{"id":31902,"date":"2025-01-02T12:35:59","date_gmt":"2025-01-02T10:35:59","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=31902"},"modified":"2025-01-02T12:39:58","modified_gmt":"2025-01-02T10:39:58","slug":"valeriu-renita-limba-moldoveneasca-in-colivia-constitutionala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/valeriu-renita-limba-moldoveneasca-in-colivia-constitutionala\/","title":{"rendered":"Valeriu Reni\u021b\u0103: Limba moldoveneasc\u0103 \u00een colivia constitu\u021bional\u0103"},"content":{"rendered":"

I. Falsul din Declara\u021bia de independen\u021b\u0103<\/strong><\/h4>\n

Parafraz\u00e2nd celebra maxim\u0103 cu privire la politic\u0103, dac\u0103 nu te interesezi tu de Constitu\u021bie, se intereseaz\u0103 Constitu\u021bia de tine. De\u0219i, ca jurnalist preocupat de vreo patru decenii de subiecte politice, nu mi-au fost str\u0103ine solu\u021biile sistemului nostru de justi\u021bie pentru probleme de importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru \u021bar\u0103, am tr\u0103it, totu\u0219i,\u00a0emo\u021bii aparte \u00een urma unor decizii mai speciale ale Cur\u021bii Constitu\u021bionale (CC). <\/strong><\/p>\n

To\u021bi cunosc, bun\u0103oar\u0103, paradoxul constitu\u021bional, legat de dualitatea puterii \u00een stat din vara fierbinte a lui 2019, c\u00e2nd CC sub presiune politic\u0103, inclusiv din exterior, \u0219i-a anulat propriile hot\u0103r\u00e2ri din 7-9 iunie, <\/a>apreciate de unii politicieni drept controversate, prin care a decis c\u0103 noua majoritate parlamentar\u0103 de coali\u021bie PSRM-ACUM este \u00een afara legii \u0219i \u00een imposibilitate de a forma guvernul. O experien\u021b\u0103 \u0219i mai dur\u0103 am \u00eencercat, c\u00eend \u00eentr-o bun\u0103 zi, mai exact la 5 decembrie 2013, m-am lovit (ori am fost lovit) ca de muchia ascu\u021bit\u0103 a unei bare de o\u021bel, de o alt\u0103 hot\u0103r\u00e2re CC. E vorba de ziua, c\u00e2nd limba de stat stipulat\u0103 \u00een Constitu\u021bie drept limb\u0103 moldoveneasc\u0103, a devenit limb\u0103 rom\u00e2n\u0103. Nu am, evident, nimic \u00eempotriva limbii rom\u00e2ne, ori a Rom\u00e2nei, e vorba doar de procedeul iluzionist, \u00een opinia mea, aplicat textului constitu\u021bional.\u00a0<\/p>\n

Dac\u0103 e s-o spun pe \u0219leau, am r\u0103mas stupefiat de interpretarea neobi\u0219nuit\u0103 a Declara\u021biei de independen\u021b\u0103 a Republicii Moldova, pe care cinci din cei \u0219ase judec\u0103tori\u00a0 (Alexandru T\u0102NASE, Igor DOLEA, Tudor PAN\u0162\u00ceRU, Victor POPA, Petru RAILEAN) au ridicat-o ca valoare peste textul propriu-zis al Constitu\u021biei, pornind de la ideea, c\u0103 anume aceste dou\u0103 documente, nu \u0219i altele, fac ideatic un bloc juridic comun. Nu lipsa unui calcul logic m-a dat gata, pentru c\u0103 nu de logic\u0103 era vorba, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een aceast\u0103 coliziune juridic\u0103\u2026 M-a z\u0103p\u0103cit r\u0103u proba de baz\u0103, care amintea mai cur\u00e2nd o fars\u0103\u2026\u00a0\u00cen asemenea momente te \u00eentrebi, p\u00e2n\u0103 unde pot merge, totu\u0219i, specula\u021biile juridice \u00een chestiuni existen\u021bialiste pentru \u021bar\u0103, \u00een probleme fundamentale pentru soarta na\u021biunii \u0219i a statului? R\u0103spunsul e: p\u00e2n\u0103 unde merge vrerea ori gustul judec\u0103torilor\u2026\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

S\u0103 l\u0103s\u0103m la o parte, pentru pu\u021bin timp, problema propriu-zis\u0103 a limbii, care, raportat\u0103 la stat, este, dup\u0103 mine, o problem\u0103 politic\u0103, c\u0103reia i s-a lipit destul de ingenios o etichet\u0103 pur \u0219tiin\u021bific\u0103. \u0218i savan\u021bii care pledeaz\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i cei care pledeaz\u0103 pentru limba moldoveneasc\u0103 au, o spunem \u0219i pentru o eventual\u0103 concesie, suficiente argumente de ordin lingvistic \u0219i istoric. Am putea, cu scopul de a ne eschiva pentru moment de la polemica limbii ori, mai bine zis, de la certurile care ne macin\u0103 mai mult de trei decenii, s\u0103 ne oprim la compromisul lui Dru\u021b\u0103, care e plin de \u00een\u021belepciune: \u201cLimba moldoveneasc\u0103 este mama limbii rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>\u201d.\u00a0<\/p>\n

Doresc s\u0103 readuc aici \u00een discu\u021bie, \u00eent\u00e2i de toate, chestiunea privind neconcordan\u021ba dintre aspectele \u0219tiin\u021bific, juridic \u0219i cel politic ale problemei limbii, utiliz\u00e2nd argumentele taberelor implicate \u00een problema constitu\u021bional\u0103 dezb\u0103tut\u0103. \u00cen decizia CC de recunoa\u0219tere a limbii rom\u00e2ne drept limb\u0103 de stat (indirect, prin statuarea preval\u0103rii Declara\u021biei de independen\u021b\u0103 asupra Constitu\u021biei), cei cinci judec\u0103tori au operat cu un argument care spune c\u0103 \u201cfiecare ordine politic\u0103 \u00ee\u015fi are un \u201ean zero” al ei, de unde ia na\u015ftere sistemul s\u0103u valoric \u015fi legal. Pentru sistemul valoric, legal \u015fi politic existent la ora actual\u0103 \u00een Republica Moldova, \u201eanul zero” a fost anul 1991, c\u00e2nd \u00een frontierele fostei RSSM a fost creat statul Republica Moldova\u201d. Tot astfel, zicem \u0219i noi, la r\u00e2ndul nostru,\u00a0 fiecare dezbatere are un punct de pornire zero, care pentru o mai bun\u0103 ilustrare, pentru accesibilitate, adic\u0103 pentru o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere de c\u0103tre nespeciali\u0219ti, e bine s\u0103 foloseasc\u0103 o compara\u021bie, o metafor\u0103. Orice compara\u021bie \u0219chioap\u0103t\u0103, dar reu\u0219ita ei nu rezid\u0103 \u00eentotdeauna \u00een fine\u021be, ci, uneori, \u00eentr-un contrast c\u00e2t mai puternic \u00eentre elementele confruntate.<\/p>\n

S\u0103 zicem c\u0103 prin sectorul de zarzavat al gr\u0103dinii Dvs a trecut un biet vierme, l\u0103s\u00e2nd o urm\u0103 abia sesizabil\u0103, cu prec\u0103dere \u00een segmentele de drum parcurse prin tunel. Dumneavoastr\u0103 din gre\u0219eal\u0103, ori dintr-o ezitare, sau team\u0103 \u2013 fie \u0219i nejustificat\u0103 \u2013 pentru eventualele pierderi, ori poate chiar \u00een glum\u0103, a\u021bi consemnat cu fidelitate \u00een jurnalul Dvs intim, c\u0103 ast\u0103zi un r\u00e2nd de r\u0103sad a fost afectat serios de o neru\u0219inat\u0103 jivin\u0103\u2026 Probabil de un porc, sc\u0103pat din gojinea\u021ba vecinului. Deosebirea dintre porc \u0219i vierme e mai mult dec\u00e2t evident\u0103: chiar dac\u0103 porcul este \u0219i el un r\u00e2m\u0103tor, se deosebe\u0219te v\u0103dit de un vierme. Peste un deceniu-dou\u0103, \u00eens\u0103, r\u0103sfoind jurnalul la pagina cu observa\u021bia exagerat\u0103, nu V\u0103 mai da\u021bi silin\u021ba s\u0103 restabili\u021bi exact \u00een memorie ce jiganie anume v-a tulburat vigilen\u021ba de agricultor. Probabil, c\u0103 un reprezentant al familiei porcinelor, dac\u0103 e scris, totu\u0219i, negru pe alb \u201cporc\u201d.<\/p>\n

