{"id":27782,"date":"2024-07-15T10:00:29","date_gmt":"2024-07-15T08:00:29","guid":{"rendered":"https:\/\/traditia.md\/?p=27782"},"modified":"2024-07-15T10:01:48","modified_gmt":"2024-07-15T08:01:48","slug":"moleseala-si-nepregatire-in-fata-prigoanelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/traditia.md\/ro\/moleseala-si-nepregatire-in-fata-prigoanelor\/","title":{"rendered":"Mole\u0219eal\u0103 \u0219i nepreg\u0103tire \u00een fa\u021ba prigoanelor"},"content":{"rendered":"

Prigoana de ast\u0103zi \u00eempotriva Bisericii \u00een Ucraina nu este ceva nou sau neobi\u0219nuit. Toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat \u00eenainte. \u00cen\u021belegerea a ceea ce a fost ne va ajuta s\u0103 supravie\u021buim a ceea ce este.<\/em><\/strong><\/p>\n

Apostolul Pavel i-a scris lui Timotei: \u201e…\u015ei to\u0163i care voiesc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cucernic \u00een Hristos Iisus vor fi prigoni\u0163i\u201d<\/em> (2 Tim. 3:12). Acest lucru este valabil pentru toate timpurile. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd cre\u0219tinismul nu era doar dominant\u0103, ci singura religie dominant\u0103 pe teritoriul \u00eentregii lumi civilizate din acea vreme, drep\u021bii erau persecuta\u021bi. Doar c\u0103 aceste prigoane luau alte forme \u0219i veneau de la al\u021bi oameni, uneori din partea clericilor de rang \u00eenalt \u0219i a celor \u00eenzestra\u021bi cu o putere enorm\u0103. Atanasie cel Mare, Ioan Gur\u0103 de Aur, Fotie cel Mare, Filip al Moscovei, Arsenie de Rostov \u0219i mul\u021bi al\u021bii au fost goni\u021bi de c\u0103tre confra\u021bii lor episcopi.<\/p>\n

Dar dac\u0103 consider\u0103m persecu\u021bia \u00eentr-un sens mai restr\u00e2ns, ca fiind prigoana asupra cre\u0219tinilor de c\u0103tre p\u0103g\u00e2ni sau atei, atunci g\u0103sim tr\u0103s\u0103turi similare la toate aceste evenimente care au avut loc \u00een diferite epoci istorice \u0219i \u00een diferite condi\u021bii socio-politice. \u00cen consecin\u021b\u0103, dac\u0103 le lu\u0103m \u00een considerare, le analiz\u0103m \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 le proiect\u0103m asupra vremurilor de ast\u0103zi, vom \u00een\u021belege semnifica\u021bia a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i, de asemenea, ne vom \u00eent\u0103ri \u00een a \u00eendura greut\u0103\u021bile \u0219i sc\u00e2rbirile de ast\u0103zi.<\/p>\n

\u00cen acest articol ne vom opri doar la un punct care este inerent \u00een aproape toate persecu\u021biile istorice cunoscute, dar asupra c\u0103ruia tradi\u021bia noastr\u0103 bisericeasc\u0103 nu prea este dispus\u0103 s\u0103-\u0219i concentreze aten\u021bia. Cu toate c\u0103 acesta este un aspect foarte important.<\/p>\n

