{"id":3402,"date":"2022-03-26T13:22:45","date_gmt":"2022-03-26T10:22:45","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=3402"},"modified":"2022-03-26T13:26:43","modified_gmt":"2022-03-26T10:26:43","slug":"de-ce-nu-au-voie-femeile-in-sfantul-altar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/de-ce-nu-au-voie-femeile-in-sfantul-altar\/","title":{"rendered":"De ce nu au voie femeile \u00een Sf\u00e2ntul Altar?"},"content":{"rendered":"

De ce nu este permis accesul femeii \u00een Sf\u00e2ntul Altar? De ce totu\u015fi, \u00een anumite situa\u0163ii, femeile au acces dincolo de Catapeteasm\u0103? Practic\u0103 oare Ortodoxia misoginismul? Lumea b\u0103rba\u0163ilor a acaparat \u015fi izvorul sfin\u0163eniei? Iat\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri ale omului contemporan, la care vom \u00eencerca un r\u0103spuns teologic.<\/em><\/strong><\/p>\n

Femeia nu este discriminat\u0103 \u00een raport cu b\u0103rbatul mirean \u015fi nici cu preotul. \u015ei totu\u015fi, ar spune unii, b\u0103rba\u0163ii intr\u0103 \u00een altar iar\u00a0 femeile nu. Nu e chiar a\u015fa. \u015ei femeile pot intra, \u00een anumite cazuri excep\u0163ionale, tocmai pentru a sublinia c\u0103 Biserica nu practic\u0103 misoginismul, dar nici dezordinea.<\/p>\n

Pentru a ob\u0163ine r\u0103spunsurile corecte la \u00eentreb\u0103rile de mai sus trebuie s\u0103 plec\u0103m de la pozi\u0163ia femeii \u00een Crea\u0163ie, \u00een raport cu Dumnezeu \u015fi cu b\u0103rbatul. \u00ceng\u0103dui\u0163i un mic ocol introductiv.<\/p>\n

Facerea b\u0103rbatului \u015fi a femeii<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la facere afl\u0103m c\u0103 femeia \u015fi b\u0103rbatul sunt diferi\u0163i, ca natur\u0103 \u015fi ca \u00eenzestrare, dar, \u00een acela\u015fi timp, sunt complementari.<\/p>\n

Cartea Facerii ne prezint\u0103 situa\u0163ia singuratic\u0103 a lui Adam: de\u015fi primise de la Dumnezeu misiunea de a \u201elucra \u015fi a p\u0103zi\u201d<\/em> ceea ce Dumnezeu crease, pentru el \u201enu s-a g\u0103sit ajutor de potriva lui\u201d<\/em>.\u00a0 \u00censu\u015fi Dumnezeu constat\u0103 c\u0103 \u201eNu este bine s\u0103 fie omul singur; s\u0103-i facem ajutor potrivit pentru el\u201d<\/em>. Astfel, apare femeia: ajutor potrivit pentru b\u0103rbat.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u201epotrivit\u201d este cheia \u00een\u0163elegerii corecte a raportului dintre b\u0103rbat \u015fi femeie. El nu permite \u00een\u0163elegerea femeii nici ca sclav\u0103, nici ca st\u0103p\u00e2n\u0103 a b\u0103rbatului. Apari\u0163ia femeii din costa b\u0103rbatului reprezint\u0103 faptul c\u0103 cei doi alc\u0103tuiesc un \u00eentreg, complet\u00e2ndu-se reciproc, cum va constata \u00eensu\u015fi Adam: \u201eea se va numi femeie, pentru c\u0103 este luat\u0103 din b\u0103rbatul s\u0103u. De aceea va l\u0103sa omul pe tat\u0103l s\u0103u \u015fi pe mama sa \u015fi se va uni cu femeia sa \u015fi vor fi am\u00e2ndoi un trup\u201d.<\/em><\/p>\n