Cer scuze pentru metafora neparfumat\u0103, dar aproximativ \u00een aceea\u0219i manier\u0103 judec\u0103torii care au emis decizia \u00een cauz\u0103, dar, mai \u00eent\u00e2i, autorii Declara\u021biei de independen\u021b\u0103 din 1991, au atestat dup\u0103 o hab\u0103 de vreme, c\u0103 parlamentarii moldoveni ar fi votat limba rom\u00e2n\u0103 drept limb\u0103 de stat. E un fals, pentru c\u0103 \u00een 1989, deputa\u021bii Sovietului Suprem adoptaser\u0103 legea, conform c\u0103reia limb\u0103 de stat \u00een RSSM a fost proclamat\u0103 limba moldoveneasc\u0103<\/strong>. Dar a\u0219a au v\u0103zut autorii Declara\u021biei lucrurile \u00een 1991, ori a\u0219a au dorit s\u0103 le vad\u0103, de\u0219i cu asemenea no\u021biuni nu se glume\u0219te, pentru c\u0103 limba al\u0103turi de steag \u0219i de stem\u0103 sunt atribute ale statalit\u0103\u021bii. Au trecut 22 de ani \u0219i iat\u0103 c\u0103 la decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale limba rom\u00e2n\u0103 e proclamat\u0103 limb\u0103 de stat, ca argument de baz\u0103 servind falsul din Declara\u021bia de independen\u021b\u0103.<\/p>\n

S\u0103 dep\u0103n\u0103m \u00eenc\u0103 o dat\u0103 aceast\u0103 voit\u0103 \u00eencurc\u0103tur\u0103 \u201c\u00eentre porc \u0219i vierme\u201d, s\u0103 insist\u0103m asupra elementelor din metafor\u0103, \u00eenlocuindu-le cu termenii juridici folosi\u021bi de CC (f\u0103r\u0103 a ne opri, \u00eens\u0103, prea mult \u00een acest capitol la dovezile fie slabe, fie bine puse la punct, menite s\u0103 demonstreze ipoteza, c\u0103 Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 \u0219i corpul Constitu\u021biei din1994 pot fi cu adev\u0103rat analizate la un loc, ca un text comun, pentru c\u0103 ar face parte din acela\u0219i bloc constitu\u021bional).\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

A\u0219adar, CC a luat\u00a0 \u201cHOT\u0102R\u00c2REA PRIVIND INTERPRETAREA articolului 13 alin. (1) din Constitu\u0163ie \u00een corela\u0163ie cu Preambulul Constitu\u0163iei \u015fi Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova\u201d.<\/p>\n

La originea cauzei se afl\u0103 sesizarea depus\u0103 la Curtea Constitu\u0163ional\u0103 \u00een 2013 de un grup de deputa\u021bi prin care ultimii au solicitat :<\/p>\n

\u2013 recunoa\u015fterea Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova ca fiind valoric superioar\u0103 Constitu\u0163iei Republicii Moldova;<\/p>\n

\u2013 \u00eenl\u0103turarea contradic\u0163iei dintre prevederile Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova \u015fi art. 13 alin. (1) din Constitu\u0163ia Republicii Moldova, corel\u00e2nd denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova conform actului juridic considerat de Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a Republicii Moldova ca fiind ierarhic superior.<\/p>\n

A\u0219adar, judec\u0103torii au dobor\u00e2t stipularea constitu\u021bional\u0103 \u201climba de stat \u2013 limb\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d din art.13 din Constitu\u021bia RM,\u00a0adoptat\u0103 \u00een 1994, \u00een doi pa\u0219i: A) Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 prevaleaz\u0103 asupra Constitu\u021bie; B) \u00een Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 drept limb\u0103 de stat este statuat\u0103 limba rom\u00e2n\u0103.\u00a0<\/p>\n

Legalitatea acestor doi pa\u0219i a fost explicat\u0103, dup\u0103 cum urmeaz\u0103.\u00a0<\/p>\n

A) Valoarea Declara\u021biei, \u00een opinia judec\u0103torilor, e c\u0103 aceasta a ap\u0103rut \u00eenaintea Constitu\u021biei \u0219i red\u0103 pe scurt idealurile republicii: \u201c\u00cen aceast\u0103 ordine de idei, prin referin\u0163a din Preambulul Constitu\u0163iei, Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 are, \u00een mod incontestabil, valoare de text constitu\u0163ional. Chiar dac\u0103 o asemenea referin\u0163\u0103 lipsea \u00een Preambulul Constitu\u0163iei, Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova oricum, prin natura sa, ar avea valoare de text constitu\u0163ional, deoarece reprezint\u0103 expresia major\u0103 a voin\u0163ei poporului de a construi \u015fi tr\u0103i \u00eentr-un stat liber \u015fi independent, voin\u0163\u0103 care predetermin\u0103 necesitatea adopt\u0103rii Constitu\u0163iei \u015fi \u00eel leag\u0103 pe constituant de idealurile, principiile \u015fi valorile Declara\u0163iei (a se vedea, mutatis mutandis<\/em>, statu\u0103rile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a Germaniei, men\u0163ionate la \u00a7 102 infra<\/em>).<\/p>\n

B) \u201cPrin\u00a0 legile \u015fi hot\u0103r\u00e2rile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 de stat, <\/em>\u2013 se arat\u0103 \u00een Hot\u0103r\u00e2rea CC \u00een cauz\u0103, <\/em>\u2013 \u015fi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3\u00a0 noiembrie 1990, \u015fi schimbarea denumirii oficiale a statului, din\u00a0 23 mai 1991.<\/p>\n

Depist\u0103m din capul locului falsul: 1989 limba de stat nu a fost decretat\u0103 rom\u00e2na, ci moldoveneasca \u00een baza grafiei latine. \u00cen Legea cu privire la func\u021bionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovene\u0219ti (Nr.3465-XI din 01.09.89) Titlul 1, se stipuleaz\u0103: \u201c<\/strong>Articolul 1. \u00cen conformitate cu Constitu\u021bia (Legea Fundamental\u0103) a RSS Moldovene\u0219ti limba de stat a RSS Moldovene\u0219ti este limba moldoveneasc\u0103, care func\u021bioneaz\u0103 pe baza grafiei latine\u201d<\/strong>.<\/p>\n

Deci, prin reducerea argument\u0103rii judec\u0103torilor la esen\u021b\u0103, putem observa mecanismul ei destul de simplist, dac\u0103 neglij\u0103m exprimarea cam stufoas\u0103:\u00a0Preambulul Constitu\u0163iei se declar\u0103 expresia concentrat\u0103, embrionul Constitu\u021biei, aducandu-se, e adev\u0103rat, numeroase exemple din practica cur\u021bilor constitu\u021bionale europene. Dar se face, de fapt, referire la un singur element, la prevederea c\u0103 \u201easpira\u0163iile <\/em>[…] exprimate prin proclamarea independen\u0163ei<\/em>” \u2013 din Preambul, care este, conform celor cinci judec\u0103tori, trimiterea direct\u0103 la actul prin care independen\u021ba a fost proclamat\u0103 \u2013 Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova. Acesta este actul juridic prin care independen\u0163a Republicii Moldova a fost exprimat\u0103 \u015fi \u00een care sunt reflectate aspira\u0163iile care au \u00eenso\u0163it acest proces. Astfel, acest text al Preambulului Constitu\u0163iei reprezint\u0103 o clauz\u0103 constitu\u0163ional\u0103 de trimitere\u201d<\/em>.<\/p>\n

De aici se ajunge la urm\u0103torul fapt important din argumentare:\u00a0\u201cCurtea re\u0163ine c\u0103 Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 constituie fundamentul juridic \u015fi politic primar al Constitu\u0163iei. Astfel, nici o prevedere a Constitu\u0163iei, reflectat\u0103 \u00een textul Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103, nu poate \u00eenc\u0103lca limitele (prevederile) Declara\u0163iei\u201d. Adic\u0103 nici o prevedere n-ar fi \u00een stare s\u0103 elimine un fals, chiar, dac\u0103 este strig\u0103tor la cer!\u00a0<\/p>\n

\u201cMai mult, \u2013 afirm\u0103 judec\u0103torii, \u2013 fiind actul fondator al statului Republica Moldova, Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 este un document juridic care nu poate fi supus nici unui fel de modific\u0103ri \u015fi\/sau complet\u0103ri. Astfel, Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 beneficiaz\u0103 de statutul de \u201eclauz\u0103 de eternitate”, deoarece define\u015fte identitatea constitu\u0163ional\u0103 a sistemului politic, principiile c\u0103reia nu pot fi schimbate f\u0103r\u0103 a distruge aceast\u0103 identitate\u201d.\u00a0<\/p>\n

\u0218i \u00een continuare: \u201cCurtea re\u0163ine c\u0103 Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 este elementul originar, intangibil \u015fi imuabil al blocului de constitu\u0163ionalitate\u201c. \u201cPrin urmare, nici un act juridic, indiferent de for\u0163a acestuia, inclusiv Legea Fundamental\u0103, nu poate veni \u00een contradic\u0163ie cu textul Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103. At\u00e2t timp, c\u00e2t Republica Moldova se afl\u0103 \u00een aceea\u015fi ordine politic\u0103 creat\u0103 prin Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 de la 27 august 1991, legiuitorul constituant nu poate adopta reglement\u0103ri ce contravin acesteia. Totu\u015fi, \u00een cazul \u00een care legiuitorul constituant a admis, c\u0103 Legea Fundamental\u0103 con\u021bine anumite contradic\u0163ii fa\u0163\u0103 de textul Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103, textul autentic r\u0103m\u00e2ne a fi cel din Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