Toate persecu\u021biile sunt de obicei precedate de perioade de relativ\u0103 pace \u0219i prosperitate a comunit\u0103\u021bilor cre\u0219tine. S\u0103 lu\u0103m, de exemplu, persecu\u021bia care \u00een istoriografie este considerat\u0103 a fi cea mai semnificativ\u0103 \u0219i mai crud\u0103 \u2013 persecu\u021bia lui Diocle\u021bian. A\u0219a \u0219i este numit\u0103: \u201eMarea Prigoan\u0103\u201d. Se consider\u0103 c\u0103 a durat 10 ani, din 303 p\u00e2n\u0103 \u00een 313, \u0219i a acoperit \u00eentregul Imperiu Roman de atunci. Dar acest lucru nu este \u00eentru totul adev\u0103rat.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u00een partea de vest a imperiului, prigoana s-a oprit efectiv \u00een a. 306, iar \u00een partea de est \u2013 \u00een a. 311, de\u0219i, desigur, au existat recidive individuale \u0219i dup\u0103 aceste date. \u00cen al doilea r\u00e2nd, prigoanele, \u00een diferite zone, au avut loc cu diferite grade de intensitate, generalitate \u0219i cruzime. Dar, oricum ar fi, edictele \u00eemp\u0103ra\u021bilor privind represiunea \u00eempotriva cre\u0219tinilor erau \u00een vigoare \u00een \u00eentregul Imperiu Roman \u0219i pretutindeni cre\u0219tinii se confruntau cu pericolul persecu\u021biei.<\/p>\n

Dar \u00eenainte de aceast\u0103 prigoan\u0103, cre\u0219tinii au tr\u0103it \u00een pace \u0219i prosperitate timp de 40 de ani. Persecu\u021bia anterioar\u0103 sub \u00eemp\u0103ra\u021bii Decius Traian \u0219i Valerian, care nu a fost nici pe departe la fel de mare \u0219i de lung\u0103 durat\u0103 precum Marea Persecu\u021bie, s-a \u00eencheiat \u00een anii 250. De atunci, comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine au crescut semnificativ, r\u0103sp\u00e2ndindu-se \u00een multe ora\u0219e, dob\u00e2ndind propriet\u0103\u021bi \u0219i construind propriile edificii biserice\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen mod surprinz\u0103tor, \u00een Nicomedia, chiar vizavi de palatul imperial, a fost construit\u0103 o biseric\u0103 cre\u0219tin\u0103 destul de mare. Distrugerea \u0219i, conform altor surse, arderea acestui loca\u0219 \u00eempreun\u0103 cu cre\u0219tinii, a fost primul act practic al Marii Persecu\u021bii. \u00cen calendarul nostru din 28 decembrie, dup\u0103 stilul vechi, se s\u0103rb\u0103tore\u0219te memoria a 20.000 (dou\u0103zeci de mii) de martiri care au fost ar\u0219i la Nicomedia. Tradi\u021bia spune c\u0103 to\u021bi s-au adunat \u00een biseric\u0103 pentru s\u0103rb\u0103toarea de Cr\u0103ciun. \u00cemp\u0103ratul a ordonat s\u0103 fie ar\u0219i cu to\u021bii, dar cei care au acceptat s\u0103 aduc\u0103 jertfe idolilor p\u0103g\u00e2ni au putut p\u0103r\u0103si loca\u0219ul.<\/p>\n

Desigur, cifra de 20.000 de mii este o exagerare considerabil\u0103, dar, cu toate acestea, ne permite s\u0103 concluzionam c\u0103 biserica era foarte mare dup\u0103 acele standarde. Nu putea fi construit\u0103 \u00een secret \u0219i f\u0103r\u0103 costuri financiare semnificative. \u00cen acei ani bisericile cre\u0219tine au fost ridicate legal \u0219i \u00een mod deschis \u00een aproape toate ora\u0219ele mari ale Imperiului. Dup\u0103 \u00eencheierea prigoanelor, multe dintre ele au fost returnate comunit\u0103\u021bilor cre\u0219tine ca parte a procedurilor legale, iar pentru cele distruse s-au pl\u0103tit desp\u0103gubiri.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 construc\u021bia de loca\u0219uri, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 s-au al\u0103turat Bisericii mul\u021bi oameni din p\u0103turile superioare ale societ\u0103\u021bii. De exemplu, unul dintre cei mai cunoscu\u021bi sfin\u021bi, Marele Mucenic Gheorghe Purt\u0103torul de Biruin\u021b\u0103, provenea dintr-o familie foarte bogat\u0103 \u0219i era un conduc\u0103tor militar apropiat de Diocle\u021bian. O parte considerabil\u0103 a armatei \u0219i a birocra\u021biei era cre\u0219tin\u0103. Situa\u021bia material\u0103 \u0219i financiar\u0103 a comunit\u0103\u021bilor era \u0219i ea destul de bun\u0103.<\/p>\n