Practic, putem considera c\u0103 Adam este ra\u0163ionalul, iar femeia reprezint\u0103 afectivitatea. C\u0103ci aceasta \u00eei lipsea lui Adam: nu avea pe cineva egal cu el, cu care s\u0103 \u00eempart\u0103 iubirea cu care fusese \u00eenzestrat. De aceea, unii sfin\u0163i sus\u0163in c\u0103 acea coast\u0103 luat\u0103 din Adam, a fost luat\u0103 de l\u00e2ng\u0103 inim\u0103. \u00cen acest fel, femeia este \u201einima\u201d, iar b\u0103rbatul reprezint\u0103 \u201ecapul\u201d familiei primordiale. Evident, ele nu pot func\u0163iona separat \u015fi nici nu trebuie s\u0103 existe sup\u0103rare pentru aceast\u0103 situa\u0163ie. \u201e\u015ei nu poate ochiul s\u0103 zic\u0103 m\u00e2inii: N-am trebuin\u0163\u0103 de tine; sau, iar\u0103\u015fi capul s\u0103 zic\u0103 picioarelor: N-am trebuin\u0163\u0103 de voi<\/em>\u201d, zice Sf\u00e2ntul Pavel.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eens\u0103 sunt complementari, b\u0103rbatul \u015fi femeia au nu numai naturi \u015fi \u00eenzestr\u0103ri diferite, ci \u015fi scopuri diferite \u015fi complementare. Acestea sunt reflectate de numele lor (\u00een civiliza\u0163ia uman\u0103 numele a reprezentat mult timp identitatea unei persoane, ast\u0103zi \u00eens\u0103 tinde s\u0103 reprezinte doar un moft sau un num\u0103r dintr-o gr\u0103mad\u0103). Adam \u00eenseamn\u0103 \u201en\u0103scut din p\u0103m\u00e2nt\u201d iar Eva \u00eenseamn\u0103 \u201evia\u0163\u0103\u201d,\u00a0 \u201emam\u0103 a celor vii\u201d sau (\u00een unele teorii) \u201e\u015farpe\u201d, \u201eviper\u0103\u201d, aluzie la faptul c\u0103 Eva s-a l\u0103sat ispitit\u0103 de vicleanul \u015farpe biblic. Prin urmare, rosturile celor doi erau \u00eemp\u0103r\u0163ite: Adam era \u201ecapul\u201d sau, mai bine zis, \u201epreotul\u201d familiei primordiale \u015fi al crea\u0163iei \u00eentregi, c\u0103ci Dumnezeu i le \u00eencredin\u0163ase, pentru a le sluji, iar Eva era \u00eens\u0103\u015fi familia \u015fi via\u0163a lui Adam.<\/p>\n

B\u0103rbatul \u015fi femeia \u00een cre\u015ftinism<\/strong><\/p>\n

Vechiul Testament pune cumva \u00een umbr\u0103 situa\u0163ia femeii, gener\u00e2nd un posibil misoginism, deoarece se considera, pe nedrept, c\u0103 umanitatea \u00eentreag\u0103 c\u0103zuse \u00een p\u0103cat din cauza Evei. \u00cen realitate \u00eens\u0103, se uit\u0103 prea u\u015for c\u0103 \u015fi Adam a c\u0103zut, urm\u00e2nd Evei.<\/p>\n

Tocmai de aceea, Hristos \u0163ine neap\u0103rat s\u0103 reabiliteze pozi\u0163ia femeii \u00een societate, red\u00e2ndu-i demnitatea, astfel c\u0103 prime\u015fte trup omenesc din Fecioara Maria \u015fi prima minune o s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte la o nunt\u0103, \u00een Cana Galileii. Prin aceasta, Hristos reface leg\u0103tura dintre Dumnezeu, b\u0103rbat \u015fi femeie, \u00eentr-o logic\u0103 divin\u0103, rezumat\u0103 de Sf. Pavel a\u015fa: Hristos este capul b\u0103rbatului, b\u0103rbatul este capul femeii, iar femeia trebuie iubit\u0103 jertfelnic, a\u015fa cum Hristos \u00ee\u015fi iube\u015fte Biserica.<\/p>\n

De altfel, misoginismul mai b\u00e2ntuie \u015fi min\u0163ile unor b\u0103rba\u0163i cre\u015ftini. Ei pretind c\u0103 Scriptura \u00eendeamn\u0103: \u201eFemeile s\u0103 se supun\u0103 b\u0103rba\u0163ilor lor ca Domnului, Pentru c\u0103 b\u0103rbatul este cap femeii, precum \u015fi Hristos este cap Bisericii, trupul S\u0103u, al c\u0103rui m\u00e2ntuitor \u015fi este. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, a\u015fa \u015fi femeile b\u0103rba\u0163ilor lor, \u00eentru totul\u201d.<\/em><\/p>\n