De\u0219i aceast\u0103 afirma\u021bie final\u0103 din Hot\u0103r\u00eerea din cauz\u0103 pare etern\u0103 \u0219i de nestr\u0103mutat, alt complet de judec\u0103tori CC, poate ar\u0103ta u\u0219or falsul \u0219i destr\u0103ma toat\u0103 aceast\u0103 construc\u021bie ori, mai bine zis, specula\u021bie juridic\u0103.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Accentu\u0103m \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 \u00een Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 autorii nu declar\u0103 express\u00a0limba rom\u00e2n\u0103 drept limb\u0103 de stat, ci fac o trimitere \u2013 \u00een alineatul care \u00eencepe (aten\u021bie!) cu o no\u021biune de revocare a unui eveniment,\u00a0REAMINTIND, \u2013 trimitere la decretarea limbii rom\u00e2ne de c\u0103tre parlament, mai exact de Sovietul Suprem al RSSM, ceea ce este un fals. Repet\u0103m, Sovietul Suprem a decretat\/adoptat o lege privind limba moldoveneasc\u0103 \u00een calitate de limb\u0103 de stat. Iat\u0103, integral, alineatul \u00een cauz\u0103:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u201cREAMINTIND<\/em><\/strong> c\u0103 \u00een ultimii ani mi\u015fcarea democratic\u0103 de eliberare na\u0163ional\u0103 a popula\u0163iei din Republica Moldova \u015fi-a reafirmat aspira\u0163iile de libertate, independen\u0163\u0103 \u015fi unitate na\u0163ional\u0103, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adun\u0103ri Na\u0163ionale de la Chi\u015fin\u0103u din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 \u015fi 27 august 1991, prin legile \u015fi hot\u0103r\u00eerile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 de stat \u015fi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, \u015fi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen argumentarea sa judec\u0103torii invoc\u0103, \u00eentre altele, contextul istoric de devenire a limbii drept capitol solid \u0219i de referin\u021b\u0103, ceea ce pare, cel pu\u021bin, curios, pentru c\u0103 evenimentele istorice sunt realit\u0103\u021bi care pot fi tratate diferit, \u00een func\u021bie de viziunea \u0219tiin\u021bific\u0103 a cercet\u0103torului (\u201cIstoria justific\u0103 \u00eentotdeauna orice\u201d<\/em>, Lucian Boia).\u00a0<\/strong>Judec\u0103torii ar fi putut, bun\u0103oar\u0103, s\u0103 abordeze dilema denumirii limbii \u00eentr-un context istoric mult mai ad\u00e2nc \u0219i puteau, la fel, de r\u00e2nd cu faptele aduse, s\u0103 consemneze c\u0103 limba moldoveneasc\u0103 a fost propus\u0103 ca limb\u0103 oficial\u0103 noului stat Rom\u00e2nia, format \u00een rezultatul unirii principatelor dun\u0103rene.<\/p>\n

Personalit\u0103\u021bi de notorietate \u2013 Gheorghe Asachi, Nicolae Istrate \u0219i Costache Negruzzi, au fost doar c\u00e2\u021biva dintre participan\u021bii la Divanul (adunarea) Ad-Hoc a Moldovei, din octombrie 1857, care s-au \u00eempotrivit ca limba viitorului stat unificat s\u0103 fie denumit\u0103 rom\u00e2n\u0103, din motive, cum scriu de regul\u0103 istoricii unioni\u0219ti, legate de separatismul moldovenesc: a\u0219a era numit atunci \u0219i mai e numit \u0219i acum dreptul moldovenilor de a se constitui \u00eentr-o na\u021biune moldoveneasc\u0103 sub protec\u021bia unui stat moldovenesc. Decizia privind limba oficial\u0103 a viitorului stat rom\u00e2n a fost puternic influen\u021bat\u0103 ca \u0219i alte decizii ale Divanul ad-hoc din Moldova\u00a0(ales repetat pe placul Bucure\u0219tiului!) de c\u0103tre reprezentan\u021bii Fran\u021bei \u0219i ai Imperiului Otoman.\u00a0<\/p>\n

Unul dintre argumentele legiuitorilor constitu\u021bionali este \u0219i opinia savan\u021bilor. Academia de \u015etiin\u0163e a Moldovei consider\u0103 c\u0103 \u00een Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova organul legislativ suprem a recunoscut c\u0103 denumirea oficial\u0103 a limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova este limba rom\u00e2n\u0103. Deci \u0219i savan\u021bii accept\u0103 falsul remarcat.\u00a0<\/p>\n

La solicitarea Parlamentului Republicii Moldova, din 28 iulie 1994, de a se pronun\u0163a asupra istoriei \u015fi folosirii glotonimului \u201elimba moldoveneasc\u0103”, Academia de \u015etiin\u0163e a Moldovei a prezentat opinia, aprobat\u0103 \u00een unanimitate de Prezidiul s\u0103u la 9 septembrie 1994, \u00een care se men\u0163ioneaz\u0103: \u201eConvingerea noastr\u0103 este aceea c\u0103 Articolul 13 din Constitu\u0163ie trebuie s\u0103 fie rev\u0103zut \u00een conformitate cu adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific, urm\u00e2nd a fi formulat \u00een felul urm\u0103tor: \u00abLimba de stat (oficial\u0103) a Republicii Moldova este limba rom\u00e2n\u0103\u00bb”.<\/p>\n

E normal ca un for \u0219tiin\u021bific s\u0103 pledeze pentru un adev\u0103r \u0219tiin\u021bific, de\u0219i uneori savan\u021bilor ori institu\u021biilor \u0219tiin\u021bifice li se pare o normalitate s\u0103 pledeze pentru o anumit\u0103 formul\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 ignor\u00e2nd cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 o alt\u0103. Este oare existen\u021ba limbii literare moldovene\u0219ti un neadev\u0103r \u0219tiin\u021bific? Este oare un neadev\u0103r \u0219tiin\u021bific actul de recunoa\u0219tere a identit\u0103\u021bii limbii rom\u00e2ne \u0219i limbii moldovene\u0219ti de c\u0103tre savan\u021bii lingvi\u0219ti de pe ambele maluri ale Prutului \u00een anii 1990? \u00cen 1856, cu trei ani \u00eenainte de Unire, Alecu Russo scria \u00een Cuget\u0103ri:<\/em> \u201eAdev\u0103rul este c\u0103 aicea \u00eencep oamenii a nu se mai \u00een\u0163elege, acum c\u0103 este nevoie de \u00een\u0163elegere, \u015fi neuni\u0163i \u00een vorb\u0103, s\u00eent to\u0163i uni\u0163i \u00een a cere\u2026 s\u0103 se scrie pentru ob\u015fte, ob\u015ftea cea nepoligloat\u0103, nelatin\u0103, fran\u021buzeasc\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 bie\u0163ii oameni a avea o leg\u0103tur\u0103, un loc\u015for pe p\u0103m\u00eentul moldovenesc, unde s\u0103 vorbeasc\u0103 moldovene\u015fte\u201d.<\/p>\n

Curios, c\u0103 limbii moldovene\u0219ti, limba celor 7 milioane de moldoveni din Rom\u00e2nia \u0219i 2,5 milioane din Republica Moldova, limb\u0103 care are majoritate lingvistic\u0103 clar\u0103 fa\u021b\u0103 de olteni, ardeleni, b\u0103n\u0103\u021beni etc., \u00eei este negat standardul literar, iar limba moldoveneasc\u0103 vorbit\u0103, scris\u0103, predat\u0103 \u0219i folosit\u0103 ca limb\u0103 oficial\u0103 \u00een institu\u021biile de stat ale RSSM \u0219i din Republica Moldova a fost dec\u0103zut\u0103 \u00een gradul de grai.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Exist\u0103 suficiente argumente, sus\u021binute de savan\u021bii\u00a0 din st\u00e2nga \u0219i dreapta Prutului,\u00a0 care pot dovedi, cum am mai spus, c\u0103 nu limba moldoveneasc\u0103, ci limba rom\u00e2n\u0103 este o inven\u021bie.<\/p>\n

II. Opinia separat\u0103 a judec\u0103torului Aurel B\u0103ie\u0219u<\/strong><\/h4>\n

\u201cComisia de la Vene\u0163ia re\u0163ine c\u0103 pentru o revizuire constitu\u0163ional\u0103 important\u0103, o procedur\u0103 politic\u0103 democratic\u0103 \u015fi deliberativ\u0103, conform\u0103 procedurilor prescrise pentru amendamentele constitu\u0163ionale, este \u00een mod v\u0103dit preferabil\u0103 unei abord\u0103ri pur jurisdic\u0163ionale\u201d. Aceast\u0103 observa\u021bie pertinent\u0103 apar\u021bine celui de-al \u0219aselea judec\u0103tor CC. Numele lui este Aurel B\u0103e\u0219u, magistratul care s-a \u00eencumetat s\u0103 aib\u0103 opinia sa separat\u0103 \u00een judecarea cauzei, \u00een ciuda faptului c\u0103 restul colegilor n-au ezitat \u00een privin\u021ba nici unui argument prezentat \u00een proces, \u00een tot cazul, ei nu au emis public contest\u0103ri.<\/p>\n