Toate acestea, desigur, au contribuit la r\u0103sp\u00e2ndirea mare a cre\u0219tinismului \u00een diferite p\u0103turi ale societ\u0103\u021bii \u0219i \u00een diferite teritorii, dar au condus \u0219i la o stare de mole\u0219eal\u0103 duhovniceasc\u0103. Cuvintele lui Hristos: \u201e…Dac\u0103 voie\u0219te cineva s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 Mine, s\u0103 se lepede de sine, s\u0103-\u0219i ia crucea \u00een fiecare zi \u0219i s\u0103 M\u0103 urmeze\u201d<\/em> (Marcu 8:34), desigur, nu au fost uitate, dar au trecut, cumva, pe al doilea plan \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, iar pe primul plan a trecut starea de satisfac\u021bie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u021ba p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, confortul, oportunitatea de a combina credin\u021ba \u00een Unicul Dumnezeu adev\u0103rat cu\u00a0 bun\u0103starea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Toate acestea sunt foarte bune \u0219i, \u00een anumite momente, probabil, pot fi combinate \u00eentre ele, dar apoi vin vremuri \u00een care o persoan\u0103 se confrunt\u0103 cu o alegere: ori una \u2013 ori alta.<\/p>\n

\u0218i c\u00e2nd vine vremea \u00eencerc\u0103rii, mul\u021bi cre\u0219tini nu sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103-L aleag\u0103 pe Hristos \u0219i s\u0103 renun\u021be la bun\u0103starea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Nu se obi\u0219nuie\u0219te s\u0103 te concentrezi asupra acestui lucru, dar adev\u0103rul r\u0103m\u00e2ne: \u00een timpul persecu\u021biilor, un num\u0103r imens de cre\u0219tini au f\u0103cut compromisuri \u0219i au \u00eendeplinit cerin\u021bele persecutorilor. <\/strong>Lipsa surselor istorice nu ne permite s\u0103 tragem o concluzie f\u0103r\u0103 ambiguitate despre faptul cine au fost mai mul\u021bi \u2013 m\u0103rturisitori sau aposta\u021bi. Dar faptul c\u0103 au fost mul\u021bi dintre ace\u0219tia din urm\u0103, este dincolo de \u00eendoial\u0103.<\/p>\n

Cu toate acestea, rareori vreunul dintre ace\u0219ti aposta\u021bi s-a rupt de cre\u0219tinism o dat\u0103 pentru totdeauna. Majoritatea credea c\u0103, dac\u0103 nu era permis, atunci era destul de scuzabil s\u0103 se supun\u0103 cerin\u021belor autorit\u0103\u021bilor \u0219i s\u0103 continue s\u0103 cread\u0103 \u00een Hristos \u00een ad\u00e2ncul sufletelor lor. \u00cen ciuda faptului c\u0103 aceste cerin\u021be erau diferite, iar gradele de compromisuri acceptabile erau diverse, deseori episcopii \u00een\u0219i\u0219i au cerut \u00eendeplinirea cerin\u021belor autorit\u0103\u021bilor p\u0103g\u00e2ne. De exemplu, profesorul Bolotov \u00een \u201eIstoria bisericii antice\u201d scrie despre episcopul Smirnei Euctemon care, pentru salvarea vie\u021bii, i-a chemat pe cre\u0219tini la apostazie formal\u0103. \u0218i \u00een Cartagina \u0219i Alexandria, apostazia a c\u0103p\u0103tat \u00een general un caracter masiv.<\/p>\n