Doar c\u0103, tot ace\u015ftia ar trebui s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi mai departe: \u201eB\u0103rba\u0163ilor, iubi\u0163i pe femeile voastre, dup\u0103 cum \u015fi Hristos a iubit Biserica, \u015fi S-a dat pe Sine pentru ea<\/em> (…) A\u015fadar, b\u0103rba\u0163ii sunt datori s\u0103-\u015fi iubeasc\u0103 femeile ca pe \u00eense\u015fi trupurile lor. Cel ce-\u015fi iube\u015fte femeia pe sine se iube\u015fte.\u201d<\/em> Astfel, sensul cuv\u00e2ntului \u201ecap\u201d nu este cel de \u201est\u0103p\u00e2n de sclav\u201d, ci acela de \u201e\u00eendrum\u0103tor al familiei, \u00eentru iubire\u201d. C\u0103ci Adam a primit poruncile de la Dumnezeu, \u015fi el le-a dat mai departe Evei, iubirea sa.<\/p>\n

De aici, se vede foarte clar c\u0103 Cre\u015ftinismul nu este misogin. Canoanele nu permit intrarea femeii \u00een altar dintr-un singur motiv: ea nu poate fi \u201epreotul\u201d familiei \u015fi nici al societ\u0103\u0163ii. Prin urmare,\u00a0 rostul ei nu este acolo.<\/p>\n

La \u00eenceputul cre\u015ftinismului, Altarul nu era desp\u0103r\u0163it de restul Bisericii, ca acum. El reprezenta, pur \u015fi simplu, locul unde preo\u0163ii s\u0103v\u00e2r\u015feau Jertfa lui Hristos, locul unde Hristos poposea \u00een mijlocul poporului s\u0103u. Prin urmare, neav\u00e2nd leg\u0103tur\u0103 cu preo\u0163ia, femeia nu avea ce s\u0103 caute la Altar.<\/p>\n

De observat c\u0103 discu\u0163ia accesului \u00een Altar a femeii \u00eencepe simultan cu discu\u0163ia despre hirotonia femeii, o situa\u0163ie pe care Ortodoxia o consider\u0103 incompatibil\u0103 cu rostul \u015fi pozi\u0163ia femeii \u00een crea\u0163ie. Tot a\u015fa de incompatibil ar fi s\u0103 cerem b\u0103rba\u0163ilor s\u0103 nasc\u0103. Dincolo de imposibilitatea fiziologic\u0103 (pe care unii se str\u0103duiesc s\u0103 o dep\u0103\u015feasc\u0103, \u00een mod absurd) r\u0103m\u00e2ne incompatibilitatea sufleteasc\u0103: b\u0103rbatul nu poate fi \u201emam\u0103\u201d \u015fi toat\u0103 afectivitatea ce se impune, cum tot a\u015fa femeia nu poate fi \u201etat\u0103\u201d. N-o sa vede\u0163i un b\u0103rbat d\u0103ruindu-se copiilor cum o pot face mamele. Dar parc\u0103 ast\u0103zi mai conteaz\u0103 \u201emama\u201d \u015fi \u201etata\u201d, mai ales \u00een teoriile identit\u0103\u0163ii de gen… dar s\u0103 revenim.<\/p>\n

Odat\u0103 cu apari\u0163ia Catapetesmei, a peretelui desp\u0103r\u0163itor \u00eentre Altar \u015fi adunarea poporului (numit \u201enaos\u201d), a p\u0103rut c\u0103 spa\u0163iul Altarului devine ceva deosebit, mai sacralizat dec\u00e2t restul Bisericii. \u00cen realitate, Altarul \u015fi-a p\u0103strat acela\u015fi rol, noutatea fiind catapeteasma, numit\u0103 \u015fi iconostas.<\/p>\n

Ea este un perete cu icoane, care s\u0103 ajute credincio\u015fii la contemplare \u015fi rug\u0103ciune, \u00eentruc\u00e2t aten\u0163ia lor era adeseori distras\u0103 de mi\u015fc\u0103rile preotului \u00een altar sau, pur \u015fi simplu, unii erau mai preocupa\u0163i de preot dec\u00e2t de propria lor rug\u0103ciune (\u015fi ast\u0103zi se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103, curiozitatea put\u00e2nd fi nu doar un avantaj, ci \u015fi un obstacol \u00een calea des\u0103v\u00e2r\u015firii). Apari\u0163ia iconostasului se datoreaz\u0103 \u00eens\u0103 dezvolt\u0103rii cultului icoanelor, mai ales dup\u0103 disputa cu iconoclasmul din sec. VII. La \u00eenceput era doar un g\u0103rdule\u0163 de care se at\u00e2rnau icoanele, apoi au ap\u0103rut mai multe r\u00e2nduri de icoane p\u00e2n\u0103 la forma de ast\u0103zi. La catolici, altarul a r\u0103mas deschis (departajat eventual de un g\u0103rdule\u0163) \u015fi orientat invers dec\u00e2t la ortodoc\u015fi, din motiv de Marea Schism\u0103.<\/p>\n