De\u0219i e bazat\u0103 pe considerente strict juridice, aceast\u0103 opinie, tratat\u0103 mai larg,\u00a0poate fi considerat\u0103 separat\u0103, \u00een treac\u0103t fie spus,\u00a0doar \u00een contextul formal procesual.<\/p>\n

\u00cen afara pere\u021bilor CC, \u00eens\u0103, ea ar fi fost str\u00e2ns \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103, dac\u0103 ar deveni larg cunoscut\u0103 de majoritatea cet\u0103\u021benilor \u021b\u0103rii, care, conform\u00a0 ultimului recens\u0103m\u00e2nt, se consider\u0103 moldoveni \u0219i vorbesc moldovene\u0219te de veacuri, nu de la Stalin \u00eencoace, cum \u00eencearc\u0103 s\u0103 inoculeze unele surse propagandistice. B\u0103ie\u0219u \u0219i-a formulat opinia \u00een chip profesionist, econom, cu dovezi bine c\u00e2nt\u0103rite. \u00cen fa\u021ba textului scurt, dar expresiv al \u201cereticului\u201d p\u0103le\u0219te, dup\u0103 p\u0103rerea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de mai mul\u021bi exper\u021bi, hot\u0103r\u00e2rea voluminoas\u0103 \u0219i stufoas\u0103 a Cur\u021bii, pe care personal o consider, al\u0103tur\u00e2ndu-m\u0103, evident, argumentelor lui Aurel B\u0103ie\u0219u,\u00a0 \u00eendoielnic\u0103 \u0219i de-a dreptul d\u0103un\u0103toare statalit\u0103\u021bii noastre. Voi st\u0103rui asupra acelor clauze din opinia separat\u0103, pe care le consider mai reprezentative \u0219i mai accesibile ca limbaj cititorului comun.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

B\u0103ie\u0219u nu este de acord cu cei cinci judec\u0103tori \u00een privin\u021ba chestiunii de principiu, privind faptul c\u0103 Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 st\u0103 valoric deasupra textului Constitu\u021biei. El insist\u0103 s\u0103 sublinieze c\u0103 este lipsit\u0103 de suport afirma\u021bia, ori insinuarea, potrivit c\u0103reia, atunci c\u00e2nd exist\u0103 mai multe interpret\u0103ri, prevaleaz\u0103 op\u0163iunea conform\u0103 Preambulului \u015fi, implicit, Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103.<\/p>\n

Cel de-al \u0219aselea judec\u0103tor arat\u0103 c\u0103 problema valorii juridice a declara\u0163iilor politice a constituit un subiect clasic al controverselor doctrinare \u00een diferite \u0163\u0103ri. Unii autori sus\u0163in c\u0103 aceste texte nu pot avea valoare juridic\u0103; \u00een opinia lor, acestea sunt\u00a0\u201e declara\u0163ii mari de inten\u0163ii, enun\u0163uri filozofice sau morale\u201d, dar nu creeaz\u0103 norme de drept.<\/p>\n

Oper\u00e2nd cu idei dintr-o lucrare de referin\u021b\u0103 pentru problema abordat\u0103, Mathieu B. \u201c? Qu\u2019est-ce que la Constitution\u201d<\/em>, B\u0103ie\u0219u subliniaz\u0103 c\u0103 sarcina de a concilia conflictele ap\u0103rute \u00eentre principiile \u015fi normele blocului de constitu\u0163ionalitate (Declara\u021bie \u2013 Constitu\u021bie) \u00eei revine, \u00een primul r\u00e2nd, legislatorului, adic\u0103 parlamentarului, creatorului de legi. Anume legislatorul exercit\u0103 puterea sa discre\u0163ionar\u0103, evident, sub controlul judec\u0103torului constitu\u0163ional. Judec\u0103torul constitu\u0163ional \u201eeste deseori chemat s\u0103 opereze un control asupra concilierii operate de legiuitor \u00eentre principiile poten\u0163ial contradictorii \u00een aplicarea lor […], utiliz\u00e2nd principiul propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii. \u00cens\u0103, subliniaz\u0103 din nou autorul opiniei separate, judec\u0103torul constitu\u0163ional nu creeaz\u0103, strict vorbind, norme constitu\u0163ionale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, el nu poate controla nici legile constitu\u0163ionale, nici legile adoptate prin referendum, expresie direct\u0103 a suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, deoarece, fiind cenzor al legilor, el este servitorul constitu\u0163iei\u201d.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00cen continuare cel de-al \u0219aselea judec\u0103tor se refer\u0103 la metoda eronat\u0103, \u00een opinia lui, aplicat\u0103 de Curte la judecarea cauzei \u0219i sus\u021bine c\u0103 ar fi fost recomandabil\u0103 o alt\u0103 abordare. \u00centruc\u00e2t, zice el, \u00een Hot\u0103r\u00e2re este luat ca referin\u0163\u0103\u00a0modelul francez, acesta fiind pus la baza instituirii no\u0163iunii de \u201ebloc de constitu\u0163ionalitate\u201d, Curtea urma s\u0103 aplice metoda de interpretare comparativ\u0103. Interpretarea comparativ\u0103 presupune c\u0103 solu\u0163iile se bazeaz\u0103 pe analiza interpret\u0103rii \u015fi aplic\u0103rii institu\u0163iilor juridice similare \u00een alte sisteme de drept \u015fi pe metoda analogiei (ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet<\/em>) care, la r\u00e2ndul ei, se sprijin\u0103 pe ideea c\u0103 unde exist\u0103 acelea\u015fi ra\u0163iuni, trebuie dat\u0103 aceea\u015fi solu\u0163ie (exact ceea ce spune maxima latin\u0103 de mai sus).\u00a0<\/p>\n

Fundamentul metodei analogiei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 aceea\u015fi cauz\u0103 trebuie s\u0103 produc\u0103 acela\u015fi efect. Aplic\u00e2nd\u00a0metoda de interpretare comparativ\u0103 \u0219i metoda analogiei la examinarea coraportului dintre cele dou\u0103 acte care alc\u0103tuiesc \u201eblocul de constitu\u0163ionalitate\u201d din Republica Moldova \u2013 Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 \u015fi Constitu\u0163ia, solu\u0163ia trebuie s\u0103 fie dat\u0103 \u00een sensul \u00een care aceste acte au valoare juridic\u0103 egal\u0103 (!). Prin urmare, \u00ee\u0219i continu\u0103 B\u0103ie\u0219u g\u00e2ndul, nu exist\u0103 niciun temei de a acorda o valoare juridic\u0103 superioar\u0103 Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Constitu\u0163ie. Cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t ambele acte au ap\u0103rut \u00een urma unei mi\u015fc\u0103ri politice comune, \u00eentr-un interval de timp scurt \u0219i sunt bazate pe acelea\u015fi valori. Cele dou\u0103 acte proclam\u0103 acelea\u015fi principii, stabilesc temeliile institu\u0163iilor statale fundamentale.\u00a0Ce temei ar exista de a acorda o valoare juridic\u0103 superioar\u0103 Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Constitu\u0163ie? Autorul opiniei separate r\u0103spunde:\u00a0niciunul!<\/strong>\u00a0<\/p>\n

\u00cen alt context, dar \u00een aceea\u0219i ordine de idei, B\u0103ie\u0219u indic\u0103 falsul din Declara\u021bia de independen\u021b\u0103, la care ne-am referit \u00een capitolul precedent, fals peste care Curtea Constitu\u021bional\u0103 trece \u00een vitez\u0103 mare, f\u0103r\u0103 s\u0103-l observe, ca trenul expres printr-o gar\u0103 pr\u0103p\u0103dit\u0103. Cel de-al \u0219aselea judec\u0103tor constat\u0103 c\u0103 din blocul de constitu\u021bionalitate trebuie s\u0103 fac\u0103 parte, pe bun\u0103 dreptate, legile \u015fi hot\u0103r\u00e2rile Parlamentului RM privind decretarea limbii ca limb\u0103 de stat \u015fi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, la care face referin\u0163\u0103 expres\u0103 Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103.\u00a0\u00cen acest context trebuie de remarcat c\u0103 \u00een actele respective de referin\u0163\u0103 (Legea nr. 3462, Hot\u0103r\u00e2rea nr. 3463, Legea nr. 3464) este consacrat\u0103 sintagma \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d, \u015fi nu \u201elimba rom\u00e2n\u0103\u201d. Ceea ce trebuia de demonstrat.<\/p>\n

