{"id":35071,"date":"2025-06-01T09:08:34","date_gmt":"2025-06-01T06:08:34","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=35071"},"modified":"2025-06-01T09:09:38","modified_gmt":"2025-06-01T06:09:38","slug":"duminica-a-vii-a-dupa-pasti-a-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/duminica-a-vii-a-dupa-pasti-a-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic\/","title":{"rendered":"Duminica a VII-a dup\u0103 Pa\u0219ti. A Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi de la Sinodul I Ecumenic"},"content":{"rendered":"

\u00cen duminica dintre s\u0103rb\u0103torile \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului \u0219i Cincizecime (Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh asupra Apostolilor) pomenim pe p\u0103rin\u021bii primului Sinod Ecumenic ce a avut loc la Niceea, fix 1700 de ani \u00een urm\u0103. <\/strong><\/span><\/p>\n

Convocat de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare \u00een anul 325, sinodul a str\u00e2ns o multitudine de sfin\u021bi ai timpului pentru a combate erezia arian\u0103 (care nega firea dumnezeiasc\u0103 a M\u00e2ntuitorului). \u00cen acela\u0219i timp sinodul a adoptat o prim\u0103 form\u0103 a Simbolului Credin\u021bei (Crezului), ulterior \u00eemplinit\u0103 \u0219i finalizat\u0103 la cel de-al doilea Sinod Ecumenic \u00een anul 381 la Constantinopol. De aceea Crezului i se mai zice Simbolul Credin\u021bei niceo-constantinapolitan \u0219i care reprezint\u0103 o m\u0103rturisire a dogmelor cre\u0219tine. Orice cre\u0219tin ortodox este obligat s\u0103-l cunoasc\u0103 pe de rost.<\/p>\n

Crezul a r\u0103mas neschimbat p\u00e2n\u0103-n ziua de ast\u0103zi, doar romano-catolicii au intervenit \u00een el, f\u0103c\u00e2nd o ad\u0103ugire numit\u0103 filioque<\/em> \u0219i care a fost una din cauzele Marii Schisme (1054).<\/p>\n

Pericopa evanghelic\u0103 ce s-a citit ast\u0103zi reprezint\u0103 un fragment dintr-o rug\u0103ciune a M\u00e2ntuitorului (Ioan 17:1-13) rostit\u0103 \u00een prezen\u021ba ucenicilor \u0219i care este numit\u0103 \u201earhiereasc\u0103\u201d, fiindc\u0103 El o zice preg\u0103tindu-se pentru aducerea Jertfei de pe cruce (\u201eP\u0103rinte, a venit ceasul!\u201d <\/em>Ioan 17:1). Aceast\u0103 rug\u0103ciune culminant\u0103 care este \u00eendreptat\u0103 de Fiul c\u0103tre Tat\u0103l ne arat\u0103 apropierea esen\u021bial\u0103 \u00eentre Cel Trimis \u0219i P\u0103rintele S\u0103u. Aici M\u00e2ntuitorul ne spune direct ce \u00eenseamn\u0103 via\u021ba ve\u0219nic\u0103: s\u0103-L cunoa\u0219tem pe Tat\u0103l, singurul Dumnezeu adev\u0103rat, \u0219i pe Iisus Hristos, pe Care L-a trimis (Ioan 17:3). Ereticii pot s\u0103 se poticneasc\u0103 de acest verset (cum au f\u0103cut-o arienii), dar s\u0103 nu fie, c\u0103ci dac\u0103 Tat\u0103l este Dumnezeu adev\u0103rat, la fel \u0219i Fiul S\u0103u trimis, Unul-N\u0103scut, este Dumnezeu adev\u0103rat, fiind de o esen\u021b\u0103 cu Tat\u0103l (de-o-fiin\u021bime \u2013 homoousia<\/em>) \u2013 \u201eLumin\u0103 din Lumin\u0103, Dumnezeu adev\u0103rat din Dumnezeu adev\u0103rat\u201d<\/em> (Crezul). Deci M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos este Dumnezeu adev\u0103rat \u0219i om adev\u0103rat, fiindc\u0103 trup a primit de la Fecioara Maria.<\/p>\n

\u201e\u015etim iar\u0103\u015fi c\u0103 Fiul lui Dumnezeu a venit \u015fi ne-a dat nou\u0103 pricepere, ca s\u0103 cunoa\u015ftem pe Dumnezeul cel adev\u0103rat; \u015fi noi suntem \u00een Dumnezeul cel adev\u0103rat, adic\u0103 \u00eentru Fiul S\u0103u Iisus Hristos. Acesta este adev\u0103ratul Dumnezeu \u015fi via\u0163a de veci.\u201d<\/em> (1 Ioan 5:20)<\/p>\n