Prin urmare, Altarul r\u0103m\u00e2ne zona l\u0103ca\u015fului de cult unde\u00a0 \u00ee\u015fi avea rostul doar preotul, care \u00eel aducea pe Hristos poporului. Primele canoane ale Bisericii sus\u0163in c\u0103 \u201enu i se cuvine femeii s\u0103 intre \u00een altar\u201d tocmai pentru c\u0103 ea nu are nici un rost acolo.<\/p>\n

Dar nu numai femeii, ci \u015fi oricui nu-\u015fi are rostul, canonul 69 al Sinodului VI ecumenic stipul\u00e2nd c\u0103 \u201eNim\u0103nui dintre mireni nu-i este \u00eeng\u0103duit s\u0103 intre \u00een altar, \u00eens\u0103 st\u0103p\u00e2nirea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 nu este oprit\u0103 de la aceasta,\u00a0 c\u00e2nd ar voi s\u0103 aduc\u0103 daruri Creatorului dup\u0103 o tradi\u0163ie foarte veche\u201d<\/em>.\u00a0 Aceasta deoarece \u00eemp\u0103ra\u0163ii cre\u015ftini avea ungere (hirotesie) de la Biseric\u0103.<\/p>\n

Prin urmare, femeia nu este discriminat\u0103 \u00een raport cu b\u0103rbatul mirean \u015fi nici cu preotul. \u015ei totu\u015fi, ar spune unii, b\u0103rba\u0163ii intr\u0103 \u00een altar iar\u00a0 femeile nu. Nu e chiar a\u015fa. \u015ei femeile pot intra, \u00een anumite cazuri excep\u0163ionale, tocmai pentru a sublinia c\u0103 Biserica nu practic\u0103 misoginismul, dar nici dezordinea.\u00a0<\/p>\n

Prima situa\u0163ie este sfin\u0163irea unui nou Altar. Atunci, toat\u0103 suflarea cre\u015ftin\u0103 poate intra \u00een Altar (\u015fi chiar este chemat\u0103), ca semn al iubirii divine, care se va \u00eemp\u0103r\u0163ii lumii printr-un nou loc de Jertf\u0103 a Trupului \u015fi S\u00e2ngelui lui Hristos.<\/p>\n

A doua situa\u0163ie este la m\u00e2n\u0103stirile de maici. O monahie reprezint\u0103 (ca \u015fi monahul) o stare excep\u0163ional\u0103 a omului \u00een lume: las\u0103 toate cele ale lumii \u015fi se d\u0103ruie\u015fte total lui Dumnezeu, de aceea ele se \u015fi numesc \u201emiresele lui Hristos\u201d. De aceea, canoanele spun c\u0103 \u201ele este \u00eeng\u0103duit c\u0103lug\u0103ri\u0163elor s\u0103 intre \u00een altar\u201d, ca s\u0103 ajute preotul la slujire, a\u015fa cum \u015fi la parohie anumi\u0163i b\u0103rba\u0163i mireni ajut\u0103 preotul la slujbe.<\/p>\n

\u00cen concluzie, dac\u0103 Hristos este Altarul b\u0103rbatului, femeia este Biserica b\u0103rbatului<\/strong>.<\/p>\n

Preot Eugen T\u0103n\u0103sescu<\/strong><\/p>\n

Doxologia.ro<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De ce nu este permis accesul femeii \u00een Sf\u00e2ntul Altar? De ce totu\u015fi, \u00een anumite situa\u0163ii, femeile au acces dincolo de Catapeteasm\u0103?…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3400,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"De ce nu au voie femeile \u00een Sf\u00e2ntul Altar? - traditia.md","description":"De ce nu este permis accesul femeii \u00een Sf\u00e2ntul Altar? De ce totu\u015fi, \u00een anumite situa\u0163ii, femeile au acces dincolo de Catapeteasm\u0103? Practic\u0103 oare Ortodoxia misog"},"footnotes":""},"categories":[44],"tags":[154,153,155,156],"class_list":["post-3402","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","tag-de-ce-nu-este-permis-accesul-femeii-in-sfantul-altar","tag-preot-eugen-tanasescu","tag-raspuns-teologic","tag-sfantul-altar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3402"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3402\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3400"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}