B\u0103ie\u0219u continu\u0103, \u00eens\u0103, cu referin\u021bele de rigoare. Astfel, prin Legea nr. 3464 din 31 august 1989 legislatorul a statuat: \u201e\u00een scopul lichid\u0103rii deform\u0103rilor survenite \u00een construc\u0163ia lingvistic\u0103 din RSS Moldoveneasc\u0103, al lu\u0103rii sub protec\u0163ia statului a limbii moldovene\u015fti \u2013 una dintre premisele fundamentale ale existen\u0163ei na\u0163iunii moldovene\u015fti \u00een cadrul forma\u0163iei sale na\u0163ional-statale suverane, al asigur\u0103rii func\u0163ion\u0103rii ei \u00een toate sferele pe teritoriul RSS Moldovene\u015fti \u015fi al reglement\u0103rii rela\u0163iilor lingvo-na\u0163ionale \u00een republic\u0103, […] a completa Constitu\u0163ia (Legea Fundamental\u0103) a RSS Moldovene\u015fti cu articolul 70\/1, av\u00e2nd urm\u0103torul con\u0163inut: Articolul 70\/1. Limba de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u015fti este limba moldoveneasc\u0103<\/strong> […]\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 cei cinci judec\u0103tori st\u0103ruiau \u0219i ei, cum le-ar fi \u0219ezut bine, asupra citatelor\/adev\u0103rurilor de mai sus, care nu puteau fi evitate, dar au fost, totu\u0219i evitate ca argumente, atunci, constatau \u0219i ei, la fel ca B\u0103ie\u0219u, poate, c\u0103 \u00een actele ce alc\u0103tuiesc \u201eblocul de constitu\u0163ionalitate\u201d prevaleaz\u0103 normele care consacr\u0103 sintagma \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d. De aceea B\u0103ie\u0219u are tot dreptul s\u0103 afirme, de fapt, s\u0103 impute judec\u0103torilor mai mul\u021bi la num\u0103r c\u0103 \u201eaplic\u00e2nd metoda interpret\u0103rii sistematice, care implic\u0103 l\u0103murirea \u00een\u0163elesului unei norme juridice, \u0163in\u00e2ndu-se cont de leg\u0103turile sale cu alte norme juridice, fie din acela\u015fi act normativ, fie dintr-un alt act normativ, Curtea nu a fost \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 s\u0103 acorde valoare superioar\u0103 textului Declara\u0163iei, \u00een care sintagma \u201elimba rom\u00e2n\u0103\u201d doar se men\u0163ioneaz\u0103, \u00een raport cu prevederile altor texte (art. 13 din Constitu\u0163ie, Legea nr. 3464 din 31 august 1989 etc.), \u00een care de facto se decreteaz\u0103 ca limb\u0103 de stat \u2013 limba moldoveneasc\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen fine, cu aceast\u0103 deduc\u021bie B\u0103ie\u0219u destram\u0103, desfiin\u021beaz\u0103, de fapt, Hot\u0103r\u00e2rea \u00een cauz\u0103 a Cur\u021bii. Mai mult, judec\u0103torul oponent arat\u0103 cum un fals, trecut cu vederea mai cur\u00e2nd special dec\u00e2t din neglijen\u021b\u0103, a condus la apari\u021bia unei ditamai false hot\u0103r\u00e2ri CC.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00cens\u0103 pentru a-\u0219i duce partea concluziilor p\u00e2n\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it, B\u0103ie\u0219u mai are de ad\u0103ugat c\u00e2teva lucruri \u00een opinia sa separat\u0103. Atribuirea unei valori juridice superioare textului Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de textul Constitu\u0163iei, zice el,\u00a0contravine principiilor generale privind concuren\u0163a normelor de drept. Astfel, recunoa\u015fterea superiorit\u0103\u0163ii Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Constitu\u0163ie este imposibil\u0103 \u00een virtutea principiului lex superior derogat legi inferiori<\/em> (legea superioar\u0103 are prioritate fa\u0163\u0103 de legea inferioar\u0103).<\/p>\n

B\u0103ie\u0219u atrage aten\u021bia, c\u0103 urm\u00e2nd principiul \u201clex specialis derogat legi generali\u201d<\/em> (legea special\u0103 are prioritate fa\u0163\u0103 de legea general\u0103), este evident c\u0103 prevederile Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 au un caracter general, pe c\u00e2nd norma art. 13 al Constitu\u0163iei e special consacrat\u0103 denumirii limbii de stat a Republicii Moldova, deci, apare ca lex specialis.<\/p>\n

\u201c\u00cen lumina celor expuse, \u2013 rezum\u0103 judec\u0103torul \u201ceretic\u201d, \u2013 consider c\u0103 o serie de ra\u0163ionamente care au stat la baza Hot\u0103r\u00e2rii \u00een cauz\u0103 contravin at\u00e2t regulilor de interpretare, c\u00e2t \u015fi celor privind concuren\u0163a normelor de drept \u015fi nu au suportul juridic necesar. Prin urmare, atribuirea unei valori juridice superioare Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 \u00een raport cu Constitu\u0163ia, astfel \u00eenc\u00e2t textul Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 s\u0103 prevaleze, statuat\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 36 din 5 decembrie 2013, este ne\u00eentemeiat\u0103<\/strong>\u201d. Punct.<\/p>\n

Ar fi corect din partea noastr\u0103 s\u0103 ad\u0103ug\u0103m aici \u0219i c\u00e2teva r\u00e2nduri despre magistratul Aurel B\u0103ie\u0219u, deoarece valoarea opiniei lui separate c\u00e2nt\u0103re\u0219te, cred, nu mai pu\u021bin, dec\u00e2t hot\u0103r\u00e2rea CC \u00een cauz\u0103, elaborat\u0103 de cei cinci judec\u0103tori. Ba, poate mai mult chiar, pentru c\u0103 opinia sa nu serve\u0219te unor interese politice \u00eenguste \u0219i elitare, ci celor peste 70 la sut\u0103 de cet\u0103\u021beni ai Republicii Moldova, care se consider\u0103 moldoveni \u0219i nu au nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 vorbesc limba moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

Aurel B\u0103ie\u0219u<\/em><\/strong> a absolvit Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova (1986); doctor \u00een drept, Universitatea de Stat M.V.Lomonosov, Moscova (1990); doctor habilitat \u00een drept, Universitatea de Stat din Moldova (2012). Lector la catedra Drept civil, Universitatea de Stat din Moldova (1990-1993); conferen\u0163iar la catedra Drept interna\u0163ional \u015fi dreptul rela\u0163iilor economice externe, Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova (1994 \u2013 prezent); \u0219eful catedrei Drept interna\u0163ional \u015fi dreptul rela\u0163iilor economice externe, Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova (1994-2005); deputat \u00een Parlamentul Republicii Moldova, vicepre\u015fedinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri \u015fi imunit\u0103\u0163i (august 2009 \u2013 decembrie 2010); consilier \u00een domeniul juridic al Pre\u015fedintelui interimar al Republicii Moldova (aprilie 2011 \u2013 ianuarie 2012); Ambasador al Republicii Moldova \u00een Republica Italian\u0103 (ianuarie 2012 \u2013 aprilie 2013). Judec\u0103tor la Curtea Constitu\u0163ional\u0103 (2013-2019), anul de debut la CC coincide cu examinarea hot\u0103r\u00e2rii privind denumirea limbii.<\/em><\/p>\n

Membru al Cur\u0163ii de Arbitraj Comercial Interna\u0163ional de pe l\u00e2ng\u0103 Camera de Comer\u0163 \u015fi Industrie a Republicii Moldova; membru al Consiliului \u015ftiin\u021bific consultativ de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie, membru al grupului de lucru pentru elaborarea Codului civil. A desf\u0103\u015furat activitate \u00een calitate de expert \u00een proiectele interna\u0163ionale sub egida B\u0103ncii Mondiale, B\u0103ncii Europene, Consiliului Europei, PNUD, TACIS, USAID, etc.<\/em><\/p>\n

III. Limba moldoveneasc\u0103 \u00een constitu\u021biile \u021binutului<\/strong><\/h4>\n

\u00cen acest scurt capitol vom face o recapitulare a faptelor care arat\u0103, cum a fost reflectat\u0103 problema limbii \u00een constitu\u021biile \u021binutului nostru.\u00a0<\/p>\n

Care a fost logica renun\u021b\u0103rii la limba moldoveneasc\u0103 ca limb\u0103 de stat \u00een favoarea limbii rom\u00e2ne, chiar dac\u0103 consim\u021bim, c\u0103 acest act e justificat din punct de vedere \u0219tiin\u021bific?<\/p>\n

Admitem c\u0103 la elaborarea constitu\u021biilor \u021binutului nostru pe vremea puterii sovietice, iar ele au fost de toate patru la num\u0103r, se interziceau prin defini\u021bie de regimul autoritar discu\u021biii privind denumirea limbii. De ce \u00een Constitu\u021bia din 1918,\u00a0 preg\u0103tit\u0103 de \u201cSfatul \u021a\u0103rii\u201d p\u00een\u0103 la interven\u021bia armatei regulate rom\u00e2ne, deci f\u0103r\u0103 presiuni \u0219i imixtiuni din afara Republicii Democratice Moldovene\u0219ti, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de libertate deplin\u0103 a autorilor legii fundamentale,\u00a0n-a fost fructificat\u0103 ideia declar\u0103rii limbii rom\u00e2ne drept limb\u0103 de stat, ori oficial\u0103?<\/p>\n