Sursele istorice de \u00eencredere aproape c\u0103 nu men\u021bioneaz\u0103 cazurile \u00een care cre\u0219tinii au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 renun\u021be direct la credin\u021b\u0103. O persoan\u0103 putea crede \u00een Hristos, dar \u00een acela\u0219i timp i se cerea s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 anumite ac\u021biuni care indicau loialitatea fa\u021b\u0103 de puterea de stat \u0219i cultul religios asociat cu aceasta. Aceste preten\u021bii erau diferite: de la a aduce jertfe idolilor p\u00e2n\u0103 la renun\u021barea la c\u0103r\u021bi sacre sau ustensile biserice\u0219ti. Amploarea compromisului acceptabil a fost determinat\u0103 \u00een mod diferit \u00een diferite localit\u0103\u021bi. De exemplu, dac\u0103 episcopul Filip al Heracleei a tolerat pe deplin renun\u021barea la ustensile \u0219i Scriptur\u0103, atunci episcopul Felix de Tibiouca a considerat c\u0103 este mai bine s\u0103 mori dec\u00e2t s\u0103 faci asta.<\/p>\n

Dup\u0103 Marea Prigoan\u0103, cei care se \u00eendep\u0103rtaser\u0103 de credin\u021b\u0103 sau, a\u0219a cum erau numi\u021bi \u201etr\u0103d\u0103torii\u201d, au revenit \u00een mas\u0103 la Biseric\u0103. Regulile canonice ale Sf\u00e2ntului Petru al Alexandriei \u0219i ale Consiliului Local din Arles din 314 sunt dedicate modului de a-i accepta. Aceste documente descriu multe grade \u0219i op\u021biuni diferite pentru apostazie, iar unele dintre ele sunt complet justificate sau sunt tratate cu mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103. De exemplu, Petru al Alexandriei \u00eei justific\u0103 pe deplin pe cei care pur \u0219i simplu au pl\u0103tit mit\u0103 s\u0103 fie elibera\u021bi. Iat\u0103 ce scrie el \u00een a 12-a sa regul\u0103: \u201eCei care au dat argint, ca s\u0103 nu fie deranja\u021bi de vreo r\u0103utate, s\u0103 nu fie \u00eenvinui\u021bi de acest lucru. C\u0103ci au suferit pagube \u0219i pierderi de bani, ca s\u0103 nu-\u0219i iroseasc\u0103 sau s\u0103-\u0219i piard\u0103 sufletul, ceea ce al\u021bii, din interes propriu, n-au f\u0103cut…\u201d<\/em> Interesant este c\u0103 pentru a fundamenta acest punct de vedere, citeaz\u0103 o \u00eent\u00e2mplare din Faptele Sfin\u021bilor Apostoli: \u201e…\u0219i \u00een Faptele Apostolilor citim c\u0103 la Salonic cei adu\u0219i la primari \u00eempreun\u0103 cu Pavel \u0219i Sila au fost elibera\u021bi pentru o plat\u0103 suficient\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

Un alt truc a fost c\u0103 cre\u0219tinii boga\u021bi \u0219i-au for\u021bat sclavii s\u0103 aduc\u0103 jertf\u0103 idolilor \u00een locul lor: \u201eUnii sclavi cre\u0219tini au fost pu\u0219i \u00een locul lor, iar sclavii, ca ascult\u0103tori \u0219i, \u00eentr-un fel, ei \u00een\u0219i\u0219i fiind \u00een deten\u021bie la st\u0103p\u00e2nii lor, fiind amenin\u021ba\u021bi \u0219i tem\u00e2ndu-se de ei, au fost \u00eempin\u0219i s\u0103 jertfeasc\u0103 idolilor \u0219i au c\u0103zut\u201d<\/em>, scrie Sf\u00e2ntul Petru. Au existat, de asemenea, cazuri \u00een care cre\u0219tinii s-au pref\u0103cut doar c\u0103 aduc jertfe, f\u0103r\u0103 a le face efectiv. Cum ar fi, de exemplu, atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 s-a pref\u0103cut c\u0103 arunc\u0103 o bucat\u0103 de t\u0103m\u00e2ie pe altarul din fa\u021ba statuii, dar de fapt o \u021binea \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