Slava ce o avea Dumnezeu Cuv\u00e2ntul, Care s-a smerit pe Sine \u00eentrup\u00e2ndu-Se \u00een om, o avea de la Tat\u0103l \u201emai \u00eenainte de a fi lumea\u201d<\/em> (Ioan 17:5). \u0218i slava care urma s\u0103 fie redob\u00e2ndit\u0103 \u00eempreun\u0103 cu firea omeneasc\u0103, deja sfin\u021bit\u0103, la \u00cen\u0103l\u021bare, va lucra prin Sf\u00e2ntul Duh \u00een Biserica Sa p\u00e2n\u0103 la Parusia (A doua Venire \u00eentru slav\u0103 a M\u00e2ntuitorului), c\u00e2nd \u201eHristos, Care este via\u0163a voastr\u0103, Se va ar\u0103ta, atunci \u015fi voi, \u00eempreun\u0103 cu El, v\u0103 ve\u0163i ar\u0103ta \u00eentru slav\u0103\u201d <\/em>(Coloseni 3:4).<\/p>\n

Iisus mai cere Tat\u0103lui ca ucenicii S\u0103i credincio\u0219i s\u0103 fie p\u0103zi\u021bi \u0219i \u201es\u0103 fie una precum suntem \u0219i Noi\u201d<\/em> (Ioan 17:11). Noi \u2013 adic\u0103 Tat\u0103l, Fiul \u0219i Sf\u00e2ntul Duh \u2013 Treime de o fiin\u021b\u0103 \u0219i nedesp\u0103r\u021bit\u0103, Unul Dumnezeu \u2013 iubire (1 Ioan 4:8; Ioan 17:26). Aici M\u00e2ntuitorul are grij\u0103 de ucenici, dar \u0219i de Biserica Sa, adic\u0103 de cei ce urmeaz\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een El, prin cuv\u00e2ntul ucenicilor (Ioan 17:20).<\/p>\n

Pericopa se \u00eencheie cu versetul \u201eiar acum, vin la Tine \u015fi acestea le gr\u0103iesc \u00een lume, ca s\u0103 fie deplin\u0103 bucuria Mea \u00een ei\u201d. <\/em>Pe care \u00eel putem corela cu ultimele versete ale Evangheliei lui Luca, citite joi, la s\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului pe care continu\u0103m s\u0103 o pr\u0103znuim \u0219i ast\u0103zi: \u201e\u015ei pe c\u00e2nd \u00eei binecuv\u00e2nta, S-a desp\u0103r\u0163it de ei \u015fi S-a \u00een\u0103l\u0163at la cer. Iar ei, \u00eenchin\u00e2ndu-se Lui, s-au \u00eentors \u00een Ierusalim cu bucurie mare. \u015ei erau \u00een toat\u0103 vremea \u00een templu, l\u0103ud\u00e2nd \u015fi binecuv\u00e2nt\u00e2nd pe Dumnezeu.<\/em>\u201d (Luca 24:51-53). \u00cen a\u0219teptarea Pogor\u00e2rii Sf\u00e2ntului Duh \u2013 f\u0103g\u0103duin\u021ba Tat\u0103lui (Luca 24:49), care \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 va da via\u021b\u0103 lucr\u0103toare nou-n\u0103scutei Biserici.<\/p>\n

Iereu Anatolie Juraveli<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen duminica dintre s\u0103rb\u0103torile \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului \u0219i Cincizecime (Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh asupra Apostolilor) pomenim pe p\u0103rin\u021bii primului Sinod Ecumenic ce a avut…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":35069,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Duminica a VII-a dup\u0103 Pa\u0219ti. A Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi de la Sinodul I Ecumenic - traditia.md","description":"\u00cen duminica dintre s\u0103rb\u0103torile \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Domnului \u0219i Cincizecime (Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh asupra Apostolilor) pomenim pe p\u0103rin\u021bii primului Sinod Ecumenic ce a a"},"footnotes":""},"categories":[1722,40,45,38],"tags":[],"class_list":["post-35071","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anatolie-juraveli","category-apararea-credintei","category-bloguri","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35071","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35071"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35071\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/35069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35071"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35071"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35071"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}