Nu ne putem \u00eendoi c\u0103\u00a0politicienii \u0219i juri\u0219tii care au elaborat acea constitu\u021bie erau buni profesioni\u0219ti \u0219i aveau cele mai nobile inten\u021bii, acest fapt e confirmat direct ori indirect de cercet\u0103torii perioadei respective, fie c\u0103 sunt pro ori contra Unirii.\u00a0De ce, la urma urmei,\u00a0n-a biruit \u201cpunctul de vedere \u0219tiin\u021bific\u201d \u00een \u201cLegea cu privire la func\u021bionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovene\u0219ti\u201d din 1989, \u00een al patrulea an de libertate \u0219i restructurare gorbaciovist\u0103? Le-a fost oare fric\u0103 legislatorilor moldoveni de furia Moscovei ori au fost nevoi\u021bi, totu\u0219i, s\u0103 \u021bin\u0103 cont de opinia\u00a0 poporului pe care-l reprezentau? Avem r\u0103spunsul, dac\u0103 nu complet, cel pu\u021bin, prealabil, de ce curentul unionist \u0219i cei cinci magistra\u021bi CC, cet\u0103\u021beni ai Rom\u00e2niei, au operat schimbarea constitu\u021bional\u0103 a denumirii limbii. Acest lucru a fost posibil doar printr-un subterfugiu, recurg\u00e2ndu-se la un vicle\u0219ug.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Proiectul \u201cConstitu\u021biei Republicii Na\u021bionale Moldovene\u0219ti\u201d, c\u0103reia soarta nu i-a h\u0103r\u0103zit s\u0103 fie adoptat\u0103 vreodat\u0103, a fost publicat totu\u0219i, la 28 martie 1918, a doua zi dup\u0103 lichidarea Republicii Democratice Moldovene\u015fti. \u00cen acest document, care, \u00eempreun\u0103 cu foaia de titlu num\u0103r\u0103 doar zece pagini, nu exist\u0103 articole speciale, care ar statua express, ar impune o limb\u0103 de stat. Radicali \u00een viziunile sale politice, influen\u021ba\u021bi de evenimentele din Petrograd din 1917, dar av\u00e2nd ca ideal Declara\u021bia drepturilor omului \u0219i ale cet\u0103\u021beanului<\/a> a Revolu\u021biei franceze, autorii primei constitu\u021bii moldovene\u0219ti au fost foarte aten\u021bi \u00een textul lor la chestiuni care ar fi afectat cumva libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021bene\u0219ti sau ar fi discriminat anumite etnii conlocuitoare.<\/p>\n

\u00cen Basarabia de atunci \u00een ciuda haosului provocat de r\u0103zboi, domnea o atmosfer\u0103, dup\u0103 cum atest\u0103 istoricii timpului, a unui bilingvism real moldo-rus, care era reflectat, apropos, \u00een lucr\u0103rile \u201cSfatului \u021a\u0103rii\u201d.<\/p>\n

\u00cen nici o perioad\u0103 istoric\u0103 problemele de limb\u0103 n-au schimbat echilibrul politic al \u021binutului nostru \u0219i n-au adus la coliziile etnice \u0219i lingvistice, dec\u00e2t din ini\u021biativa puterii, din considerentul universal \u201cDivide et impera!\u201d. Totu\u0219i, Articolul 78 al\u00a0 \u201cConstitu\u021biei Republicii Na\u021bionale Moldovene\u0219ti\u201d, stabile\u0219te, indirect, limba oficial\u0103: \u201cLimba moldoveneasc\u0103, ca limb\u0103 oficial\u0103 a statului este obiect de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 obligator \u00een toate \u0219colile republicii\u201d<\/em>.<\/p>\n

Limba rom\u00e2n\u0103, ori rom\u00e2neasc\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u00een Basarabia ca limb\u0103 de stat, \u00een mod firesc, conform Constitu\u021biei Rom\u00e2niei din 1923. Art. 126 prevede expres: \u201cLimba rom\u00e2neasc\u0103 este limba oficial\u0103 a Statului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n

Cum a fost introdus\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u00een comunicarea de zi cu zi \u00een condi\u021biile unei democra\u021bii limitate de autoritatea regal\u0103 \u0219i cum a reac\u021bionat la aceste m\u0103suri societatea moldoveneasc\u0103 sunt alte probleme, care nu cadreaz\u0103 cu obiectivele prezentului material.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Constitu\u021bia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti din 1925 are o abordare prudent\u0103 fa\u021b\u0103 de limbile de circula\u021bie, f\u0103r\u0103 a le conferi caracter de stat. \u00cen Capitolul I Dispozi\u021bii generale, Art.9\u00a0scrie \u00een grafie chirilic\u0103: \u201cCele mai r\u0103sp\u00e2ndite limbi \u00een Republica Autonom\u0103 Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103 s\u00eent recunoscute limbile moldoveneasc\u0103, ucrainean\u0103 \u0219i rus\u0103\u201d<\/em>. At\u00e2t. Pruden\u021ba abord\u0103rii se explic\u0103, probabil, prin mo\u0219tenirea revolu\u021bionar\u0103, \u00een care se mai p\u0103stra respect pentru drepturile cet\u0103\u021bene\u0219ti.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Autorii Constitu\u021biei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti din 1938 nu acord\u0103 limbii nici aten\u021bia de acum 13 ani. Dar \u00een acest caz nu mai putem vorbi de respectul fa\u021b\u0103 de drepturile cet\u0103\u021bene\u0219ti, ci mai cur\u00e2nd de vigilen\u021b\u0103 stalinist\u0103. \u00cen Capitolul X, Gherbul, Flagul, Capitala, art. 112-113 se stipuleaz\u0103 (cu grafie latin\u0103), c\u0103 \u201cscriitura \u201cRSSU\u201d \u0219i \u201cProletari din toate \u021b\u0103rile uni\u021bi-v\u0103!\u201d se fac \u00een limbile ucrainean\u0103 \u0219i moldoveneasc\u0103, cu ad\u0103ugarea sub scriitura \u201cRSSU\u201dcu litere \u00een m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103, scriiturile\u00a0 \u201cRASS Moldoveneasc\u0103\u201d \u00een limbile ucrainean\u0103 \u0219i moldoveneasc\u0103\u201d. Moldoveneasca \u0219i ucraineana sunt indicate la fel \u00een Cap.VII Judecata \u0219i Procuratura, art. 78 \u00een calitate de limbi folosite \u00een cadrul proceselor de judecat\u0103 din RAS<\/em>SM.<\/p>\n

\u00cen Constitu\u021bia RSSM din 1941, Capitolul X, Gherbul, Flagul, Capitala, Articolul 122, apare indirect, ca \u0219i \u00een constitu\u021bia precedent\u0103, limba rus\u0103 ca limb\u0103 de comunicare, pentru c\u0103 Moldova nu se mai afl\u0103\u00a0 deja \u00een custodia RSS Ucrainean\u0103: (cu grafie chirilic\u0103, deja) \u201cCununa \u00eei \u00eenf\u0103\u0219at\u0103 cu o bind\u0103 ro\u0219ie cu \u00eenscrip\u021bia: \u201cProletari din toate \u021b\u0103rile uni\u021bi-v\u0103!\u201d \u00een linghile moldoveneasc\u0103 \u0219i rus\u0103 cu ini\u021bialele RSSM.\u201d<\/em>\u00a0Moldoveneasca \u0219i rusa sunt indicate la fel \u00een Cap.VII Judecata \u0219i Procuratura, art. 89 \u00een calitate de limbi de procedur\u0103 judiciar\u0103.<\/p>\n

Constitu\u021bia RSSM din 1978 e scris\u0103 \u00eentr-un limbaj elevat. De\u0219i textul e \u00een grafie chirilic\u0103 putem vorbi cu siguran\u021b\u0103 de condi\u021biile unei identit\u0103\u021bi a limbilor literare moldoveneasc\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103. Limba moldoveneasc\u0103 nu are \u00eenc\u0103 statut oficial, la fel ca \u0219i \u00een celelalte trei constitu\u021bii, adoptate sub regim sovietic. Depist\u0103m, totu\u0219i, limbile de baz\u0103, care se vorbesc \u00een RSS Moldoveneasc\u0103 din Capitolul VIII. Justi\u021bia, Arbitrajul \u0219i Procuratura, Art. 158, care spune, c\u0103 \u201d\u00cen RSS Moldoveneasc\u0103 procedura judiciar\u0103 se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te \u00een limba moldoveneasc\u0103 sau rus\u0103, ori \u00een limba majorit\u0103\u021bii popula\u021biei din localitatea respectiv\u0103\u201d<\/em>. La fel g\u0103sim o trimitere la limbile vorbite oficial \u00een Capitolul IX, Gherbul, Steagul, Imnul \u0219i Capitala RSS Moldovene\u0219ti. Articolul 167:\u00a0\u201cStema de stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti\u00a0 reprezint\u0103 imaginea unei seceri \u0219i a unui ciocan, luminate de razele soarelui \u0219i \u00eencadrate \u00een spice \u0219i \u0219tiule\u021bi de p\u0103pu\u0219oi cu o ghirland\u0103 de struguri \u0219i fructe, purt\u00e2nd pe o panglic\u0103 ro\u0219ie inscrip\u021biile: \u00een partea de jos \u201cRSSM\u201d, pe partea dreapt\u0103 \u00een limba rus\u0103 \u201c\u041f\u0440\u043e\u043b\u0435\u0442\u0430\u0440\u0438\u0438 \u0432\u0441\u0435\u0445 \u0441\u0442\u0440\u0430\u043d, \u0441\u043e\u0435\u0434\u0438\u043d\u044f\u0439\u0442\u0435\u0441\u044c!\u201d, pe partea st\u00e2ng\u0103 – \u00een moldoveneasc\u0103 \u201cProletari din toate \u021b\u0103rile, uni\u021bi-v\u0103!\u201d<\/em>.<\/p>\n