\u00cen toate aceste cazuri avem de a face cu psihologia oportunismului, adaptarea la condi\u021biile externe \u00een schimbare. Scopul principal este de a supravie\u021bui \u0219i, dac\u0103 este posibil, de a-\u021bi p\u0103stra bun\u0103starea. Dac\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 faci asta f\u0103r\u0103 apostazie sau \u00eentr-o form\u0103 u\u0219oar\u0103 de apostazie, este bine, dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219ti… ei bine, Dumnezeu te va ierta.<\/p>\n

Acestui punct de vedere i se opune altul. Scopul principal este s\u0103 r\u0103m\u00e2nem credincio\u0219i lui Hristos, dar cu ce pre\u021b \u2013 este o \u00eentrebare secundar\u0103. Au fost \u0219i mul\u021bi oameni, m\u0103rturisitori de acest fel. Istoricul \u0219i sf\u00e2ntul Eusebiu din Cezareea, care el \u00eensu\u0219i a trecut prin Marea Prigoan\u0103, scria: \u201eS-ar putea vorbi despre mii de cre\u0219tini care au dat dovad\u0103 de un curaj uimitor \u00een m\u0103rturisirea credin\u021bei \u00een Dumnezeu Atotputernic <…> Aici mii de oameni \u2013 b\u0103rba\u021bi, femei, copii, dispre\u021buind aceast\u0103 via\u021b\u0103 temporar\u0103, au suferit diferite tipuri de moarte pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile M\u00e2ntuitorului nostru: unii tortura\u021bi cu \u201egheare\u201d, gr\u0103tar, biciuire crud\u0103 \u0219i multe torturi diferite, care sunt \u00eenfrico\u0219\u0103toare chiar \u0219i la auzul lor…”<\/em> El mai scria c\u0103 adesea chinul cre\u0219tinilor, care trebuia s\u0103 insufle altora teama de a fi \u00een locul lor, a dus la rezultate cu totul opuse: oamenii \u00een\u0219i\u0219i c\u0103utau s\u0103 sufere de dragul unirii cu Hristos.<\/p>\n

\u201eAtunci am v\u0103zut un impuls uimitor \u0219i o putere \u0219i un curaj cu adev\u0103rat divin al celor care au crezut \u00een Hristos. \u00cenc\u0103 se mai citea verdictul asupra unor martiri, c\u00e2nd al\u021bi oameni veneau \u00een fug\u0103 din toate p\u0103r\u021bile la locul judec\u0103torului \u0219i se declarau cre\u0219tini, f\u0103r\u0103 grij\u0103 de torturi \u00eengrozitoare \u0219i variate. Propov\u0103duind f\u0103r\u0103 team\u0103 pe Dumnezeu Creatorul, ei cu bucurie, cu z\u00e2mbet \u0219i suflet deschis acceptau condamnarea la moarte, c\u00e2nt\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la ultima suflare imnuri de recuno\u0219tin\u021b\u0103 Creatorului\u201d<\/em>, scrie Eusebiu.<\/p>\n

Aceste dou\u0103 abord\u0103ri, dou\u0103 imagini ale con\u0219tiin\u021bei, sunt caracteristice tuturor persecu\u021biilor istorice.<\/strong> Iar cea actual\u0103 nu face excep\u021bie. Avem \u0219i din cei care stau ferm \u00een credin\u021b\u0103, continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 credincio\u0219i Bisericii \u0219i nu vor s\u0103 fac\u0103 compromisuri. Nu se poate spune c\u0103 nu se tem deloc de consecin\u021bele unei asemenea fidelit\u0103\u021bi. Frica este un sentiment complet normal pentru o persoan\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 din punct de vedere psihologic. Dar astfel de oameni consider\u0103 c\u0103 renun\u021barea la Biseric\u0103 este un lucru mult mai \u00eengrozitor \u0219i, prin urmare, le este mai mult fric\u0103 s\u0103 nu se dovedeasc\u0103 a fi aposta\u021bi, dec\u00e2t s\u0103 se confrunte cu consecin\u021be de pe urma oric\u0103ror compromisuri.<\/p>\n

