tr\u00e2n \u0219i a cerut bani. \u0218i apoi a \u00eenceput ceva care \u0219ocheaz\u0103 prin mizeria sa. Uciga\u0219ul care l-a \u00eempu\u0219cat pe geniu a \u00eenceput s\u0103 jefuiasc\u0103 casa. A legat m\u00e2inile surorii compozitorului. A scotocit prin cufere.<\/p>\n

Ce a luat? Aur? Diamante? A luat o hain\u0103 de blan\u0103. A luat lenjeria. \u0218i a dat jos cizmele lui Leontovici, \u00eenc\u0103 cald, pe moarte. Geniul se scurgea pe muzica prim\u0103verii sale necunoscute, iar uciga\u0219ul s\u0103u \u00eencerca pantofii altcuiva.<\/p>\n

Leontovici nu a murit imediat. Tat\u0103l s\u0103u a reu\u0219it s\u0103-i citeasc\u0103 o rug\u0103ciune de plecare. Ultimul lucru pe care l-a auzit \u00een aceast\u0103 lume au fost cuvintele Evangheliei \u0219i pl\u00e2ngerea rudelor sale.<\/p>\n

\u00cen raportul oficial, Gri\u0219cenko avea s\u0103 scrie mai t\u00e2rziu o minciun\u0103 cinic\u0103 despre un \u201efoc accidental\u201d. Dar arhivele au p\u0103strat adev\u0103rul. Nu a fost doar un jaf. \u00cen acei ani, cei mai buni au fost distru\u0219i. Cei care erau purt\u0103torii culturii, credin\u021bei \u0219i spiritului au fost distru\u0219i.<\/p>\n

Zborul R\u00e2ndunicii<\/strong><\/h4>\n

Uciga\u0219ul \u0219i-a pus cizmele \u0219i a disp\u0103rut \u00een cea\u021ba de z\u0103pad\u0103. A crezut c\u0103 a ucis un om \u0219i \u0219i-a acoperit muzica.<\/p>\n

C\u00e2t de gre\u0219it era… Corpul poate fi ucis. Cizmele pot fi furate. Dar r\u00e2ndunica nu poate fi oprit\u0103.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 \u00een 1919, cu doi ani \u00eenainte de tragedie, la indica\u021bia lui Simon Petliura, sub conducerea lui Alexandr Ko\u0219i\u021b a fost creat\u0103 Capela Republican\u0103 Ucrainean\u0103. Misiunea ei a fost una diplomatic\u0103 \u2013 s\u0103 arate Europei c\u0103 Ucraina nu este doar un teritoriu pe hart\u0103, ci o na\u021biune cu o cultur\u0103 deosebit\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd Leontovici z\u0103cea \u00een morm\u00e2nt, muzica sa a \u00eenceput mar\u0219ul triumfal. Praga, Viena, Paris, Berlin. Holurile s-au ridicat. Criticii au scris recenzii entuziaste. \u0218i apoi era oceanul.<\/p>\n

5 octombrie 1922. New York. Carnegie Hall. Corul lui Ko\u0219i\u021b c\u00e2nt\u0103 „Shchedryk”. America a \u00eencremenit. Acest ritm \u2013 ta-da-da-dam \u2013 a atins chiar fibra vremii.<\/p>\n

\u00cen sal\u0103 st\u0103tea Peter Wilhowski, un dirijor de cor american de origine ucrainean\u0103. Melodia l-a zguduit at\u00e2t de tare \u00eenc\u00e2t a decis c\u0103 ar trebui s\u0103 fie c\u00e2ntat\u0103 mereu aici. A \u00een\u021beles c\u0103 va fi dificil s\u0103 le explice americanilor despre r\u00e2ndunica \u0219i sosirea prim\u0103verii \u00een ianuarie.<\/p>\n

\"\u041a\u0430\u0440\u043d\u0435\u0433\u0438<\/p>\n

\u0218i a scris un text nou. Nu o traducere, ci o varia\u021bie poetic\u0103. Sunete mici \u0219i ritmice \u00eei aminteau de sunetul clopo\u021beilor.<\/p>\n

Astfel, \u0218cedryk a devenit Colindul Clopotelor. R\u00e2ndunica s-a transformat \u00eentr-un clopo\u021bel. Dar sufletul muzicii a r\u0103mas acela\u0219i \u2013 era muzica luminii care \u00eenvinge \u00eentunericul.<\/p>\n

Victoria victimei<\/strong><\/h4>\n

Au trecut o sut\u0103 de ani. Unde este acum Afanasy Gry\u0219cenko?<\/p>\n

\u00cei cunoa\u0219tem numele doar datorit\u0103 istoricilor meticulo\u0219i care au dezgropat arhivele Ceka. A murit undeva \u00een obscuritate, pierit \u00een pietrele de moar\u0103 ale sistemului pe care l-a slujit. Nu a mai r\u0103mas nimic din el \u00een afar\u0103 de gloria ru\u0219inoas\u0103 a unui criminal \u0219i jefuitor. Morm\u00e2ntul lui nu intereseaz\u0103 pe nimeni. Cizmele pe care le furase se descompuseser\u0103 de mult.<\/p>\n

\u0218i unde este Nikolai Leontovici?<\/p>\n

Porne\u0219te televizorul. Intr\u0103 pe YouTube. Ie\u0219i afar\u0103 \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului. Este peste tot.<\/p>\n