Chiar \u0219i cet\u0103\u021beanul pu\u021bin versat \u00een istoria URSS cred c\u0103 b\u0103nuie\u0219te, de ce autorii constitu\u021biilor de pe vremea sovietic\u0103 nu confereau limbii moldovene\u0219ti un statut oficial. Limba, al\u0103turi de stem\u0103 \u0219i drapel, este un atribut al statalit\u0103\u021bii ce \u021bine de etnie, na\u021biune \u0219i prezenta un risc politic permanent la adresa ideologiei sovietice care prevedea, conform unui recunoscut paradox al dezvolt\u0103rii, c\u0103 odat\u0103 cu \u00eenflorirea na\u021biunilor, deosebirile dintre caracteristicile etnice ale popoarelor conlocuitoare ale URSS urmau s\u0103 dispar\u0103 \u00een timp, iar \u00een rezultat s\u0103 apar\u0103 o na\u021biune sovietic\u0103.\u00a0 \u00a0<\/p>\n

IV. Limba moldo-rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/h4>\n

Din capitolele precedente putem desprinde lesne g\u00e2ndul c\u0103 una e s\u0103 examinezi limba \u00een calitate de instrument de comunicare \u0219i alta \u2013 \u00een calitate de limb\u0103 de stat. \u00cen al doilea caz, chestiunea nu poate fi abordat\u0103 \u0219i nu poate r\u0103m\u00e2ne \u00een parametri strict \u0219tiin\u021bifici, ci cap\u0103t\u0103, pe bun\u0103 dreptate, caracteristici politice, deoarece limba e privit\u0103 ca un element indispensabil statalit\u0103\u021bii. \u00cen general, oamenii sunt \u00een mod inerent fiin\u021be politice, care folosesc limbajul pentru a realiza scopuri politice, dup\u0103 cum observa \u00eenc\u0103 Aristotel.<\/p>\n

Putem spune, c\u0103 e suficient de vizibil rezultatul schimb\u0103rii politicii statului \u00een domeniul func\u021bion\u0103rii limbilor \u00een societatea moldoveneasc\u0103: \u00een ultimele trei-patru decenii se constat\u0103 un num\u0103r mai mare de vorbitori de limb\u0103 moldoveneasc\u0103 (rom\u00e2n\u0103) fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi vorbitori. De partea cui ar fi luptat SUA \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, dac\u0103 e s\u0103 ne adres\u0103m altui exemplu, \u0219i cum ar fi ar\u0103tat aceast\u0103 \u021bar\u0103 azi, dac\u0103 limba oficial\u0103, votat\u0103 de Congresul american \u00een 1783, era germana, pentru care s-a votat doar cu un vot mai pu\u021bin dec\u00e2t pentru englez\u0103, chiar dac\u0103 vorbim la modul ipotetic, fiind la mijloc, mai cur\u00e2nd, o legend\u0103?\u00a0Unele \u021b\u0103ri, dup\u0103 cum vom ar\u0103ta mai jos, \u0219i-au adoptat limba de stat porinid de la faptul c\u0103 obiectivul consolid\u0103rii statalit\u0103\u021bii este mai important, dec\u00e2t adev\u0103rul \u0219tiin\u021bific.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat oare la fel \u0219i la noi, doar c\u0103 memoria colectiv\u0103 se preteaz\u0103 uneori capriciilor puterii. S\u0103 evoc\u0103m, dar\u0103, cum au motivat politicienii \u0219i legislatorii moldoveni acum 35 de ani necesitatea adopt\u0103rii limbii moldovene\u0219ti ca limb\u0103 de stat \u00een preambulul \u201cLegii cu privire la func\u021bionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovene\u0219ti\u201d (Nr.3465-XI din 01.09.89):\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u201cConsfin\u021birea prin Constitu\u021bia (Legea Fundamental\u0103) a Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti a statutului limbii moldovene\u0219ti ca limb\u0103 de stat are menirea s\u0103 contribuie la realizarea suveranit\u0103\u021bii depline a republicii \u0219i la crearea garan\u021biilor necesare pentru folosirea ei plenar\u0103 \u00een toate sferele vie\u021bii ei politice, economice, sociale \u0219i culturale. RSS Moldoveneasc\u0103 sprijin\u0103 aspira\u021bia moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar \u021bin\u00e2nd cont de identitatea lingvistic\u0103 moldo-rom\u00e2n\u0103 realmente existent\u0103 – \u0219i a rom\u00e2nilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-\u0219i face studiile \u0219i de a-\u0219i satisface necesit\u0103\u021bile culturale \u00een limba matern\u0103.<\/em><\/p>\n

Atribuind limbii moldovene\u0219ti statutul de limb\u0103 de stat RSS Moldoveneasc\u0103 asigur\u0103 ocrotirea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor constitu\u021bionale ale cet\u0103\u021benilor de orice na\u021bionalitate, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldovene\u0219ti, indiferent de limba pe care o vorbesc, \u00een condi\u021biile egalit\u0103\u021bii tuturor cet\u0103\u021benilor \u00een fa\u021ba Legii\u201d.<\/em><\/p>\n

Deci, ideea de baz\u0103 din preambulul respectivei legi este c\u0103 statutul limbii moldovene\u0219ti ca limb\u0103 de stat are menirea s\u0103 contribuie la realizarea independen\u021bei necondi\u021bionate a \u021b\u0103rii. \u00cen acea perioad\u0103. dificil\u0103 \u0219i riscant\u0103\u00a0pentru soarta Moldovei, era limpede, cel pu\u021bin pentru elita \u021b\u0103rii, c\u0103 \u00een scopul asigur\u0103rii existen\u0163ei na\u0163iunii moldovene\u015fti \u00een cadrul forma\u0163iei sale na\u0163ional-statale suverane, al asigur\u0103rii func\u0163ion\u0103rii ei \u00een toate sferele pe teritoriul RSS Moldovene\u015fti \u015fi al reglement\u0103rii rela\u0163iilor lingvo-na\u021bionale \u00een \u021bar\u0103, limba moldoveneasc\u0103 trebuie\u0219te luat\u0103 sub protec\u0163ia statului.<\/p>\n

Cine \u00ee\u0219i mai aminte\u0219te, \u00een toiul discu\u021biilor teribile ce s-au aprins \u00een societate pentru denumirea limbii, care urma s\u0103 fie statornicit\u0103 \u00een Constitu\u021bia din 1994, Petru Lucinschi, pe atunci speaker al Parlamentului, a propus \u00een calitate de compromis versiunea \u201climba moldoveneasc\u0103 (rom\u00e2n\u0103)\u201d. Al\u021bi politicieni propuneau pentru o concesie mai accentuat\u0103 varianta\u00a0 \u201climba moldo-rom\u00e2n\u0103\u201d. Nu au fost luate pe atunci \u00een serios aceste propuneri, fiind considerate de mul\u021bi lingvi\u0219ti drept n\u0103scociri, chestiuni n\u0103stru\u0219nice, deplasate. \u00cen 2002 ministrul justi\u021biei de atunci chiar a propus ca \u00een articolul 13 al Constitu\u021biei s\u0103 fie ad\u0103ugat\u0103 precizarea \u201cRom\u00e2na \u0219i moldoveneasca sunt aceea\u0219i limb\u0103\u201c, acestea reflect\u00e2nd unul \u0219i acela\u0219i fenomen lingvistic \u00een esen\u021b\u0103.<\/p>\n

Popoarele fostei Iugoslavii, care aveau de rezolvat \u0219i ele problema statalit\u0103\u021bii \u0219i limbii oficiale \u00een condi\u021biile destr\u0103m\u0103rii \u0219i autonomiz\u0103rii unor regiuni ale \u021b\u0103rii, priveau la aceste probleme pu\u021bin diferit. Poate \u0219i din cauz\u0103 c\u0103 reprezentan\u021bii unor etnii conlocuitoare nu trebuiau s\u0103 bage \u00een paranteze, ori s\u0103 despart\u0103 prin defis denumirile limbii lor literare, pentru c\u0103 istoria f\u0103cuse deja pentru ei acest lucru: \u00een Iugoslavia se vorbea s\u00e2rbo-croata. Potrivnicii limbii moldovene\u0219ti folosesc frecvent \u201climbile bizare\u201d ca prob\u0103 incontestabil\u0103 \u0219i ca motiv ironic, argument\u00e2nd c\u0103 austriecii nu vorbesc \u201caustriaca\u201d, ci german\u0103, iar americanii nu vorbesc (de\u0219i mai corect ar fi s\u0103 spunem, nu vorbesc \u00eenc\u0103\u2026) \u201camericana\u201d, ci engleza.<\/p>\n