Strict vorbind, prigoana actual\u0103 a Bisericii ofer\u0103 un singur compromis \u2013 trecerea la \u201eBiserica Ortodox\u0103 a Ucrainei\u201d. Iar reprezentan\u021bii acestei a doua categorii, adic\u0103 cei care au f\u0103cut un astfel de compromis, s-au convins singuri pe sine c\u0103 aceasta nu este o tr\u0103dare sau apostazie. Este pur \u0219i simplu o tranzi\u021bie de la o jurisdic\u021bie la alta. Cu at\u00e2t mai mult c\u0103 este sanc\u021bionat\u0103 de o persoan\u0103 care poart\u0103 titlul de \u201eSanctitate\u201d (adic\u0103 Patriarhul Constantinopolului). \u00cen exterior, totul este la fel: aceea\u0219i biseric\u0103, acelea\u0219i ve\u0219minte, acelea\u0219i (sau aproape acelea\u0219i) slujbe, aceea\u0219i existen\u021b\u0103 prosper\u0103, c\u00e2nd nimeni nu te atinge \u0219i nu \u00ee\u021bi ia nimic. \u201eBusiness as usual\u201d (Afacerile, ca de obicei).<\/p>\n

Dar cumva se arat\u0103 c\u0103 tocmai aceast\u0103 \u201eafacere ca de obicei\u201d devine o prioritate \u00een mintea oamenilor, \u00eemping\u00e2nd loialitatea fa\u021b\u0103 de Adev\u0103r \u00een spate. Principalul lucru este c\u0103 totul s\u0103 fie ca \u00eenainte, iar referitor la p\u0103strarea fidelit\u0103\u021bii \u2013 dac\u0103 este posibil. \u0218i aici \u00eemi amintesc de cuvintele Apocalipsei care, probabil, au fost spuse tocmai despre o astfel de con\u0219tientizare de sine: \u201e\u0218tiu faptele tale: c\u0103 nu e\u0219ti nici rece, nici \u00een clocot. O, dac\u0103 ai fi rece sau \u00een clocot! Dar, fiindc\u0103 e\u0219ti c\u0103ldicel, nici rece, nici \u00een clocot, am s\u0103 te v\u0103rs din gura Mea!\u201d<\/em> (Apocalipsa 3:15-16).<\/p>\n

Iat\u0103 ce mai este remarcabil. O stare de spirit puternic\u0103, hot\u0103r\u00e2rea de a merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, de a r\u0103m\u00e2ne fidel convingerilor, indiferent de orice, este de foarte multe ori o ap\u0103rare mai sigur\u0103 \u00eempotriva aceleia\u0219i prigoane dec\u00e2t ingeniozitatea viclean\u0103 \u0219i \u00eencerc\u0103rile disperate de a sc\u0103pa. De foarte multe ori, \u00eencerc\u0103rile \u0219i necazurile \u00eei ocolesc pe cei care nu se tem de ele \u0219i, dimpotriv\u0103, \u00eei ajung pe cei care, pentru a le evita, sunt gata s\u0103 fac\u0103 \u00een\u021belegere cu con\u0219tiin\u021ba lor.<\/p>\n

Chiril Alexandrov<\/em><\/strong><\/p>\n

Sursa: Uniunea Jurnali\u015ftilor Ortodoc\u015fi<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prigoana de ast\u0103zi \u00eempotriva Bisericii \u00een Ucraina nu este ceva nou sau neobi\u0219nuit. Toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat \u00eenainte. \u00cen\u021belegerea a ceea ce…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":27780,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_lmt_disableupdate":"","_lmt_disable":"","slim_seo":{"title":"Mole\u0219eal\u0103 \u0219i nepreg\u0103tire \u00een fa\u021ba prigoanelor - traditia.md","description":"Prigoana de ast\u0103zi \u00eempotriva Bisericii \u00een Ucraina nu este ceva nou sau neobi\u0219nuit. Toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat \u00eenainte. \u00cen\u021belegerea a ceea ce a fost ne va ajut"},"footnotes":""},"categories":[39,38],"tags":[],"class_list":["post-27782","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-biserica-si-societatea","category-stiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27782","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27782"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27782\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/27780"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27782"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27782"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/traditia.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27782"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}