Bine, exist\u0103 \u0219i situa\u021bii c\u00e2nd statele \u00ee\u0219i potrivesc denumirea limbii dup\u0103 denumirea \u021b\u0103rii \u0219i invers, de\u0219i aceste realit\u0103\u021bi nu sunt similare cazului Moldovei, ci mai cur\u00e2nd cazului Rom\u00e2nia, care \u0219i-a denumit \u021bara nou format\u0103, odat\u0103 cu unirea principatelor dun\u0103rene, cu nume nou, conform denumirii limbii, la fel, relativ nou\u0103, f\u0103r\u0103 mo\u0219tenire istoric\u0103 direct\u0103, tocmai de aceea aceste denumiri comport\u0103 echivocuri.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Limba s\u00e2rbo-croat\u0103 (\u0441\u0440\u043f\u0441\u043a\u043e\u0445\u0440\u0432\u0430\u0442\u0441\u043a\u0438 j\u0435\u0437\u0438\u043a) era una din limbile de stat \u00een fosta Iugoslavie<\/a>, pe l\u00e2ng\u0103 limba sloven\u0103<\/a> \u0219i limba macedonean\u0103<\/a>. Variante oficiale ale acestei denumiri mai erau \u201elimba croatos\u00e2rb\u0103\u201d, \u201elimba s\u00e2rb\u0103 sau croat\u0103\u201d \u0219i \u201elimba croat\u0103 sau s\u00e2rb\u0103\u201d.<\/p>\n

Odat\u0103 cu izbucnirea conflictelor interne \u00een anii 90, principala tensiune lingvistic\u0103 a existat \u00eentre s\u00e2rbi \u0219i croa\u021bi. Croa\u021bii, ca popor mai mic \u0219i mai periferic \u00een Iugoslavia socialist\u0103, au ac\u021bionat cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare: au produs dic\u021bionare ale diferen\u021belor croato-s\u00e2rbe, au insistat asupra particularit\u0103\u021bilor limbii croate. \u00cen opinia exper\u021bilor,\u00a0 \u00eens\u0103\u0219i activitatea de acest gen a indicat mai degrab\u0103 faptul c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, exista o singur\u0103 limb\u0103.\u00a0<\/p>\n

Apropos, dic\u021bionarul rom\u00e2n-moldovenesc al lui Vasile Stati nu este un caz istoric unical \u0219i poate fi considerat un eveniment tipic al luptei pentru statalitate, de\u0219i a fost mult ironizat \u0219i luat \u00een der\u00e2dere \u00een presa unionist\u0103, dar nu at\u00e2t cu argumente \u0219tiin\u021bifice, c\u00e2t cu antrenarea \u00eentr-o fals\u0103 discu\u021bie cu privire la moldovenismul primitiv, o teorie cu valoare nul\u0103, inventat\u0103 pentru a inocula moldovenilor un complex de inferioritate.\u00a0<\/p>\n

Totu\u0219i, diferen\u021bele dintre limba literar\u0103 a s\u00e2rbilor \u0219i cea a croa\u021bilor, ca \u0219i \u00eentre rom\u00e2n\u0103 \u0219i moldoveneasc\u0103, nu trebuie neglijate ori minimalizate: ele sunt de net\u0103g\u0103duit \u0219i semnificative. Chiar adres\u00e2ndu-ne alfabetului, putem g\u0103si similitudini cu adversitatea limb\u0103 moldoveneasc\u0103 – limb\u0103 rom\u00e2n\u0103: limba s\u00e2rb\u0103 a fost ini\u021bial dezvoltat\u0103 pe baza alfabetului chirilic civil (pe care moldovenii l-au folosit p\u00e2n\u0103 \u00een 1989), \u00een timp ce croa\u021bii, desigur, scriau \u00een alfabetul latin. Apropo, alfabetul glagolitic este popular \u00een cultura croat\u0103 \u2013 un alfabet diferit care a fost dezvoltat, probabil, de fra\u021bii Chiril \u0219i Metodiu; ceea ce noi numim alfabet chirilic este o adaptare ulterioar\u0103 a alfabetului grecesc pentru limba slav\u0103. Scrisul glagolitic a fost folosit \u00een unele locuri de c\u0103tre croa\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, iar acolo \u00eenc\u0103 mai putem g\u0103si – ca o curiozitate, dar totu\u0219i – inscrip\u021bii \u0219i indicatoare rutiere \u00een scriere glagolitic\u0103 ( Alfabet glagolitic<\/em> sau scriere glagolitic\u0103<\/em> = alfabet \u00eentocmit dup\u0103 modelul literelor mici grece\u0219ti \u0219i folosit \u00een unele scrieri slave biserice\u0219ti.).<\/p>\n

S\u00e2rbii au adoptat destul de repede alfabetul latin; \u00een cea mai mare parte a Iugoslaviei postbelice, chirili\u021ba \u0219i latini\u021ba au coexistat pa\u0219nic \u00een limba s\u00e2rb\u0103. Multe ziare erau publicate par\u021bial cu alfabet chirilic \u0219i par\u021bial – cu cel latin; oamenii care citeau o carte nu-\u0219i puteau aminti a doua zi \u00een ce alfabet fusese tip\u0103rit\u0103. \u00cen Croa\u021bia, alfabetul chirilic a fost \u00eenv\u0103\u021bat la \u0219coal\u0103, dar apoi a fost repede uitat \u0219i nu a fost folosit deloc \u00een via\u021ba de zi cu zi sau \u00een tip\u0103rituri. \u00cen anii 1990, alfabetul chirilic s\u00e2rbesc a fost afectat de dou\u0103 procese multidirec\u021bionale. Pe de o parte, informatizarea \u0219i internetul nou \u00eenfiin\u021bat i-au afectat grav statutul.<\/p>\n

Iugoslavii \u00ee\u0219i amintesc bine anii \u00een care au trebuit s\u0103 corespondeze cu prietenii ru\u0219i, folosind alfabetul latin, deoarece sistemele informatice de la acea vreme nu suportau alfabetul chirilic. (Unii au trecut la englez\u0103, ceea ce pentru cei obi\u0219nui\u021bi cu coexisten\u021ba a dou\u0103 alfabete \u00eentr-o limb\u0103, p\u0103rea o idee complet deplasat\u0103). Pe de alt\u0103 parte, tensiunile politice din anii 1990 \u0219i r\u0103zboiul au \u00eent\u0103rit semnifica\u021biile patriotice ale alfabetului chirilic; evenimentele traumatice sunt adesea centrate pe simboluri care nu au nimic de-a face cu esen\u021ba lor, strict vorbind.<\/p>\n

\u00cen fine, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Iugoslaviei, s\u00e2rbii \u0219i croa\u021bii nu au avut probleme deosebite \u00een ceea ce prive\u0219te denumirea limbii lor na\u021bionale, dar \u00een Bosnia \u0219i Her\u021begovina, precum \u0219i \u00een Muntenegru, vorbitorii s-au confruntat cu o dificultate: nu au mai vrut s\u0103-\u0219i numeasc\u0103 limba „s\u00e2rb\u0103” sau „croat\u0103”. De aceea \u00een documentele oficiale, cum ar fi \u00een Constitu\u021bie, ea este numit\u0103 „bosniac\u0103” \u0219i „muntenegrean\u0103”. La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990, \u00een documentele oficiale a fost numit\u0103 „bosniac\u0103\/croat\u0103\/s\u00e2rb\u0103” sau pur \u0219i simplu BCS.<\/p>\n

De la \u00een\u0103l\u021bimea experien\u021bei de azi, \u00een urma luptelor interminabile pentru denumirea limbii, care ne macin\u0103 \u0219i dup\u0103 decizia CC examinat\u0103 aici, se pare c\u0103 ar fi avut rost compromisul cu versiunea \u201climba moldo-rom\u00e2n\u0103\u201d. Pentru c\u0103 pre\u021bul falsului care st\u0103 seme\u021b la baza <\/strong>\u201cHOT\u0102R\u00c2RII PRIVIND INTERPRETAREA articolului 13 alin. (1) din Constitu\u0163ie\u201d nu este solu\u021bionarea problemei limbii, ci, dimpotriva, \u00eenghesuirea ei \u00eentr-o zon\u0103 \u0219i mai confuz\u0103, \u00eentr-o colivie constitu\u021bional\u0103, care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie deschis\u0103.<\/strong> Chestiunea \u0219i-ar putea g\u0103si rezolvarea la examinarea cauzei de c\u0103tre alt complet de judecat\u0103, care, cel pu\u021bin, nu va avea impertinen\u021ba s\u0103 declare public, astfel cum au f\u0103cut-o unii dintre judec\u0103torii preceden\u021bi ai limbii, c\u0103 Moldova e un proiect politic e\u0219uat sau pur \u0219i simplu o epav\u0103, atribuind limba noastr\u0103 str\u0103mo\u0219easc\u0103 unui joc de culise al tiranului Stalin. \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I. Falsul din Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 Parafraz\u00e2nd celebra maxim\u0103 cu privire la politic\u0103, dac\u0103 nu te interesezi tu de Constitu\u021bie, se intereseaz\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":31900,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Valeriu Reni\u021b\u0103: Limba moldoveneasc\u0103 \u00een colivia constitu\u021bional\u0103 - traditia.md","description":"I. Falsul din Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 Parafraz\u00e2nd celebra maxim\u0103 cu privire la politic\u0103, dac\u0103 nu te interesezi tu de Constitu\u021bie, se intereseaz\u0103 Constitu\u021bia"},"footnotes":""},"categories":[44,38],"tags":[],"class_list":["post-31902","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitate","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31902"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31902\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31900"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}